Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 755/2008. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE CIVILĂ Nr. 755/

Ședința publică de la 11 Iulie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță

JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu

JUDECĂTOR 3: Dorina Rizea

Grefier șef sectie -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârât - C SA, împotriva sentinței civile nr. 351/8 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 9 iulie 2008, părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, amânat pronunțarea pentru data de 11 iulie 2008.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Constată că prin sentința civilă nr. 351/8 aprilie 2008 Tribunalul Covasna a admis acțiunea formulată în numele membrilor de sindicat de Sindicatul Sanitas C, prin reprezentant legal, cu sediul în Sf. G, str. -, nr. 1,. 1,. 9 în contradictoriu cu pârâta - C prin reprezentant legal, cu sediul în Or. C,--2, jud. C, și pe cale de consecință:

A obligat pârâta la respectarea prevederilor art. 39, lit. d) din CCM nr. 25/04.06.2007 la nivel de ramură de turism, hoteluri și restaurante, începând cu data de 01.01.2008, și la acordarea sporului de vechime tuturor salariaților, membrii de sindicat din societate, corespunzător cu vechimea fiecăruia în parte, în procentele stabilite prin articolul susmenționat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Cerere de chemare in judecata este promovată de Sindicatul Sanitas C (persoana juridica înregistrată in registrul special al Judecătoriei Sf G), in scopul apărării drepturilor salariale ale membrilor săi - persoane fizice enumerate in tabelul depus la filele 4-6 din dosar, angajați ai societății pârâte.

In acest sens instanța a reținut prevederile art 28 din Legea nr 54/2003, care în alin 1 stipulează:"organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, din statutele funcționarilor publici, contractele colective de munca,în fata instanțelor judecătorești" iar in alin 2:"organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzuta de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor in cauza".

Dispozițiile legale speciale sus menționate conferă așadar sindicatului reclamant calitatea, dreptul de a invoca in apărarea intereselor membrilor săi, orice prevedere dintr-un contract colectiv de muncă ale cărui efecte se întind și asupra membrilor de sindicat, si mai mult decât atât, dreptul de a cere punerea in aplicare a respectivei prevederi, norme.

Așa fiind, chiar dacă reclamantul nu a participat la negocierea si semnarea CCM la nivel de ramură turism, hoteluri si restaurante, contract pe care își fundamentează pretențiile, este abilitat de lege să solicite atât în fața instanței judecătorești, cât și in fața angajatorului cu care persoanele de sindicat au raport de muncă, aplicarea clauzelor respectivului act in beneficiul membrilor săi.

In ceea ce privește caracterul obligatoriu pentru societatea pârâta a prevederilor CCM la nivel de ramură turism, hoteluri si restaurante, instanța retine prevederile art 241 din Codul muncii si ale art 11 alin 1 din Legea nr 130/1996 conform cărora clauzele contractelor colective de muncă la nivel de ramură produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din respectiva ramură de activitate. Textul articolului 241 muncii îl completează și detaliază pe cel de la art 238 si 239 muncii. Aceste norme legale imperative au un caracter de protecție a salariaților, stabilind limitele negocierii colective si individuale. Astfel, contractul individual de muncă nu poate conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă; iar contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.

Articolul 2 pct 1 din CCM la nivel de ramură pe care reclamantul își întemeiază pretențiile stipulează că prevederile acestui contract se aplică societăților comerciale și altor unități de profil din domeniul turismului, hoteluri si restaurante, indiferent de forma de organizare și de natura capitalului. Societatea pârâta își desfășoară activitatea in domeniul turismului balnear, fiind membru in Organizația a ului din România care face parte la rândul său din Federația din ul -semnatară a CCM la nivel de ramură turism, hoteluri si restaurante.

Așa fiind, instanța a apreciat că prevederile stipulate in cuprinsul CCM la nivel de ramură turism, hoteluri și restaurante pe care reclamantul își fundamentează pretențiile sunt obligatoriu de respectat de către societatea pârâtă.

Susținerile pârâtei referitoare la împrejurarea că sporul de vechime a fost inclus in salariul de bază al angajaților ca efect al perfectării prin negocieri libere a contractului colectiv de muncă la nivel de unitate pentru anii 2005-2007 și că aceasta negociere este legală, fiind permisă de prevederile art 41 alin 1 din CCM la nivel național pe anii 2007-2010 si obligatoriu de respectat de către salariați, sunt neîntemeiate.

În acest sens instanța a reținut pe de o parte că efectele contractului colectiv de muncă la nivel de unitate invocat de pârâtă au încetat la sfârșitul anului 2007, dreptul pretins de reclamant vizând perioada de după 01.01.2008; pe de alta parte, conform art 3 alin 3 din CCM la nivel național pe anii 2007-2010, în cazul în care părțile au încheiat contracte colective de muncă la un nivel inferior înaintea contractelor la nivel superior, cele de la nivelurile inferioare se vor adapta contractelor colective de la nivel superior, acolo unde prevederile minimale ale acestora nu au fost atinse.

