Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 553/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 553
Ședința publică de la 23 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de împotriva sentinței civile nr. 716 din 21.05.2008 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimat fiind GRUPUL ȘCOLAR " ".
La apelul nominal făcut în ședința publică recurentul și consilierul juridic pentru intimatul GRUPUL ȘCOLAR " ".
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen.
Părțile, luând pe rând cuvântul, arată că nu mai au de formulat alte cereri.
Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Recurentul solicită admiterea recursului. Arată că a fost angajat în învățământ la 15.09.1993 și că anterior a fost inginer mecanic. O perioadă a fost angajat ca cadru didactic fără studii de specialitate. Precizează că nu s-a luat în discuție întâmpinarea depusă de el la dosarul de fond și că argumentele Grupului Școlar nu au suport legal deoarece el a desfășurat activitate didactică. Angajarea pe perioadă determinată se face conform statutului pe o perioadă de un an. La art. 16 alin.6 al acestuia se arată că în lipsa personalului calificat se angajează suplinitori care beneficiază de aceleași drepturi, iar dreptul la concediu de odihnă se face în timpul vacanțelor judecătorești. Mai arată că sporul de stabilitate de 15% se dă la 10 ani de vechime neîntreruptă și că potrivit art. 140 se recunoaște ca vechime și perioada când nu și-a putut desfășura activitatea dintr-o cauză neimputabilă lui. Mai precizează că legea specifică clar că constituie vechime în muncă în cadrul aceiași unități și că în perioada 15.09.1993 - 15.10.1005 nu are nici o întrerupere pe carnetul de muncă. se fac întreruperi și nu li se plătește concediul de odihnă. De asemenea cadrele didactice titulare au dreptul la concediu fără plată ce se constituie vechime în muncă. În anul școlar 1995-1996 susținut definitivatul în învățământ și și-a schimbat încadrarea.
Consilierul juridic pentru intimatul GRUPUL ȘCOLAR " " solicită respingerea recursului. Arată că recurentul nu s-ar încadra nici chiar daca ar fi în vigoare Legea nr.1/1970. Această lege prevederea la art.8,9 și 10 niște situații speciale, iar raționamentul ei era faptul că dacă nu aveai continuitate în muncă pierdeai sporul de vechime și alocația pentru copii. Precizează că pentru a avea spor de fidelitate trebuie să ai vechime fără întrerupere zi de zi. Mai precizează că cei necalificați și pensionarii sunt încadrați pe an școlar de la 15 la 16 iunie, iar calificații sunt încadrați de la 15 la 15. Mai arată că recurentul nu are 10 ani fără întrerupere.
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 716 din 21 mai 2008 Tribunalul Iași respinge acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Grupul Școlar " ".
Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține că reclamantul, în perioada 15.09.1993 - 13.10.1995 acesta a fost angajat pe postul de profesor suplinitor la Școala. În perioadele 21.11.1995 - 02.08.1996 și 01.09.1996 - 31.08.1997, 15.09.1997 - 05.08.1998, 14.09.1998 - 27.06.1999, 01.09.1999 - 04.08.2000, 01.09.2000 - 31.08.2001, 01.09.2001 - 31.08.2002, 01.09.2002 - 31.08.2003, 01.09.2003 - 31.08.2004 a fost angajat la Școlile, și la Școala Profesională. Începând cu data de 01.09.2004 reclamantul a fost angajat pe postul de profesor, pe perioadă nedeterminată, la pârâtul Grupul Școlar. Astfel, se reține de către instanță că, potrivit mențiunilor din carnetul de muncă, reclamantul nu a mai avut nici o întrerupere în activitatea didactică începând cu data de 01.09.2000.
Potrivit disp. art. 50 alin. 11 din Legea nr. 128/1997, personalul didactic cu o vechime neîntreruptă în învățământ de peste 10 ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta. Astfel, se reține de către instanță că pentru a beneficia de sporul de stabilitate, personalul didactic trebuie să aibă o vechime neîntreruptă în învățământ de peste 10 ani. Or, în speță, instanța reține că din cuprinsul carnetului de muncă al reclamantului nu rezultă că acesta ar avea o vechime neîntreruptă în învățământ de peste 10 ani, pentru a fi astfel îndreptățit să beneficieze de sporul de stabilitate prevăzut de art. 50 alin. 11 din Legea nr. 128/1997.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul considerând-o nelegală și netemeinică.
