Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 496/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR.496
Ședința publică din data de 16 martie 2009
PREȘEDINTE: Valentin Niță
JUDECĂTORI: Valentin Niță, Afrodita Giurgiu Alexandrina Urlețeanu
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții, G, C, toți cu domiciliul ales la.Av., cu sediul în P, str.-.-. nr.148,.4..2, județul P, împotriva sentinței civile nr.2915 din 21.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SA( fostă SC SA), cu sediul în B, str.G-ral nr.11 bis, sector 1, cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la nr.32, 40, sector 1,
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenții-reclamanți, G, C, intimata-pârâtă SC SA prin avocat din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Curtea față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în deliberare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată cu nr- pe rolul Tribunalului Prahova, reclamanții, - G, C, au chemat în judecată pe pârâta SC SA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești neacordate pe anii 2005-2007, reprezentând aprovizionarea de toamnă-iarnă în luna octombrie, în cuantum de un salariu minim pe ramură pentru fiecare an în parte, actualizate cu indicele de inflație de la sfârșitul lunii octombrie a fiecărui an solicitat până la data plății efective și corespunzător perioadelor consemnate în
carnetele de muncă ca fiind lucrate la angajator, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt salariații pâratei și că în perioada sus-menționată, aceasta nu le-a achitat drepturile bănesti solicitate, deși, CCM pe anii 2005-2007, prevedea în sarcina pârâtei o asemenea obligație conform art.176 al.1 și 2. din CCM.
In cauză s-a administrat proba cu acte.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.2915 din 21.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții, - G, C, în contradictoriu cu pârâta SC SA
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit cărților de muncă existente la dosar, reclamanții sunt salariații pârâtei, calitate în care pretind că au dreptul la c/valoarea aprovizionării de toamnă-iarnă sub forma unui adaos în sumă fixă în cuantum minim de un salariu minim pe ramura, conform art.176 al.1 si 2 din CCM la nivel de ramura.
A mai reținut instanța de fond, că potrivit art.176 din CCM 2005-2007 în luna octombrie (pentru aprovizionarea toamnă- iarnă) salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în sumă fixă, urmând ca în CCM-urile încheiate la nivele inferioare să se stabilească condițiile și criteriile de acordare.
De asemenea, prin același articol se mai prevede că negocierile cu organizațiile sindicale pentru stabilirea valorii concrete ce se acordă, vor începe cu minim 15 zile înainte de evenimentul pentru care se acordă aceste adaosuri, adaosuri care se acordă în condițiile în care, prin CCM-urile încheiate la nivel de agent economic nu s- convenit introducerea lor în salariul de bază.
S-a apreciat de instanța de fond, că din interpretarea acestui articol reise că adaosurile pentru aprovizionarea de toamnă - iarnă se acordă în baza CCM la nivel de ramură, însă condițiile și criteriile de acordare se stabilesc în CCM-urile încheiate la nivele inferioare, în urma negocierilor ce trebuie să înceapă cu minim 15 zile înaintea evenimentului în scopul stabilirii valorii concrete.
A mai reținut instanța de fond, că din analiza actelor și lucrărilor dosarului reiese că reclamanții sunt salariații pârâtei, prevăzându-se în CCM la nivel de ramură pe anii 2005-2007 pentru salariații săi, faptul că li se acordă în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă o suplimentare a drepturilor salarial sub forma unui adaos în sumă fixă, menționându-se totodată și modalitatea în care se acordă asemenea adaosuri, respectiv condițiile și criteriile de acordare care se stabilesc în CCM-urile încheiate la nivele inferioare pe baza negocierilor pentru stabilirea valorii concrete ce se acordă.
Totodată, instanța de fond a apreciat că din probele administrate, nu rezultă dacă s-au încheiat sau nu CCM- uri la nivele inferioare în care să se prevadă condițiile și criteriile de acordare, dacă s-a solicitat sau nu valoarea concretă ce se acordă pe bază de negocieri, pretenția reclamanților de a li se acorda asemenea adaosuri, este neîntemeiată.
Prin urmare, tribunalul constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art.176 CCM la nivel de ramură, și a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, reclamanții au declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Criticând sentința, reclamanții au susținut că aceasta este greșită deoarece nu s-au făcut dovezi că drepturile salariale pretinse au fost incluse în salariile primite de către aceștia, iar absența negocierilor a fost determinată de culpa pârâtei pe care aceasta nu o mai poate invoca, în condițiile în care negocierea anuală a CCM-ului este obligatorie.
Curtea, analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursul este nefondat.
salariale instituite prin art. 176 din Contractul colectiv de muncă pe ramură au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat, așa cum reiese și din adresele nr. 2328/1997 și 2412/1998 emanate de la patronat și respectiv sindicat, după care din anul 1998 sindicatul nici nu a mai inițiat negocieri în legătură cu acordarea distinctă a unor astfel de drepturi pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă.
Aceasta, în condițiile în care prin dispozițiile art. 137 din Contractul colectiv de muncă pe ramură, se prevede că prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de agent economic, unele sporuri sau adaosuri pot fi incluse în salariul de bază, așa cum s-a procedat în speță.
Inexistența acestor negocieri privind acordarea unor drepturi distincte demonstrează până la evidență că drepturile salariale pretinse au fost incluse în salariile achitate, fiind de observat și faptul că deși unele drepturi pretins a fi neplătite datează încă din anul 2005, acțiunea introductivă a fost intentată abia la 30 septembrie 2008, ceea ce demonstrează și sub acest aspect, netemeinicia susținerilor reclamanților privind neplata suplimentărilor salariale pretinse.
În atare situație în mod corect prima instanță a respins pe fond acțiunea ca neîntemeiată, soluția fiind legală și temeinică sub toate aspectele.
Nesubzistând motive de nulitate ale hotărârii, în sensul disp.art. 304 și 3041Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul de față ca nefondat, în baza art. 312 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, G, C, toți cu domiciliul ales la.Av., cu sediul în P, str.-.-. nr.148,.4..2, județul P, împotriva sentinței civile nr.2915 din 21.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC
SA( fostă SC SA), cu sediul în B, str.G-ral nr.11 bis, sector 1, cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la nr.32, 40, sector 1,
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 16 martie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Valentin Niță, Afrodita Giurgiu Alexandrina Urlețeanu
- - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
2 ex./19.03.2009
dosar fond - - Tribunalul Prahova
judecători fond-
- R
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Valentin NițăJudecători:Valentin Niță, Afrodita Giurgiu Alexandrina Urlețeanu
