Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 53/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 53
Ședința publică din 22 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Bîrsescu Nicolae
JUDECĂTOR 3: Andrianu Virgil
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, cu sediul în B,-, sector 5, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 922 din 20 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal au lipsit reprezentantul pârâtului recurent, reprezentanții pârâților intimați Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, precum și reclamantele intimate:, și .
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând că recursul se află în stare de judecată, a rămas în pronunțare cu privire la acesta.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 17 mai 2007, reclamantele, și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA, solicitând obligarea pârâților la calcularea și plata diferențelor salariale aferentei perioadei 1 ianuarie 2005 - 1 ianuarie 2007, sumele rezultate urmând a fi actualizate conform indicilor de inflație de la data scadenței până la data plății efectiv.
În motivare, reclamantele au arătat că până la data de 01.01.2005, au avut calitatea de grefieri dactilografi și că, de la această dată, potrivit art. 91 alin. 2 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, posturile de grefieri dactilografi au fost transformate în posturi de grefieri de ședință.
Că, salariile grefierilor sunt mai mari (coeficientul de multiplicare fiind de 4,5) decât ale grefierilor dactilografi, deși munca prestată este aceeași.
Au mai arătat că art. 6 al. 3 din Codul muncii prevede că tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru muncă egală; că, mai mult, art. 5 al. 4 din același act normativ prevede că "constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la al. 2, dar care produc efectele unei discriminări directe".
În drept, au invocat dispozițiile art. 12 și 21 din OG137/2000 și art. 16 din Constituție.
Prin încheierea din 19.09.2007 s-a disjuns soluționarea cererii formulate de reclamantul ce cererea formulată de restul reclamantelor
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Bai nvocat excepția de necompetență materială a instanței și a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că, cererea având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza art. 27 alin. 1 din nr.OG 137/2000, competența care rezultă din acest text normativ aparține Judecătoriei Botoșani și că grefierii dactilografi nu exercită aceeași muncă cu cea a grefierilor.
În cauză, s-a dispus citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării
Prin răspunsul său, a arătat că legea nu face nici o distincție între atribuțiile și sarcinile de serviciu ale grefierilor-dactilografi deveniți grefieri, ci doar o distincție salarială,ceea ce este un tratament diferențiat. Tribunalul Botoșani, prin sentința nr. 922 din 20.09.2007, a respins excepția de necompetență materială a Tribunalului Botoșani, excepție invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; a admis acțiunea formulată de reclamantele, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curt ea de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării; a obligat pârâții să plătească fiecărei reclamante o despăgubire egală cu diferența dintre drepturile salariale corespunzătoare coeficientului de ierarhizare de 4,5 și cele efectiv plătite pentru perioada 01.01.2005 - 01.01.2007, sume ce vor fi actualizate în funcție de indicii de inflație de la data scadenței până la data plății efective.
Prin considerentele sentinței, instanța de fond a reținut, cu privire la excepția necompetenței materiale a Tribunalului Botoșani că aceasta este nefondată, întrucât cererea formulată de reclamante are ca obiect acordarea de despăgubiri în temeiul unei discriminări reclamate în cadrul raporturilor de muncă, raporturi în soluționarea cărora, potrivit art. 2 pct. 1 lit. c pr. civ. competența de drept comun aparține tribunalului.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că, potrivit Ordinului nr. 2 din 16 ianuarie 2005, emis de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA, începând cu data de 01.01.2005, reclamantele au fost reîncadrate în funcția de grefier, anterior îndeplinind funcția de grefier-dactilograf.
Din art. 1 al acestui ordin rezultă că, după reîncadrare, reclamantele au păstrat coeficientul și treapta de salarizare avută în funcția anterioară și că, la emiterea acestui ordin s-au avut în vedere prev. art. 91 al. 2 din nr. 567/2004, potrivit cărora grefierii dactilografi sunt reîncadrați în funcția de grefier, cu menținerea salariilor de încadrare avute.
Potrivit anexei 2 din nr. 50/1996, între funcțiile de grefier și grefier dactilograf există diferențe cu privire la coeficientul de multiplicare și anume funcția de grefier beneficiază de coeficienții de multiplicare diferiți de cei de grefier dactilograf, în sensul că limitele minime și maxime ale acestei funcții sunt mai mari decât minimele și maximele funcției de grefier dactilograf.