Motivează reclamantul că obiectul acțiunii sale, subliniat și prin precizările depuse la dosar pe parcursul procesului, îl constituie acordarea sporului de fidelitate de 15% lunar începând cu data de 01.12.2005 și în continuare și a cheltuielilor de judecată.
Motivează, de asemenea, reclamantul că instanța a analizat superficial argumentele sale susținute de texte legale, care ar fi condus fără echivoc la admiterea acțiunii. Aceste texte sunt art. 9 al. 2, art. 16 al.6, art. 50 al. 11, art.103, art. 138 și art. 140 din Legea 128/1997, art. 29 al. 3 din CCM unic la nivel de ramură de învățământ nr. 5521/01 din 09.01.2004, art. 13 din Legea 1/1991.
Motivează reclamantul că în perioada 15.09.1993 -19.06.2008 a desfășurat activitate numai ca profesor în învățământul preuniversitar și că a avut unele perioade de întrerupere scurte în timpul vacanțelor de vară, dispuse, în mod abuziv, de către conducerea învățământului. A existat o singură excepție, perioada octombrie -noiembrie 1995 când i-a încetat activitatea datorită venirii pe post a unui cadru didactic de specialitate.
În vacanțele de vară toate cadrele didactice se află în concediu de odihnă plătit, cu excepția unor suplinitori în privința cărora li se operează abuziv întreruperi în carnetul de muncă pentru a avea discontinuități în activitate și a nu beneficia de toate drepturile aferente sistemului de învățământ.
În fine, consideră că este nedreptățit prin raportare la cadrul didactic titular aflat în concediu fără plată pe parcursul unui an școlar și căruia i se recunoaște această perioadă ca vechime neîntreruptă în învățământ, conform metodologiei date prin nr. 1350/2007, precum și cu referire la cadrul didactic aflat în situația descrisă de art. 140 din Legea 128/1997.
Intimatul Grupul Școlar " ", prin reprezentant legal, formulează întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Intimatul arată că în conformitate cu prevederile Legii 128/1997, modificată și completată, personalul didactic suplinitor se angajează, în urma concursului organizat în baza metodologiilor elaborate de către Ministerul Educației, Cercetării și T aprobate prin Ordin al Ministerului.
Personalul didactic necalificat, este angajat numai în mod excepțional, în lipsa personalului didactic calificat și numai "pe o durată de cel mult un an școlar".
În aceste condiții, în baza metodologiilor de mișcare a personalului didactic, suplinitorii necalificați au fost și sunt angajați, pe perioade determinate, respectiv 15 -15 iunie, iar contractul individual de muncă, în multe cazuri, era încetat cu data ultimei zile de concediu de odihnă aferent perioadei lucrate, pentru ca și această perioadă să fie luată în considerare la vechimea în muncă. Așa fiind, personalul necalificat întrerupe activitatea în învățământ pentru perioada lunilor august -(15).
Sporul de stabilitate prevăzut de art. 50(11) din Legea 128/1997, se acordă numai personalului didactic care a acumulat cel puțin 10 ani vechime neîntreruptă în învățământ.
Conform prevederilor art. 3 din Normele motodologice de calculare a drepturilor salariale pentru personalul didactic, aprobate cu nr. 1350/2007
"Prin vechime neîntreruptă în învățământ de peste 10 ani, se înțelege activitatea realizată atât în calitate de personal didactic de predare, personal didactic de conducere, îndrumare și control, cât și în calitate de personal didactic auxiliar, cu contract de muncă într-o unitate/instituție de învățământ/inspectorat școlar. Se consideră vechime neîntreruptă și perioadele în care personalul didactic a avut catedra rezervată în învățământ.
Sporul de stabilitate, se acordă personalului didactic de predare, indiferent de perioada când a fost acumulată vechimea efectivă a celor 10 ani neîntrerupți în învățământ".
Recurentul a lucrat în învățământ, fiind încadrat cu contracte individuale de muncă pe durate determinate, având întreruperi repetate în activitate.
Astfel, în perioada 06.08.1998 -14.09.1998 și 28.06.1999 -31.08.1999, a beneficiat de șomaj.
