Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 52/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 52
Ședința publică din 22 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Bîrsescu Nicolae
JUDECĂTOR 3: Andrianu Virgil
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar, cu sediul în mun. B,-, județul B și de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T, cu sediul în B, sector 1,--30, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 873 din 12 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentanții recurenților și reprezentanții pârâților intimați Inspectoratul Școlar Județean B, Consiliul Local, Consiliul Local Mihălășeni, Școala cu clasele I-VIII și Școala cu clasele I-VIII Mihălășeni.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că recursurile se află în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acestea.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 485 din 25 aprilie 2007 Tribunalului Botoșani, s-a dispus disjungerea cererii formulate de Sindicatul Învățământului Preuniversitar B, în numele și pentru membrii de sindicat și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației, Cercetării și T B, Inspectoratul Școlar Județean B, Școala cu clasele I-VIII Mihălășeni, Consiliul Local Mihălășeni, Școala cu clasele I-VIII și Consiliul Local, înființându-se prezentul dosar.
Prin cererea respectivă, cei doi reclamanți solicitaseră obligarea pârâților la plata drepturilor salariale corespunzătoare celor două ore efectuate săptămânal peste norma didactică prevăzută de lege în perioada 1.09.2003 - 31.08.2004 ( ) și 1.09.2003 - 1.09.2005 ( ).
În fapt, s-a arătat că aceștia au funcționat în calitate de cadre didactice la cele două instituții de învățământ, având o vechime de peste 25 de ani și gradul didactic Or, potrivit art. 45 din Legea nr. 128/1997, personalul care îndeplinește aceste condiții trebuia să beneficieze de reducerea normei cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului. Neprocedându-se în acest fel, efectuând norma în întregime, aceștia se consideră îndreptățiți la încasarea drepturilor salariale corespunzătoare celor două ore săptămânale, întrucât au fost prestate peste norma legale.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 28 alin. 2 din Legea 54/2003, art. 43-45 din Legea 128/1997, art. 15 din Contractul colectiv de muncă și HG538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Tai nvocat lipsa calității procesuale pasive, susținând că acțiunea a fost formulată doar pentru ca cele două sentințe la care se face referire să fie opozabile Școlii-e și Consiliului Local.
Din oficiu, prima instanța a invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru pretențiile bănești aferente perioadei 1.09.2003 - 19.04.2004. La cererea instanței, școlile pârâte au depus la dosar calculul de principiu al diferențelor salariale deduse judecății.
Tribunalul Botoșani - secția civilă, prin sentința nr. 873 din 12 septembrie 2007, respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și T B; a admis excepția prescrierii dreptului la acțiune cu privire la pretențiile bănești aferente perioadei 1.09.2003 - 19.04.2004; a admis în parte acțiunea reclamantului Sindicatul Învățământului Preuniversitar B, în numele și pentru membrii de sindicat și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației, Cercetării și T, Inspectoratul Școlar Județean B, Școala cu clasele I-VIII Mihălășeni, Consiliul Local Mihălășeni, Școala cu clasele I-VIII " " și Consiliul Local; au fost obligați pârâții Școala cu clasele I-VIII Mihălășeni și Consiliul Local Mihălășeni să plătească pentru membrul de sindicat, iar pe pârâții Școala cu clasele I-VIII " " și Consiliul Local pentru membrul de sindicat, drepturile salariale corespunzătoare celor 2 ore efectuate săptămânal peste norma didactică redusă, după cum urmează: pentru R pentru perioada 19 aprilie 2004 - 31 august 2004 și pentru pentru perioada 19 aprilie 2004 - 1 septembrie 2005, sumele urmând să fie actualizate în funcție de indicii de inflație începând cu data scadenței și până la data plății efective; au fost obligați pârâții Școala Mihălășeni, Consiliul Local Mihălășeni, Școala și Consiliul Local să plătească membrilor de sindicat susmenționați și dobânda legală prev. de OG9/2000, calculată de la data de 19 aprilie 2007 până la data plății efective.
