Speta Legea 10/2001. Decizia 1/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU -
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1/
Ședința publică din 9 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Grefier:
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamantul, cu domiciliul ales la av. din Târgu-M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1343 din 9 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr. 493/2005.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că apelul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, iar pârâta intimată Primăria municipiului Sad epus la dosar prin registratura instanței la data de 8 ianuarie 2008 întâmpinare.
De asemenea se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței la data de 9 ianuarie 2008 o cerere de judecare a apelului în lipsă și concluzii scrise.
Față de actele și lucrările dosarului și față de împrejurarea că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr.1343/09.10.2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr.493/2005, s-a respins contestația formulată de reclamantul în contradictopriu cu pârâta Primăria mun.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța reținut că:
Prin contestația înregistrată la această instanță la data de 3 februarie 2002 sub nr.493 reclamantul a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta Primăria mun. S să se dispună admiterea contestației, anularea Dispoziției nr.1580 din 26.10.2004, iar în subsidiar stabilirea pe baza unei expertize tehnice judiciare a valorii de circulație a întregului imobil, astfel cum a fost înscris în cartea funciară și în evidențele administrative ale pârâtei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a susținut că dispoziția primarului este nelegală, întrucât la data depunerii nu erau emise titlurile pe seama persoanelor menționate în dispoziția atacată, cu atât mai mult cu cât terenurile în cauză, nu au putut face obiectul Legii nr.18/1991, nefăcând parte din categoria terenurilor cooperativizate.
mai susținut că dacă restituirea în natură a terenurilor nu este posibilă atunci organul emitent al deciziei este obligat, potrivit Legii nr.10/2001, să facă propuneri concrete de acordarea măsurilor reparatorii în echivalent.
La cerere sunt anexate Dispoziția nr. 1580 din 26.10.2004 emisă de Primarul mun.S.
Pârâtul Primarul mun.S a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea contestației și a invocat excepția tardivității formulării contestației, pentru nerespectarea termenului de 30 de zile prevăzut de art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001.
Pârâtul a mai arătat că terenurile revendicate au fost atribuite în baza Legii nr.18/1991 unor terțe persoane, G și (copiile titlurilor de proprietate fiind anexate la filele 77-78. mai arătat că reclamantul putea revendica aceste terenuri în temeiul legilor fondului funciar.
Au fost invocate dispozițiile art.8 alin.l din Legea nr. 10/2001.
Pârâtul a depus la dosarul cauzei și actele care au stat la baza emiterii dispoziției atacate ( 22 și urm.)
Față de susținerile părților instanța a dispus administrarea probei constând în efectuarea unei expertize topo cu următoarele obiective: identificarea, măsurarea terenurilor înscris în CF 2450, nr.. 9107, 9133, 9136, 9137, 9138, 9135/2, 9139/2, 9140/2, 91412.9142/2, 9143/2; stabilirea amplasamentelor și dacă aceste amplasamente se suprapun cu suprafețele atribuite în baza Legii nr.18/1991 numiților G și; stabilirea valorii de circulație a terenurilor ce formează obiectul notificării.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin Dispoziției nr. 1580 din 26.10.2004 emisă de Primarul num.S (9), s-a respins notificarea formulată de reclamantul, pentru restituirea în natură a terenurilor înscrise în CF 2450, nr.. 9107, 9133, 9136, 9137, 9138, 9135/2. 9139/2, 9140/2, 9141/2, 9142/2, 9143/2, întrucât au tăcut obiectul Legii nr. 18/1991.
Potrivit raportului de expertiză topo efectuat în cauză de expert tehnic judiciar ( 121-l 30), terenul înscris în CF 2450 S situat în S, str. - - a făcut obiectul Legii nr.18/1991, fiind atribuit numiților G și, și.
n aceste condiții instanța a apreciat că sunt incidente în cauză dispozițiile art.8 alin.1 din Legea nr.10/2001, potrivit cărora: "Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, cu modificările și completările ulterioare".
