Speta Legea 10/2001. Decizia 112/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 112
Ședința publică din data de 8 aprilie 2008.
PREȘEDINTE: Gherasim Elisabeta
JUDECĂTOR 2: Marin Eliza
GRFIER - - -
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI P - prin reprezentant legal primar, cu sediul în P, B-dul. -, nr. 2-4, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1398/7 nov. 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu contestatorul, domiciliat în B,-,județul
Cerere de apel scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul -intimat Primăria Municipiului prin consilier juridic I conform delegației nr. 183/2008, intimatul -contestator prin avocat conform împuternicirii avocațiale /2008 ( Baroul Prahova ).
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se invederează instanței că la dosar s-a depus prin serviciul registratură de către intimatul -contestator o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a-și angaja apărător.
Avocat având cuvântul arată că în data de 7 aprilie 2008 încă nu era angajat de intimat dar azi 8 aprilie a fost angajat de intimatul-contestator să îi apere și să îi reprezinte interesele în prezenta cauză, sens în care nu se mai impune amânarea cauzei. Alte cereri nu mai are de formulat.
Consilier juridic I având cuvântul arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, ia act că alte cereri nu mai sunt de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea apelului.
Consilier juridic I având cuvântul critică sentința atacată pentru faptul că instanța de fond a reținut că din actele depuse la dosar, respectiv copia actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 62/1938 rezulta că autorul intimatului contestator a fost proprietarul terenului în litigiu, în suprafață de aproximativ 10.000 mp, situat în intravilanul municipiului P, care a fost preluat de stat prin Decretul nr. 115/1995, în conformitate cu adeverința nr. 1888/29 dec. 1952 emisă de de
Potrivit pct. 8.1 din nr.HG 250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 dec. 1989, nu fac obiectul legii terenurile situate în extravilanul localităților, indiferent ce aveau această situare la data preluării abuzive sau la data notificării și nici terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și cele forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare.
Din adeverința nr. 1888/29 dec. 1952 emisă de de P rezultă că acesta era arabil, situație care a fost avută în vedere de instituția apelantei la emiterea dispoziției contestate și respingerea notificării formulate.
Instanța de fond a pronunțat hotărârea în baza actelor de la dosar, fără a stabili locul unde era situat terenul la data exproprierii, în intravilan sau extravilan, nici categoria sa de folosință, pentru a putea verifica legalitatea dispoziției contestate, respectiv dacă intră în categoria terenurilor al căror regim juridic este reglementat de Legea nr. 18/1991.
Solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate, iar pe fond respingerea contestației.
Avocat având cuvântul arată că din Dispoziția emisă de Primărie rezultă că nu se contestă lucruri esențiale respectiv calitatea proprietarului, poziția terenului în litigiu. Din adeverința nr. 1882/1952 rezultă că terenul făcea parte din P, iar din actele dosarului rezultă că nu s-au acordat despăgubiri pentru acest teren.
În principal solicită respingerea apelului ca nefondat. Fără cheltuieli de judecată.
În subsidiar dacă instanța de apel va trece peste aceste susțineri și va aprecia că se impune aplicarea dispozițiilor art. 295 Cod procedură civilă, nu se opune efectuării unei expertize tehnice de specialitate topografie pentru a se stabili dacă terenul în litigiu este situat în intravilan sau extravilan.
CURTEA
Asupra apelului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- la ribunalul Prahova, contestatorul a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța anularea Dispoziției nr. 2195/10 aprilie 2006 emisă de intimata Primăria Municipiului P prin Primar și acordarea de despăgubiri pentru imobilul teren situat în P, str. -. -., nr. 257, județul
În motivarea contestației s-a arătat de către contestator ca prin Dispoziția 2195/2006 a intimatei, s-a respins notificarea formulată cu respectarea dispozițiilor incidente ale Legii 10/2001, în mod nelegal.
Susține contestatorul că Dispoziția este nelegală, terenul în litigiu, la data de 22 dec. 1989 și 1 ian. 1990 se afla în intravilanul Municipiului P la adresa unde acesta a fost identificat în P, str. -. -., nr. 257, fiind o unitate militară.
Deși s-a recunoscut dreptul de proprietate al autorului său. s-a recunoscut identificarea terenului, intimata în mod nelegal a respins cererea de acordare despăgubiri pe un motiv inexistent.
Fiind în intravilan pe el regăsindu-se o unitate militară, acesta nu poate, nu avut și nu are categoria de teren arabil și nu a putut face obiectul Legii nr. 18/1991, așa cum s-a sugerat în Dispoziția nr. 2195/10 aprilie 2006.