De asemenea, a avut întreruperi în perioada 31.10.1995 -21.11.1995; 02.08.1996 -01.09.1996; 01.09.1997 -15.09.1997; 04.08.2000 -01.09.2000.
În aceste condiții, nu a acumulat o vechime neîntreruptă de cel puțin 10 ani în învățământ.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Recursul este nefondat.
Problema litigioasă este dacă recurentul -reclamant are vechime neîntreruptă în învățământ de peste 10 ani pentru a beneficia de dispozițiile art. 50 al. 11 din Legea 128/1997 ce reglementează dreptul la acordarea sporului de fidelitate în procent de 15% lunar.
Tribunalul Iașia constatat nefondată pretenția reclamantului argumentând că acesta nu îndeplinește cerințele textului art. 50(11) din Legea 128/1997 pentru a beneficia de acest spor.
Recurentul -reclamant își fundamentează motivele de recurs pe dispozițiile art. 9 al. 2, art. 16 al. 6, art. 50 al. 11, art. 103, art. 138 și art. 140 din Legea 128/1007, pe dispozițiile art. 29 al. 3 din CCM unic la nivel de ramură de învățământ nr. 5521/01 din 09.01.2004 și art. 13 din Legea 1/1991.
Raportând articolele de lege invocate de recurentul -reclamant la contextul factual în speță, Curtea constată că refuzul intimatului de a-i recunoaște și acorda sporul de fidelitate este justificat legal, solicitarea recurentului vădindu-se nefondată, astfel cum corect a reținut judecătorii fondului.
Mențiunile din carnetul de muncă atestă faptul că începând cu data de 15.09.1993 recurentul s-a angajat cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, ca și profesor suplinitor la Școala, raportul de muncă încetând la 13.10.1995.
Ulterior, în perioadele 21.11.1995 -02.08.1996, 01.09.1996 -31.08.1997, 15.09.1997 -05.08.1998, 14.09.1998 -27.06.1999, 01.09.1999 -04.08.2000, 01.09.2000 -31.08.2001, 01.09.2001 -31.08.2002, 01.09.2002 -31.08.2003, 01.09.2003 -31.08.2004, a ocupat postul de profesor suplinitor la Școala, și Școala Profesională.
În intervalul 06.08.1998 -14.09.1998, 28.06.1999 -31.98.1999 și 05.08.2000 -31.08.2000 a fost beneficiar al Legii 1/1991.
Vechimea neîntreruptă în învățământ se stabilește prin însumarea într-o succesiune continuă a perioadelor de timp în care personalul didactic a lucrat în învățământ, fie pe baza aceluiași contract individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată, fie pe baza unor contracte individuale de muncă încheiate pe durată determinată, dar cu o înlănțuire juridică (adică fără nici o întrerupere de activitate).
Din mențiunile carnetului de muncă mai sus analizate se reține că recurentul reclamant nu cumulează succesiv, fără întreruperi 10 ani în activitatea în învățământ.
Este de netăgăduit faptul că angajarea pe funcția de profesor suplinitor se face pe bază de concurs, prin încheierea unui contract individual de muncă pe durată determinată, personalul didactic astfel angajat beneficiind de aceleași drepturi cu personalul titular corespunzător perioadei lucrate (în acest sens dispunând art. 9 al. 2, art. 16 al. 6 și art. 138 din Legea 128/1997. Printre drepturile la care este îndreptățit personalul didactic suplinitor sunt și cele relative la concediul de odihnă anual conform art. 103 din Legea 128/1997.
Modalitatea de accedere într-o funcție didactică, precum și drepturile acordate de legiuitor prin Legea 128/1997 sunt de natură a realiza egalitatea juridică dintre cadrele didactice pe perioada desfășurării activității profesionale.
Egalitatea juridică nu obligă însă la uniformitate. De aceea, legiuitorul a prevăzut acordarea unui spor de fidelitate doar personalului didactic ce a fost cu continuitate în învățământ cel mult 10 ani. Întreruperile de activitate, ca efect al încheierii benevole de către cele două părți ale raportului, a unor contracte pe durate determinate, sunt opuse sintagmei de statornicie în învățământ.