Momentul stabilirii acestor coeficienți de multiplicare în limite diferite pentru cele două categorii de personal a fost stabilit de legiuitor în acord cu atribuțiile diferite ale fiecărei categorii de funcții, în raport cu munca și complexitatea muncii pe care fiecare o îndeplinea la momentul respectiv.
După reîncadrarea grefierilor-dactilografi ca și grefieri, această diferență nu se mai justifică.
Potrivit art. 6 al. 2 Codul muncii, tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru muncă egală, iar conform art. 5 al. 1 din Codul muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii.
Cum Legea nr. 567/2004 nici nu mai prevede funcția de grefier-dactilograf, rezultă că foștii grefierii-dactilografi sunt asimilați grefierilor, diferența dintre aceștia și cei care nu au deținut funcția de grefier-dactilograf fiind doar una rezultând dintr-o situație anterioară exercitării acestei funcții.
În continuare, acești grefieri exercită aceleași atribuțiuni ca și ale grefierilor care nu au fost înainte grefieri dactilografi.
Potrivit art. 16 din Constituția României, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și fără discriminări, iar potrivit art. 39 din Legea nr. 53/2003, salariatul are ca drept principal și dreptul la egalitate de șanse și de tratament.
De asemenea, în cadrul nr.OG 137/2000, la art. 1 al. 2 lit. e, indice 1, este specificat dreptul la muncă la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare.
În fapt, reclamantele au avut aceleași atribuții și au prestat aceeași activitate ca restul grefierilor care înainte nu au îndeplinit funcția de grefieri dactilografi.
Din fișele de evaluare ale reclamantelor nu rezultă că acestea ar fi avut un punctaj inferior celorlalți angajați grefieri, iar munca depusă de acestea a fost în fapt egală cu a celorlalți grefieri.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție B, invocând art. 304 pct. 3. pr. civ. - hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței altei instanțe și dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă - hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
A susținut că, în considerarea dispozițiilor art. 3 alin. 1 și art. 91 alin. 2 din Legea nr. 567/2004, reclamantele, care aveau calitatea de grefieri dactilografi, au fost reîncadrate începând cu data de 1 ianuarie 2005 în funcția de grefier, cu respectarea grilei de salarizare stabilită prin Legea nr. 50/1996 cu modificările și completările ulterioare în funcție de vechimea în funcțiile auxiliare juridice.
A mai susținut că reclamantele au fost trecute din funcția de grefieri-dactilografi în funcția de grefieri, cu respectarea treptei de salarizare, așa încât drepturile salariale au fost corect stabilite.
Totodată a mai arătat că dispozițiile legale în materia discriminării nu sunt incidente în cauză și în mod greșit s-a dispus plata drepturilor salariale în funcție de rata inflației, iar daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală.
Analizând recursul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, acesta se dovedește a fi nefondat.
Cu privire la excepția necompetenței materiale a Tribunalului Botoșani, se constată că în mod corect aceasta a fost respinsă de prima instanță, întrucât cererea reclamantelor are ca obiect acordarea de despăgubiri în temeiul unei discriminări reclamate în cadrul raporturilor de muncă, raporturi în soluționarea cărora, potrivit art. 2 pct. 1 lit. c pr. civ. competența de drept comun aparține tribunalului.
Criticile aduse sentinței pe fond se dovedesc nejustificate, întrucât în cauză s-a făcut dovada existenței unei salarizări discriminatorii, din moment ce reclamantele au fost numite în funcția de grefier începând cu data de 1.01.2005, prestând efectiv activitatea specifică acestei funcții, dar salarizarea a fost menținută la nivelul funcției de grefier-dactilograf, nefiind corelată cu activitatea desfășurată.
Drept consecință, în mod corect a reținut instanța de fond că au fost încălcate atât prevederile constituționale privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, cât și principiile legislației muncii consacrate prin dispozițiile art. 5 din Codul muncii aprobat prin Legea nr. 53/2003, respectiv egalitatea de tratament între salariați, justificându-se astfel obligarea pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani la plata diferenței drepturilor salariale, la nivelul funcției de grefier, actualizate în funcție de rata inflației.
Pentru motivele prezentate, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1. pr.civ. recursul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împotriva sentinței nr. 922 din 20 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond:;
28.01.2008
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Bîrsescu Nicolae, Andrianu Virgil