Tribunalul Botoșania respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B, reținând, că acesta are atribuții în procedura de finanțare a învățământului, așa încât este necesară judecarea în contradictoriu în vedere asigurării opozabilității hotărârii.
Astfel, conform art. 33 lit. a din Normele metodologice privind finanțarea și administrarea unităților din învățământul preuniversitar de stat, aprobate prin HG2192/30.11.2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea funcționează Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar. Acest organism consultativ propune spre aprobarea ministerului, nivelul conturilor standard corespunzătoare finanțării de bază a unităților din necesarul financiar din învățământul preuniversitar de stat, pe baza informațiilor centralizare transmise de către inspectoratele școlare județene.
În privința excepției prescrierii dreptului la acțiune, prima instanță a avut în vedere disp. art. 283 Codul muncii, potrivit cărora, în cazul în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate, cererea poate fi făcută în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune. Cum cererea reclamanților a fost înregistrată pe rolul instanței la 19.04.2007, excepția a fost admisă pentru intervalul 1.09.2003 - 19.04.2004.
Referitor la fondul cauzei, instanța a reținut că, potrivit art. 45 al. 1 din nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, "Personalul didactic de predare și de instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 25 ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului".
Scopul urmărit prin instituirea acestei reglementări a fost acela de a recunoaște și recompensa activitatea meritorie și îndelungată în domeniul didactic, respectiv a acelor cadre au ajuns la gradul profesional superior, depunând o muncă susținută, de peste 25 de ani.
Prin urmare, beneficiul reducerii normei de muncă fără afectarea salariului se aplică în considerarea rezultatelor deosebite și a vechimii, aspecte care constituie criterii specifice întregului sistem de învățământ, încât de avantajul respectiv se bucură întreg personalul didactic de predare și instruire, fără a avea importanță forma de învățământ în care funcționează, aplicându-se inclusiv învățătorilor, deoarece și aceștia desfășoară activități de predare și instruire, nu doar profesorii.
O excludere a învățătorilor din sfera subiecților art. 45 ar fi nejustificată, încălcându-se principiul de drept conform căruia unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem.
Argumentul că pentru învățători norma didactică de predare-învățare nu s-ar exprima în ore este eronat, fiind contrazis de disp. al. 1 al art. 43, care definesc norma de predare, învățare, instruire la modul generic, ca reprezentând numărul de ore corespunzătoare activităților de predare-instruire. De altfel, în această definiție se face referire expresă la "norma de predare a elevilor din clasă", or aceasta înseamnă că legiuitorul i- avut în vedere și pe învățători și aceștia lucrând cu elevii.
În concluzie, absolut orice normă didactică de învățare-predare (deci inclusiv pentru educatori și învățători) este raportată la un număr de ore.
Doar că, pentru învățători, legiuitorul a fost nevoit datorită specificului activității acestora - să le stabilească norma în funcție de un post. Aceasta deoarece, spre deosebire de profesori, care pot cumula orele la mai multe unități din învățământ, în cazul educatorilor și învățătorilor este necesară și obligatorie continuitatea desfășurării activității la aceeași clasă sau grupă, ceea ce acoperă un post.
În același sens și în art. 44 se menționează că normele didactice cuprind orele prevăzute în planul de învățământ, textul respectiv nefăcând nici o distincție pe categorii de personal didactic, încât aplicarea sa este unitară, pentru orice normă a oricărui cadru didactic.
Rezultă că reducerea normei didactice prevăzută de art. 45 constituie un beneficiu pentru întreg personalul didactic, urmărindu-se ca tuturor cadrelor care se află în aceeași situație să li se aplice acest text de lege, fără nici o discriminare, în baza principiului de drept al egalității de tratament față de toți salariații, principiu consfințit prin art. 5 din Codul muncii.
Și, întrucât reclamanții și-au desfășurat activitate conform aceluiași plan de învățământ, la fel ca și colegii lor cu posturi similare, nebeneficiind însă de reducerea cu cele două ore săptămânal, prima instanță a reținut că, pentru prestarea activității respective sunt îndreptățiți la plata drepturilor salariale.