Așadar, chiar dacă s-ar reține că persoanele fizice membri de sindicat și angajați ai pârâtei au acceptat prin CCM la nivel de unitate pe anii 2005-2007 includerea sporului de vechime în salariul de bază, respectiva clauză își pierde aplicabilitatea odată cu perfectarea CCM la nivel de ramură (înregistrat la în data de 06.06.2007) ce stipulează in art 39 lit d acordarea pentru salariați a sporului de vechime in plus la salariul de bază, acesta fiind dreptul minimal al salariaților, obligatoriu de respectat de către angajator(in speță societatea pârâtă).

Având în vedere aceste considerente, instanța a apreciat cererea de chemare in judecată ca fiind pe deplin întemeiata, a admis-o și a dispus obligarea pârâtei la respectarea prevederilor art 39 lit d din CCM nr 25/04.06.2007 încheiat la nivel de ramură turism, hoteluri și restaurante, începând cu data de 01.01.2008, în sensul acordării sporului de vechime tuturor salariaților membrii de sindicat angajați ai societății, corespunzător cu vechimea fiecăruia în parte, în procentele stabilite prin articolul anterior menționat.

Împotriva hotărârii pronunțate la fond a formulat recurs pârâta - C SA, iar prin motivele de recurs hotărârea atacată este criticată pentru netemeinicie și nelegalitate ( art. 304 pct. 8 și art 304 ind. 1 Cod procedură civilă, arătându-se că sporul de vechime inclus în salariul de bază reprezintă un drept câștigat al salariaților chiar mai înainte de negocierea Contractului Colectiv de Muncă la nivel de unitate de către Sindicatul Sanitas, ori includerea acestui spor peste nivelele de salarizare actuale ar echivala cu acordarea aceluiași drept de două ori sau chiar a obține o majorare salarială nejustificată de prevederi legale sau contractuale. În acest sens sunt invocate prevederile art. 64 cin CCM la nivel de unitate pentru anii 2005 -2007 și art 41 din CCM la nivel național pentru anii 2007 -2010. Cu privire la aceste din urmă prevederi contractuale, prin motivele de recurs se arată că instanța de fond le-a interpretat eronat.

Astfel, din interpretarea gramaticală a textului art. 41 din CCM la nivel național pe anii 2007- 2010 rezultă " posibilitatea", iar nu " obligația" părților de a negocia în mod liber și neîngrădit o serie de drepturi.

În final, se arată că acțiunea Sindicatului Sanitar periclitează situația economică a societății și implicit siguranța locului de muncă a membrilor săi.

Recursul este nefondat.

Astfel cum a reținut și instanța de fond, potrivit art 9 și următoarele din Legea 130/1996, "contractele colective de muncă produc efecte pentru toți salariații încadrați în unitățile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă, iar potrivit art. 30 din același act normativ, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părțile contractante. De asemenea, potrivit art. 8 al. 2 din Legea 130 /1996 " contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele de muncă încheiate la nivel superior", ceea ce înseamnă că prin contractul de muncă la nivel de unitate invocat de pârâtă nu se pot stabili drepturi sub cele prevăzute de CCM la nivel de unitate turism.

Cu privire la motivul de recurs potrivit căruia sporul de vechime solicitat prin acțiunea dedusă judecății a fost deja inclus în salariul de bază al angajaților ca efect al negocierilor din CCM la nivel de unitate pe anii 2005 -2007, curtea reține că în mod corect instanța de fond a înlăturat această apărare deoarece efectele acestui CCM au încetat la sfârșitul anului 2007. În plus, pretențiile din acțiune sunt solicitate începând cu data de 1.01.2008 și sunt întemeiate pe dispozițiile art. 39 lit. d din CCM nr. 25/2007 la nivel de ramură turism, hoteluri și restaurante.

Prin acest contract colectiv de muncă încheiat la nivel superior se prevede expres prin art. 3 al. 3 că, atunci când părțile au încheiat anterior contracte colective de muncă la un nivel inferior acestea se vor adapta astfel încât toate drepturile prevăzute prin noul contract să fie executate. Drepturile câștigate prin dispozițiile art. 39 lit. d din CCM la nivel de ramură sunt noi în raport cu cele anterioare și, în mod evident se aplică la salariul de bază actual, astfel cum rezultă din interpretarea logică și gramaticală a dispozițiilor contractuale arătate. Obligativitatea acordării sporului de vechime potrivit noilor negocieri constituie un drept al angajaților și o obligație a angajatorului care în mod evident nu a fost executată astfel încât, în baza art. 312 Cod procedură civilă recursul pârâtei va fi respins, iar sentința de fond va fi menținută ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de recurenta - C SA împotriva sentinței civile nr. 351/2008 a Tribunalului Covasna pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 11 Iulie 2008

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

ptr - -

aflată în concediu legal

semnează

Vicepreședinte Instanță

Grefier șef sectie,

-

Red CȘ 17.07.2008

Dact AG 18.07.2008/ 2 ex

Jud fond /

Președinte:Cristina Ștefăniță
Judecători:Cristina Ștefăniță, Anca Pîrvulescu, Dorina Rizea

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 755/2008. Curtea de Apel Brasov