Situația recurentului nu se încadrează în categoria cauzelor obiective reglementate de art. 140 din Legea 128/1997, ce intră la calculul vechimii în învățământ. Aceasta deoarece referirea textului la "alte situații" care l-au împiedicat să desfășoare activități care se consideră vechime în învățământ, semnifică cauze externe ce afectează raportul normal de muncă. Or, recurentul reclamant și-a exprimat în mod liber consimțământul la încheierea unor contracte pe durată determinată, întreruperile fiind consecința încetării efectelor raporturilor de muncă.
În ceea ce privesc perioadele în care recurentul -reclamant a fost beneficiar al ajutorului de șomaj în temeiul Legii 1/1991, acestea constituie, într-adevăr vechime în muncă și pot fi luate în calcul la stabilirea vechimii în învățământ, însă cu unica condiție de a exista succesiune continuă între prestarea efectivă a activității și perioadele de șomaj cel puțin 10 ani.
Pentru aceste considerente, Curtea reținând că recurentul reclamant nu a desfășurat neîntrerupt, minim 10 ani activitate în învățământ, constată că în mod corect a reținut instanța de fond că nu sunt îndeplinite condițiile art. 59(11) din Legea 128/1997 pentru a i se plăti sporul de fidelitate.
Prin consecință, Curtea în temeiul disp. art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursul și va menține ca legală și temeinică sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.716 din 21.05.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Cu opinie separată
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
28.10.2008
Tribunbalul I:
-
-
Opinie separată a judecătorului - -
Reclamantul-recurent a chemat în judecată Grupul Școlar " ", solicitând instanței ca, pe baza probelor ce se vor administra în cauză, să pronunțe o hotărâre prin care unitatea școlară pârâtă să fie obligată să-i plătească sporul de stabilitate de 15%, prevăzut de art.50 alin.11 din Legea nr.128/1997, cu începere de la data de 01.12.2005 și până în prezent.
Din adeverința nr.151 eliberată de către școala angajatoare se reține că recurentul are la data de 04.02.2008 o vechime în învățământ de 14 ani.
Analizând mențiunile carnetului de muncă depus în copie la dosar, se reține că recurentul a avut raporturi de muncă cu aceeași unitate școlară, respectiv Școala, județul I, în calitate de profesor suplinitor, în perioadele:15.09.1993-13.10.1995;21.11.1995-02.08.1996;01.09.1996-31.08.1997;15.09.1997-05.08.1998; 14.09. 1998-27.06.1999;01.09.1999-04.08.2000;01.09.2000-31.08.2001;21.09.2001-31.08.2002; 01.09.2002-31.08.2003; 01.09.2003-31.08.2004 și, în calitate de profesor titular, începând cu data de 01.09.2004 și până în prezent.
Conform disp.art.48 din legea nr.128/1997 privind Statutul cadrelor didactice, salarizarea personalului didactic se face ținând seama și de pregătirea și experiența profesională a acestora. Salariul cuprinde salariul de bază și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Art. 50 alin.11 din același act normativ prevede că personalul didactic cu o vechime în învățământ de peste 10 ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta.
Potrivit art.3 din Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic aprobat prin Ordinul nr.1350/2007 al Ministerului Educației, Cercetării și T:
"(2) Prin vechime neîntreruptă în învățământ de peste 10 ani se înțelege activitatea realizată atât în calitate de personal didactic de predare, personal didactic de conducere, îndrumare și control, cat și în calitate de personal didactic auxiliar, cu contract de munca într-o unitate/instituție de învățământ/ inspectorat școlar. Se considera vechime neîntreruptă și perioadele în care personalul didactic a avut catedra rezervată în învățământ.
(3) Sporul de stabilitate nu se acorda pentru vechime recunoscuta în învățământ personalului didactic care provine din alte sectoare de activitate.
(4) Sporul de stabilitate se acorda personalului didactic de predare, indiferent de perioada când a fost acumulată vechimea efectivă a celor 10 ani neintrerupti în învățământ, conform celor de mai sus.
(5) în care personalul didactic s-a aflat în concediu fără plata, conform <LLNK 11997 128 10 201 0 18>Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, nu întrerup vechimea pentru acordarea sporului de stabilitate. Se recunosc ca vechime neîntreruptă în învățământ pentru plata acestui spor perioada concediului pentru creșterea copilului în varsta de pana la 2 ani (3 ani) și perioada în care personalul didactic a efectuat stagiul militar, după care s-a reintors la catedra.
