Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 6358/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6358
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 3: Marian Lungu
Grefier - -
*************
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI S, împotriva sentinței civile nr. 554/20 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII, CENTRUL BUGETAR GRUP ȘCOLAR, ȘCOALA CU CLASELE I-VIII, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN M și intimatul reclamant, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit recurentul pârât CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI S, intimații pârâți MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII, CENTRUL BUGETAR GRUP ȘCOLAR, ȘCOALA CU CLASELE I-VIII, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN M și intimatul reclamant .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, că recursul este declarat și motivat în termenul legal și s-a solicitat de către recurenta pârâtă CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI S, în temeiul art 242 pr.civ, judecarea cauzei în lipsă.
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare:
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința 554 din 20 martie 2009, Tribunalul Mehedinți, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâților MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII, CONSILIUL LOCAL S, CENTRUL BUGETAR GRUP ȘCOLAR, ȘCOALA CU CLASELE I -VIII i și INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
S-a respins acțiunea față de pârâtele INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN M și MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ȘCOALA CU CLASELE I -VIII .
Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantului suma de 7.838 lei reprezentând drepturi salariale nete și actualizate până la data de 29.02.2008, sumă ce va fi reactualizată până la data punerii în executare a hotărârii.
Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantului suma de 1300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul îndeplinește funcția de profesor, având gradul didactic I și o vechime de 37 ani și 4 luni în învățământ, iar în perioada februarie 2005- februarie 2008 și-a desfășurat activitatea la Școala cu clasele I-VIII " " S, care este subordonată din punct de vedere bugetar, Centrului Bugetar al Grupului Școlar " "
Potrivit art.8 (1) din Normele Metodologice, pentru finanțarea învățământului preuniversitar, unitățile școlare, ce au personalitate juridică de altfel, au obligația de a întocmi bugetul propriu, buget ce, însoțit de note de fundamentare, se înaintează Consiliului Local.
Potrivit art.9 alin.3 din aceleași norme, bugetul unităților școlare se întocmește în faza de elaborare a bugetului local și se aprobă odată cu aprobarea bugetelor locale.
În consecință, unitățile școlare sunt instituțiile ce stabilesc drepturile salariale cuvenite cadrelor didactice, ele întocmind și state de plată în acest sens.
Mai mult, atribuțiile inspectoratelor școlare județene sunt limitativ enumerate de art.142 din Legea nr.84/1995.
Instanța a constatat că finanțarea unităților de învățământ preuniversitar se face exclusiv din bugetele consiliilor locale, la propunerea unității de învățământ și în baza legii, și nu de către Inspectoratul Școlar Județean, acesta neavând calitate procesuală pasivă în cauza de față, s-a respins acțiunea față de această pârâtă.
În ceea ce privește chemarea în judecată, în calitate de pârât a Consiliul Local S, acesta fiind entitatea căreia unitatea de învățământ îi înaintează proiectul de buget întocmit cu identificarea tuturor categoriilor de venituri și cheltuieli, finanțată din bugetul local, însoțit de notele de fundamentare, calitate în care aprobă prin hotărâre proiectul de buget, acesta poate sta în calitate de pârât.
Referitor la chemarea în judecată în calitate de pârât a Ministerului Educației și Cercetării, instanța constată că, pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și nu are calitate procesuală pasivă și a respins acțiunea față de acesta, pentru următoarele considerente:
Ministerul Educației, Cercetării și este organul de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care conduce sistemul național de educație, învățământ, tineret și cercetare, exercitând și atribuțiile stabilite prin legi și alte acte normative din sfera sa de activitate, iar în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, emite ordine și instrucțiuni.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, ori între acest minister și cadrele didactice nu există raporturi juridice concretizate în obligații specifice angajatorului, neavând această calitate.
Cu privire la fondul cauzei, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art.48 alin.1 din Legea nr.128/1997, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii, și o parte variabilă constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.
Art.49 al aceluiași act normativ stabilește salarizarea personalului didactic de predare din învățământul pre-universitar, în raport de anumiți factori expres și limitativ enumerați: funcția și norma didactică, nivelului studiilor cerute pentru ocuparea funcției didactice, vechimea în învățământ, gradul didactic.
Legea nr.128/1997 prevede toate categoriile de sporuri și indemnizații ce se acordă cadrelor didactice: gradație de merit, spor pentru suprasolicitare neuropsihică, spor de stabilitate, salariu de merit, spor de vechime, indemnizația acordată cadrului didactic ce îndeplinește funcția de diriginte, învățător, institutor, educatoare, toate acestea reprezentând procent din salariul de bază și care se includ în salariul de bază.