Împotriva acestei sentințe au formulat recursuri reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar B și pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T, ambele recursuri invocând prevederile art. 304 pct. 9 Cod proc. Civilă.
Astfel, recurentul Sindicatul Învățământului Preuniversitar Bac riticat sentința sub aspectul admiterii doar în parte a acțiunii, întrucât în mod greșit dobânda legală, care se încadrează în categoria daunelor interese pentru lipsa de folosință de sumelor de bani cuvenite, este datorată de la data când aceste sume trebuiau plătite și nu de la data vreunei notificări ori de la data introducerii acțiunii.
Cu privire la prescripția extinctivă invocată a arătat că termenul de prescripție de 3 ani a fost întrerupt, prin introducerea unei cereri de chemare în judecată cu același obiect, cerere care a fost admisă prin sentința nr. 1196, pronunțată de aceeași instanță la data 4.09.2006.
Pârâtul Ministerul Educației și Cercetării și T, a susținut că în mod greșit a reținut instanța de fond calitatea procesuală pasivă, în condițiile în care ministerul nu este ordonator de credite pentru școli, grădinițe, licee etc. invocând prevederile nr.OUG 32/2001 conform cărora finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale de unitățile administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, începând cu anul 2001, dar și cele ale nr.HG 538/2001, privind activitățile finanțate prin minister.
Cât privește fondul cauzei, recurentul a susținut că art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 se referă la diminuarea normei didactice a personalului didactic, norma didactică fiind modalitatea prin care este normată activitatea didactică a profesorilor și nu a personalului didactic în totalitate; că dispoziția art. 45 alin. 1 pe de o parte, nu se referă la cadrele didactice încadrate pe post, iar pe de altă parte, norma de drept nu statuează în sensul solicitat de reclamant.
Au fost enunțate dispozițiile art. 42 și 43 din Legea nr. 128/1997 referitoare la conținutul normei didactice precum și faptul că învățătorii, educatorii și institutorii sunt angajați pe post, neavând stabilită norma didactică.
Recursurile, motivate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. Civilă sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Astfel, referitor la recursul reclamantului, în privința excepției prescrierii dreptului la acțiune, prima instanță în mod corect a avut în vedere disp.art. 283 Codul muncii, potrivit cărora, în cazul în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate, cererea poate fi făcută în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune. Or, cererea reclamanților a fost înregistrată pe rolul instanței la 19.04.2007, astfel încât în mod corect excepția a fost admisă pentru intervalul 1.09.2003 - 19.04.2004.
Referitor la critica privind acordarea dobânzii legale, curtea o constată neîntemeiată.
Astfel, în chiar motivarea recursului, reclamantul - în lipsa unei motivări exprese a instanței de fond - a dedus că data punerii pârâților în întârziere este data introducerii acțiunii, câtă vreme nu a existat o notificare anterioară.
În cauză nu sunt incidente prevederile art. 1079 din Codul civil și aceasta pentru că, prin sentința recurată, pârâții au fost obligați să plătească membrilor de sindicat drepturile salariale corespunzătoare celor 2 ore efectuate săptămânal peste norma didactică redusă, sumele urmând să fie actualizate în funcție de indicii de inflațieîncepând cu data scadenței și până la data plății efective.
Or, a acorda și dobânda legală pe același interval înseamnă a acorda reclamanților sume de bani ce exced drepturilor legale ce li se cuvin.
Cât privește recursul Ministerul Educației și Cercetării și T, și acesta se dovedește nefondat întrucât această instituție are atribuții importante în procedura de finanțare a învățământului, așa încât este justificată soluționarea cauzei, în contradictoriu cu toți pârâții, pentru a se asigura opozabilitatea hotărârii și executarea acesteia.
Astfel, potrivit art. 33 lit. a din Normele metodologice pentru finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, aprobate prin nr.HG 2192/2004 în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea Ministerul Educației și Cercetării și T, funcționează Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar.