(6) Personalul didactic pensionat pentru limita de varsta, care funcționează cu contract individual de munca în învățământ (cumul de pensie cu salariu pe perioada determinata) și care are vechime neîntreruptă în sensul celor prevăzute mai sus, beneficiază de sporul de stabilitate prevăzut de lege.
(7) Sporul prevăzut de <LLNK 11997 128 10 202 50 41>art. 50 alin. (11) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare, se acorda și profesorilor (ingineri și subingineri) și maiștrilor instructori care au desfășurat activitate în perioada 1984-1990 cu norma intreaga în învățământul preuniversitar, dar cu plata salariului din alte sectoare de activitate și care au activat după anul 1990 și în prezent la catedra."
În speță, se reține că recurentul are o vechime în învățământ, în aceeași unitate școlară, de peste 10 ani, iar întreruperile de vechime invocate de către intimată nu pot conduce la concluzia lipsei de stabilitate reclamantului pe același post, luând în considerare specificul raporturilor de muncă ale suplinitorilor care, potrivit disp.art.16 din legea nr.128/1997, sunt încadrați "pe o perioadă de cel mult un an școlar". Practic, în fiecare an școlar, începând cu anul 1993 și până în prezent, recurentul a fost profesor la Școala, județul
Un alt argument pentru care întreruperile de vechime invocate de către intimată, datorate practic formalităților ce trebuiau îndeplinite anual de către inspectoratul școlar și angajator pentru derularea raporturilor de muncă cu recurentul, nu pot fi luate în considerare, îl constituie și dispozițiile art.3 alin.5 din Ordinul nr.1350/2007 al Ministerului Educației, Cercetării și T, potrivit cărora chiar și perioadele în care personalul didactic s-a aflat în concediu fără plata, conform <LLNK 11997 128 10 201 0 18>Legii nr. 128/1997, nu întrerup vechimea pentru acordarea sporului de stabilitate
Nu se poate reține susținerea Inspectoratului Școlar Județean I în sensul că sporul pentru stabilitatea în învățământ are rolul de a atrage personalul didactic calificat și nu are în vedere personalul necalificat, având în vedere, pe de o parte, dispozițiile art.138 din legea nr.128/1997, potrivit cărora personalul didactic angajat pe perioadă determinată beneficiază de aceleași drepturi cu personalul didactic titular, iar, pe de altă parte, prevederile Ordinul nr.1350/2007 al Ministerului Educației, Cercetării și T, care stabilesc că sunt îndreptățite la spor de stabilitate și persoanele ce fac parte din categoria personalului didactic auxiliar, precum și profesorii-ingineri și subingineri - și maiștri instructori, salariați ai unităților școlare.
Se mai reține că, potrivit disp.art.80 alin.5 din Codul muncii, contractele individuale de muncă pe durată determinată, încheiate în termen de 3 luni de la încheierea unui contract de muncă pe durată determinată, sunt considerate contracte succesive.
Având în vedere disp.art.9,10 și 16 din Legea nr.128/1997, lege specială ce intră în categoria actelor normative la care se referă art.81 lit.e) din Codul muncii și care are în vedere tocmai particularitățile raporturilor de muncă desfășurate în învățământul preuniversitar de stat și necesitățile de asigurare a personalului didactic de predare în toate unitățile școlare, se reține că, astfel cum s-a susținut și în literatura de specialitate, în acest domeniu, nu sunt aplicabile disp.art.80 alin.4 din Codul muncii, potrivit cărora între părți se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte de muncă pe durată determinată și numai înlăuntrul termenului de 24 de luni prevăzut de art.82 din același cod.
În consecință, consider că recurentul era îndreptățit la acordarea sporului de stabilitate începând cu data de 01.12.2005, angajatorul prejudiciindu-l prin plata salariului diminuat potrivit disp.art.2 alin.2 din nr.OG4/2006 și art.2 alin.2 din nr.OG11/2007, deși drepturile bănești cuvenite acestuia trebuiau stabilite conform art.2 alin.1 din aceleași ordonanțe, astfel încât se impunea admiterea recursul formulat de către reclamantul.
Judecător - -,
Red./Tehnored.:;
2 ex.-16.10.2008.
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Daniela Pruteanu, Nelida Cristina