Din cuprinsul textelor legale enunțate se deduce, în acord cu conceptul general de salariu din dreptul muncii, că elementele sistemului de salarizare sunt pe de o parte, salariul de bază, care constituie elementul principal al salariului, iar pe de altă parte, sporurile, adaosurile la salariul de bază, care reprezintă elemente accesorii ale salariului.
În raport de reglementările art.155 Codul Muncii și de reglementările speciale ale art.48 din Legea nr.128/1997, rezultă că, inițial un cadru didactic beneficiază pentru munca depusă de un salariu de bază, care corespunde salariului de bază al funcției didactice.
La salariul de bază format din salariul de bază al funcției didactice și indemnizația de conducere (când este cazul) pentru care legea prevede calculul la salariul funcției de bază și includerea în salariul de bază, se calculează următoarele sporuri: spor de stabilitate, spor de suprasolicitare neuropsihică, salariul de merit, indemnizația acordată personalului didactic de predare care îndeplinește funcția de diriginte, învățător, institutor, educatoare, sporuri care se includ în salariul de bază succesiv pe măsura obținerii acestora, fiecare spor la salariul de bază constituie la rândul său baza de calcul pentru sporul următor.
Sporul de vechime, se calculează, conform prevederilor exprese ale legii, la salariul de bază, salariu rezultat în urma aplicării sporurilor în scară la salariul de bază al funcției didactice.
În conformitate cu art.42-47 din Legea nr.128/1997, este reglementată norma didactică de predare-învățare, de instruire practică și de evaluare curentă a elevilor, în sensul că ea reprezintă numărul de ore corespunzătoare activităților enunțate mai sus, legiuitorul nediferențiind norma didactică a profesorilor de cea a învățătorilor.
Art.45 alin.1 din aceeași lege prevede pentru personalul didactic de predare și instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și grad didactic I reducerea normei didactice cu două ore pe săptămână fără reducerea salariului.
Cum legiuitorul nu diferențiază aplicarea acestor norme pentru diferite categorii de personal didactic din învățământul pre-universitar, nici instanța de judecată nu poate efectua această diferențiere.
Potrivit art.50 alin.1 din Legea 128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ.
2 al art.50, prevede că pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Raportul de expertiză contabilă, efectuat în cauză, a constatat că, în perioada solicitată prin acțiune, respectiv februarie 2005 - februarie 2008, reclamantul a beneficiat, pe lângă salariul funcției didactice și de: indemnizația de dirigenție în procent de 10 %; sporul de vechime în procent de 25 %;salariu de merit, prime lunare de 2 %, sporul de 1/25 și indemnizație de conducere.
Partea variabilă, sporurile, au fost calculate la salariul funcției didactice ca salariu de bază, fără a fi incluse în acesta, după fiecare determinare, așa cum prevede Legea 128/1997.
În această perioadă reclamantul se încadrează în intervalul de vechime de 35-40 ani. Reclamantul beneficiază și de reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea salariului, ore care au fost efectuate și nu au fost plătite de angajator.
de ierarhizare de 1/25, prevăzut de art.50 alin.1 și 2 din legea 128/1997 nu s-a calculat corect de către Școala cu clasele I-VIII " " la trecerea reclamantului în intervalul de vechime 35-40 ani.
Având în vedere aceste constatări, expertul contabil a procedat la recalcularea drepturilor salariale cuvenite reclamantului, în sistemul spor la spor.
De asemenea, expertul a procedat și la recalcularea celui de-al 13-lea salariu.
În urma recalculării drepturilor salariale ale reclamantului pentru perioada 01.02.2005- februarie 2008, rezultat, între calculele angajatorului și cele ale expertului, o diferență brută de 11.175 lei, care a fost diminuată prin operarea reținerilor către bugetul de stat, rezultând o diferență netă și actualizată de 7.838 lei.
Referitor la solicitarea reclamantului privind verificarea modului în care s-au calculat drepturile salariale prevăzute de OUG 17/2006, și care au fost achitate de unitatea școlară, expertul a constatat că, pentru perioada octombrie 2001-septembrie 2004, aceste drepturi au fost calculate corect și acordate eșalonat până la finele lunii septembrie 2007.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Școala cu clasele I-VIII S, instanța a respins-o pentru următoarele considerente:
Întrucât, pârâta Școala cu clasele I-VIII " " are personalitate juridică, îndeplinind cerințele impuse de art.1 din HG nr. 2192/2004, dar este subordonată din punct de vedere bugetar Centrului Bugetar al Grupului Școlar " "S acțiunea reclamantului a fost admisă și față de acesta a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de aceasta.
