Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 979/2010. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
DOSAR NR- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 979
Ședința publică de la 10 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR 1: Ligia Epure
JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
JUDECĂTOR 3: Elena Stan
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr. 3336/12.10.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, - și intimații pârâți Tribunalul Gorj și Curtea de APEL CRAIOVA, având ca obiect, drepturi bănești - decontare chirie.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile nu au răspuns.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că în conformitate cu prevederile art.242 alin.2 pr.civ. s-a solicita și judecata cauzei în lipsă, după care, instanța constatând cauza în stare de soluționare a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința civilă nr.3336/12.10.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, a fost respinsă exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de intimata Ministerul Justitiei si Libertatilor.
A fost admisă in parte cererea formulata de petentii, in contradictoriu cu intimatele Tribunalul Gorj, Curtea de APEL CRAIOVA și Ministerul Justitiei si Libertatilor.
Au fost obligate intimatele sa plateasca petentilor, drepturile banesti reprezentand decontarea chiriei aferenta lunilor martie, aprilie, mai, iunie 2009, septembrie 2009, si in continuare iar pentru petenta - pentru lunile martie, aprilie, mai, iunie, iulie, 2009 si septembrie 20098 si in continuare. A fost respinsă cererea petentei - pentru luna august 2009 iar pentru ceilalti petenti pentru lunile iulie si august 2009.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Petentii sunt grefieri, respectiv specialist IT, in cadrul Tribunalului Gorj si respectiv Judecatoriei Tg-J.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de intimata Ministerul Justitiei, urmeaza sa fie respinsa cu urmatoarea motivare:
Ministerul Justitiei are calitate de ordonator principal de credite dupa cum arata intimata insasi in intampinarea formulata in dosar si in aceasta calitate are atributii in privinta stabilirii plafoanelor de cheltuieli pe domenii, scop in care se emit de catre Ministrul Justitiei ordine si dispozitii cu aplicabilitate obligatorie pentru ordonatorii secundari si tertiari de credite. Astfel, intre categoriile de ordonatori de credite exista o colaborare, ordonatorii secundari generand necesarul de credite pe baza cheltuielilor facute sau estimate iar ordonatorii principali in speta Ministerul Justitiei, aproband aceste credite precum si destinatiile lor prin respectivele ordine si dispozitii.
Potrivit dispozitiilor art. 671al. 1 si 2 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, personalul auxiliar de specialitate are dreptul la o locuinta de serviciu daca in localitatea unde lucreaza nu are o locuinta proprietate personala iar daca nu i s-a atribuit o locuinta de serviciu,are dreptul la compensarea diferentei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinta de serviciu si chiria platita pe baza unui contract de inchiriere incheiat in conditiile legii iar potrivit urmatoarei teze, aceste drepturi banesti nu au natura salariala si nu se impoziteaza.
Petentii care sunt cu totii in situatia descrisa de dispozitiile legale enuntate mai sus, adica sunt chiriasi, neavand locuinte proprietate personala in Tg-J.
Examinand adresa nr. 14146/01.07.2009 emisa de Tribunalul Gorj catre Ministerul Justitiei, se constata ca intimatele recunosc legitimitatea pretentiilor petentilor, aceste drepturi nefiind platite din cauze ce tin de aprecierea prioritatilor de catre ordonatorul principal de credite, cauze care insa nu sunt de natura sa justifice nerespectarea drepturilor prevazute de lege pentru angajati.
Pentru termenul din 12.10.2009 petentii au depus o precizare in care arata ca au primit drepturile banesti aferente lunilor iulie si august 2009 iar - doar pentru luna august 2009.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ.
În motivarea recursului s-a arătat în esență, că Ministerul Justiției nu are calitate procesuală pasivă, nefiind decât ordonator principal de credite.
S-a menționat că Ministerul Justiției și Libertăților nu este ținut să răspundă în mod direct de decontarea anumitor drepturi ale personalului auxiliar de specialitate, nu poate avea obligații privitoare la decontarea chiriei, aceste obligații fiind în sarcina departamentelor financiar contabile ale tribunalelor.
În drept, s-au invocat dispozițiile HG nr. 652/2009, art. 36 și art. 125 alin. 1 din Legea nr. 304/2004.
Verificând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea constată recursul nefondat, urmând a-l respinge, pentru următoarele considerente:
Potrivit rt. 1 - (1) din Hotărârea nr. 652 din 27 mai 2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției și Libertăților, "Ministerul Justiției și Libertăților, denumit în continuare Ministerul, este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului".
Printre atribuții principale ale acestuia, menționate expres la art. 6 din acest act normativ, la pct. 7.3 sunt menționate și cele privind:asigurarea fondurile necesare,fundamentarea și elaborarea proiectul bugetului pentru activitatea proprie,a instituțiilor publice din sistemul justiției pentru care ministrul justiției și libertăților cetățenești are calitatea de ordonator principal de crediteși a unităților subordonate Ministerului.
În continuare, se precizează că Ministerului Justiției și Libertăților este cel care repartizează creditele bugetare ordonatorilor secundari de credite și urmărește modul de utilizare a acestora.
Curtea mai reține că potrivit art. 671din OUG nr. 195 din 25 noiembrie 2008 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul justiției, " (1) Personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, acesta, soțul/soția sau copiii aflați în întreținerea lui nu beneficiază de locuință proprietate personală ori nu i s-a atribuit o locuință de către autoritățile administrației publice locale.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1), arecăruia nu i s-a acordat locuință de serviciu de către ordonatorii principali de credite,dreptul, în condițiile alin. (1), la compensarea diferenței dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuință de serviciu, potrivit legii, și chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condițiile legii.Acest drept nu are caracter salarial și nu se impozitează. Compensarea nu se acordă în cazul în care contractul de închiriere este încheiat cu rude de gradul I sau II. În situații excepționale, determinate de inexistența unui fond locativ adecvat în localitatea unde își desfășoară activitatea, contractul de închiriere poate avea ca obiect o locuință situată în altă localitate din circumscripția aceluiași tribunal.
(3) în limita căruia se poate deconta chiria în condițiile alin. (2) se stabilește anual, pe localități, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop în legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justiției, al președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție."
Raportat la aceste dispoziții legale Curtea constată că recurentul are calitate procesuală pasivă în cauza de față, obligația de plată a sumelor pretinse de către reclamanți nefiind exclusă dintre obligațiile menționate anterior, ce revin Ministerului Justiției și Libertăților în calitatea sa de ordonator principal de credite.
Prin urmare, față de cele arătate anterior, date fiind dispozițiile art. 312 cod. pr. civ. Curtea urmează a respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr.3336/12.10.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, - și intimații pârâți Tribunalul Gorj și Curtea de APEL CRAIOVA, având ca obiect, drepturi bănești.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 10.02.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.jud. LE /2 ex./16 martie 2010
Tehn.red. IB / 2 ex /
Jud.fond / L - și A
Președinte:Ligia EpureJudecători:Ligia Epure, Carmen Tomescu, Elena Stan