Acest organism, cu rol consultativ propune spre aprobare Ministerul Educației și Cercetării, nivelul conturilor standard corespunzător finanțării de bază a unităților de învățământ și întocmește un raport trimestrial și anual privind necesarul fondurilor în domeniul învățământului preuniversitar de stat, pe baza datelor centralizate transmise de inspectoratele școlare județene.
Așadar, chiar dacă Ministerul Educației și Cercetării, susține că finanțarea și asigurarea prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale, având atribuții esențiale la fundamentarea necesarului financiar în domeniul învățământului, legitimarea procesuală a pârâtului nu poate fi înlăturată.
Cât privește fondul cauzei, se constată că potrivit art. 45 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic "personalul didactic de predare și de instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 25 ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului".
Corect s-a constatat că scopul urmărit prin instruirea acestei reglementări a fost acela de a recunoaște și recompensa activitatea meritorie și îndelungată în domeniul didactic, respectiv a acelor cadre care au ajuns la gradul profesional superior, depunând o muncă susținută, timp de peste 25 de ani.
Acest beneficiu al reducerii normei de muncă fără afectarea salariului se aplică în considerarea rezultatelor deosebite și a vechimii în învățământ, aspecte care constituie criterii specifice întregului sistem de învățământ, încât de avantajul respectiv se bucură întreg personalul didactic de predare și instruire, fără a avea importanță forma de învățământ în care funcționează. Deci, inclusiv educatorii și învățătorii sunt beneficiarii acestui drept deoarece și aceștia desfășoară activități de predare și instruire, nu doar profesorii, pentru această categorie pârâții Inspectoratul Școlar Județean B și Ministerul Educației și Cercetării recunoscând și aplicând dispozițiile privind reducerea normei.
În considerentele sentinței recurate, referitor la argumentul contrar, în sensul că, pentru educatori și învățători norma didactică de predare-învățare nu s-ar exprima în ore, întrucât art. 43 din Legea nr. 128/1997 ar folosi în cazul acestora doar termenul de "post" și nu orele de "ore" utilizat pentru profesori, s-a reținut - corect - că această apărare este eronată, fiind contrazisă de dispozițiile alineatului 1 al art. 43, care definesc norma de predare, învățare, instruire la modul generic, ca "reprezentând numărul de ore" corespunzătoare activităților de predare - instruire. De altfel, în această definiție se face referire expresă la "norma de predare a preșcolarilor și a elevilor în clasă". Or, aceasta înseamnă, fără echivoc, că legiuitorul i-a avut în vedere și pe educatori, aceștia fiind cei care lucrează cu preșcolarii.
Ori, toate normele didactice de învățare-predare (deci inclusiv pentru educatori și învățători) sunt raportate la un număr de ore. La stabilirea acestor norme, legiuitorul a fost nevoit în cazul educatorilor și învățătorilor - datorită specificului activității acestora - să le "stabilească" norma în funcție de "post". Aceasta deoarece, spre deosebire de profesori, care pot cumula orele la mai multe unități din învățământ (și pentru care norma este stabilită numai în funcție de ore), în cazul educatorilor și învățătorilor este necesară și obligatorie continuitatea activității la aceeași clasă sau grupă, ceea ce acoperă un "post".
Corect s-a reținut și faptul că în același sens și în art. 44 din Legea nr. 128/1997 se menționează că normele didactice cuprind orele prevăzute în planul de învățământ, textul respectiv nefăcând nici o distincție pe categorii de personal didactic, încât aplicarea ei este unitară, pentru orice normă a oricărui cadru didactic.
Față de cele reținute, sentința instanței de fond fiind corectă, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc. Civilă, recursurile vor fi respinse ca nefondate, nefiind motive de casare de ordine publică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar B și pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T, împotriva sentinței nr. 873 din 12 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.fond
Tehnored.
ex. 2/30.01.2007
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Bîrsescu Nicolae, Andrianu Virgil