Instanța a admis în parte în partea acțiunea reclamantului, constatând că acestuia i se cuvine suma de 7.838 lei diferențe drepturi salariale nete, pentru perioada 01.02.2005-februarie 2008, și actualizate până la data de 29.02.2008, de la pârâții Școala cu clasele I-VIII " " S, Centrul Bugetar al Grupului Școlar " " S și Consiliul Local S, sumă ce va fi reactualizată la data punerii în executare a hotărârii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâtul CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI S, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În motivare s-a arătat că recurentul nu are capacitate procesuală pasivă întrucât sumele alocate instituțiilor de învățământ cu personalul sunt aprobate de către Consiliul Local în funcție de cerințele ce se impun și conform situației înaintate de centru bugetar școlar. Nu este culpa S și în consecință obligația de alocare a acestei sume revine Centrului bugetar din cadrul Grupului Școlar Industrial, care are calitatea de ordonator terțiar de credite cât și a Școlii Generale, instituție cu personalitate juridică ce poate sta în justiție în nume propriu.
Recursul declarat de pârât se privește ca nefondat și urmează a se respinge pentru următoarele considerente:
Calitatea procesuală pasivă a consiliului local este conferită de atribuțiile sale de ordonator de credite privind învățământul preuniversitar care se finanțează conform dispozițiilor OG nr. 32/2001 din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale, iar repartizarea fondurilor se realizează în baza hotărârii consiliului local conform dispozițiilor art. 167 alin. 1 din Legea nr. 84/1995 și art. 38 lit."n" din Legea nr. 215/2001.
Având în vedere normele metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, aprobate prin HG nr. 2192/2004, instanța constată că principalele instituții cu rol în stabilirea, calcularea, aprobarea și plata salariului pentru personalul din învățământul preuniversitar sunt unitatea de învățământ, consiliul local și primarul.
În baza acestor norme metodologice se reține (art. 3) că unitățile din învățământ au conturi deschise la Trezoreria Statului și au propria lor activitate financiar-contabilă, directorul unității de învățământ având calitatea și exercitându-și atribuțiile de ordonator terțiar de credite, iar în baza art. 5 lit."e" acesta elaborează proiectul de buget al unității de învățământ care este apoi vizat de consiliul de administrație al unității de învățământ și înaintat autorității administrației publice locale în faza de fundamentare a proiectelor bugetelor locale.
Potrivit atribuțiilor pe care le are (art. 68 lit."c" din legea nr. 215/2001) primarul întocmește proiectul bugetului local care cuprinde ca și capitole distinct, bugetul unităților de învățământ care este supus aprobării consiliului local și înaintat consiliului județean pentru a fi avut în vedere la întocmirea și fundamentarea bugetului la nivel de județ și mai departe, la întocmirea bugetului de stat.
Consiliile locale adaugă la sumele primite de la bugetul de stat și bugetul județului, sumele alocate din bugetul propriu învățământului și aprobă bugetul fiecărei unități de învățământ care se comunică unităților de învățământ și trezoreriilor în a căror rază teritorială își au sediul aceste unități.
Rezultă astfel, că recurentul are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât OG nr. 32/2001 și HG nr. 538/2001 stipulează faptul că, începând cu anul 2001, cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale al unităților administrativ-teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat.
Cheltuielile legate de salarizarea personalului didactic nu fac parte din cele reglementate ca excepții de la regula privind finanțarea din bugetele locale, iar în consecință, Curtea apreciază că recurentul Consiliul Local al orașului S are calitate procesuală pasivă în cauză.
Față de aceste considerente, se constată că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 304 pct. 9, de către recurent, astfel încât în baza art. 312 alin.1 cod procedură civilă, recursul declarat de pârât se privește ca nefondat și se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI S, împotriva sentinței civile nr. 554/20 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII, CENTRUL BUGETAR GRUP ȘCOLAR, ȘCOALA CU CLASELE I-VIII, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN M și intimatul reclamant .
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
2 ex. /03.12.2009.
Jud. fond.
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Ioana Bodri, Marian Lungu