Mai mult, în conformitate cu dispozițiile art. 1 și 2 din Legea nr. 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945 - 22 dec. 1989, se restituie în natură, iar conform art. 2 din Legea nr. 10/2001, când restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent.
Prin sentința civilă nr. 1398/7 nov. 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a admis contestația formulată de contestatorul, s- anulat Dispoziția nr. 2195/10 aprilie 2006 emisă de Primarul Municipiului P și s-a acordat contestatorului măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri pentru suprafața de aproximativ 10.000 mp. teren situat în P, str. -. -., nr. 257, județul
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Prin Dispoziția nr. 2195/ 10 aprilie 2006 emisă de Primarul Municipiului P s-a respins notificarea contestatorului privind acordarea de despăgubiri bănești pentru terenul situat în P, str. -. -., nr. 257, județul P, apreciindu-se că terenul în litigiu a fost preluat în proprietatea statului ca teren arabil, situație ce nu intra sub incidența prevederilor Legii 10/2001 republicată.
Prin actele depuse la dosar, respectiv copia actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 62/1938 a rezultat că autorul contestatorului, numitul a fost proprietarul terenului în litigiu în suprafață de aproximativ 10.000 mp. situat în pct. Malul din intravilanul Municipiului P care în conformitate cu adeverința nr. 1888/29 dec. 1992 fost preluat de către fostul Minister al Forțelor Armate - P fără nici un fel de despăgubire, ulterior acesta fiind trecut în proprietatea statului prin Decretul nr. 115/1995.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata Primăria Municipiului P - prin reprezentant legal primar criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că potrivit pct. 8.1 din G nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 dec. 1989, nu fac obiectul legii terenurile situate în extravilanul localităților( inclusiv terenurile aflate în extravilanul localităților și evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale), indiferent că aveau această situare la data preluării abuzive sau la data notificării și nici terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991- republicată cu modificările și completările ulterioare și prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare.
Din adeverința nr. 1888/29 dec. 1952 emisă de de a rezultat că acesta era arabil, situație care a fost avută în vedere de instituția Primăriei la emiterea dispoziției contestate și respingerea notificării formulate.
Mai susține apelanta că instanța de fond a pronunțat sentința în baza actelor de la dosar, fără a stabili locul unde era situat terenul la data exproprierii, în intravilan sau extravilan, nici categoria sa de folosință, pentru se putea verifica legalitatea dispoziției contestate, respectiv dacă intra în categoria terenurilor al căror regim juridic este reglementat de Legea nr. 18/1991. Mai mult, din actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 62/1938 și nici din adeverința menționată nu a rezultat cu exactitate suprafața care a fost în proprietatea intimatului contestator și ulterior expropriată, pentru care se puteau stabili măsuri reparatorii, în situația în care ar fi făcut obiectul Legii nr. 10/2001.
Curtea, examinând sentința apelată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a normelor legale incidente în soluționarea cauzei, conform prevederilor art. 296 Cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat pentru următoarele considerente:
După cum rezultă din cererea depusă, apelanta nu contestă calitatea de moștenitor a contestatorului dar nici faptul că autorul acestuia a fost proprietarul terenului din litigiu.
Din actele depuse la dosar, rezultă că suprafața de 10.000 mp teren situată în pct. Malul din intravilanul Municipiului Paf ost preluat de fostul Minister al Forțelor Armate - P, fără despăgubiri, iar ulterior terenul conform Deciziei nr. 115/1995 a trecut în proprietatea statului.
Critica apelantei, constând în faptul că terenul este extravilan și intră sub incidența Legii 18/1991 modificată, nu poate fi primită de curte întrucât este de notorietate că în Municipiul P terenul în discuție este ocupat de 01536, ceea ce face imposibilă restituirea în natură. Astfel, instanța de fond a apreciat corect că intimatul-contestator este îndreptățit să primească măsuri reparatorii prin echivalent, constând în despăgubiri pentru suprafața de 10.000 mp. situat în Municipiul P, str. -.-., nr. 257, județul
Concluzionând, curtea pentru cele ce preced, va respinge conform art. 296 Cod procedură civilă ca nefondat apelul.
Se va lua act că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul ca nefondat, declarat de intimata PRIMĂRIA MUNICIPIULUI P - prin reprezentant legal primar, cu sediul în P, B-dul. -, nr. 2-4, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1398/7 nov. 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu contestatorul, domiciliat în B,-,județul
Ia act că intimatul nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 8 aprilie 2008.
Președinte Judecător
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red./
Tehnored./grefier MC
4 ex./ 16 aprilie 2008.
f- - Tribunalul Prahova
R
Președinte:Gherasim ElisabetaJudecători:Gherasim Elisabeta, Marin Eliza