Pentru aceste considerente, instanța a apreciat că dispoziția atacată este legală, motiv pentru care contestația formulată de reclamant a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamatul, solicitând admiterea apelului, modificarea hotărârii apelate, în sensul stabilirii cuantumului despăgubirilor la care e îndreptățit pentru terenul în suprafață de 32.674 mp, în sumă de 16.377 euro, adică 52.278,4 lei, înscris în CF nr.2450 și CF nr.6632 S; desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe; obligarea intimatului pârât la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea apelului a arătat că instanța s-a oprit la concluziile raportului de expertiză topo, fără a face apărări de fond cu privire la apărările pârâtului, acesta neaducând absolut nicio dovadă care să probeze susținerea sa potrivit cărora terenurile în cauză au făcut într-adevăr obiectul legilor fondului funciar (titluri de proprietate emise în favoarea persoanelor beneficiare ale prev.Legii nr.18/1991).
Terenurile în cauză nu au fost cooperativizate, ci au fost trecute în proprietatea statului în mod abuziv prin expropriere, în baza Decretului nr.187/1945 și ca atare, nu făcea obiect al Legii nr.18/1991, ci dimpotrivă al Legii nr.10/2001.
În situația în care restituirea în natură nu era posibilă, unitatea avea obligația de a stabili măsurile reparatorii prin echivalent sau instanța de judecată.
Asupra capătului subsidiar de cerere instanța de fond nu s-a pronunțat, cu toate că a fost investită în acest sens.
În speță nu sunt aplicabile disp.Legii nr.247/2007, dispoziția fiind emisă sub imperiul Legii nr.10/2001.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței civile, având în vedere prev.art.8 alin.1 din Legea nr.10/2001, art.8.1 din HG nr.498/2003 cap.I, pct.1 lit.c din HG 498/2003.
Au dovedit cu înscrisuri (adresa 9162/2006 depusă la termenul din 19.06.2006) că terenurile revendicate au făcut obiectul legilor fondului funciar, fiind atribuite unor terțe persoane.
Instanța de fond a respins conmtestația în privința tuturor petitelor formulate și sub toate aspectele invocate.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din oficiu, în situația efectului devolutiv al apelului, conferit de art.292-296 Cod pr.civilă, Curtea constată că apelul este nefopndat pentru următoarele considerente:
Prin raportul de expertiză tehnică topografică depus la dosarul de nfond expertul topograf desemnat în cauză a concluzionat că terenul în litigiu a făcut obiectul Legii nr.18/1991, fiind natribuit, conform anexei nr.3 a raportului de experttiză, Planului cadastral, lui G - parcela Ps-2088/17, fișa de punere în posesie, avea nr.4 și 9.875 mp din 31.955 mp, ca parcela Ps-2088/16 lui, și, anexanr.5, fișa de ounere în posesie. Această stare de fapt rezultă și din copiile titulurilor de proprietate nr.-/29.06.1993 și nr.-/19.11.1992, eliberate lui și alții, și respectiv, lui G (78, 79 dosar de fond).
CoroboraREA ACESTOR PROBE A FORMAT CONVINGEREA CORECTĂ A PRIMEI INSTANȚE CĂ TERENUL DE RECLAMANT LA Leghea nr.10/2001 a făcut obiectul r4stituirii în baza Legii nr.18/1001 și în această situație sunt pe deplin aplicabile prev.art.8 din Legea nr.10/2001, potrivit cărora "Nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, cu modificările și completările ulterioare".
Acest text de lege se completează cu prev.art.8.1 din HG nr.498/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001, care prevede că restituirea în natură a terenurilor intră sub incidența procedurilor prevăzute de lege, dacă terenul respectiv este disponibil, deci pe terenul respectiv nu au fost puse în posesie în mod legal, până la apariția legii, persoane cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legilor anterioare.
Unul dintre principiile necesare aplicării corecte și unitare a legii este asigurarea respectării stabilității raporturilor de proprietate prin conservarea și respectarea drepturilor dobânditorilor de bună-credință.
Atât timp cât terenul în litigiu a format obiectul legii fondului funciar, modalitatea de soluționare a notificării este respingerea ei pe acest considerent, fără posibilitatea de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent. În atare situație, nici petitul subsidiar nu putea fi admis. În mod corect prima instanță a respins contestația reclamantului în privința tuturor petitelor formulate.
Față de cele ce preced, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, fiind ferită de orice critici, Curtea în baza art.296 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul apelului declarat de reclamantul, cu domiciliul ales la av. din Târgu-M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1343 din 9 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr. 493/2005.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 9 ianuarie 2007.
Președinte Judecător
Grefier
Red.
Tehnored.CC/4 exp.
06.02.2008
Jd.fd.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
