Speta Legea 10/2001. Decizia 117/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-

Dosar nr-

DECIZIA NR. 117

Ședința publică din data de 4 iunie 2009

PREȘEDINTE: Elena Staicu

JUDECĂTOR 2: Aurelia Popa

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea apelului formulat de contestatoarele, domiciliată în P,-, cod poștal -, județul P și, domiciliată în B,-,.1,.3, sector 1, cod poștal - împotriva sentinței civile nr.84 pronunțată la 12 ianuarie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul ORAȘUL SLĂNIC -prin primar.

Apel scutit de taxă de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantele-contestatoare - și reprezentate de avocat din Baroul Prahova și intimatul Orașul Slănic reprezentat de avocat - din Baroul Prahova.

Procedură îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat, pentru apelanți, depune la dosar copie de pe contractul de închiriere din 7 iunie 1951, certificatul eliberat la 1.03.1929 de Grefa Judecătoriei Mixte Slănic, actul de ipotecă din 1.03.1929, testamentul din 27.05.1913 și sentința nr. 68/1995 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI.

Se comunică intimatului, prin apărător, copie de pe actele depuse de apelanți.

Părțile, având pe rând cuvântul, arată că alte cereri nu mai au de formulat.

Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, având cuvântul, arată că în mod greșit s-a apreciat de către instanța de fond că nu s-a făcut dovada că imobilul a fost preluat în mod abuziv de către stat și că, din actele de proprietate depuse la dosar, nu reiese locul în care este situat imobilul, întrucât, din actul de ipotecă nr. 123/1.03.1929, rezultă clar că autorul contestatoarelor a fost proprietarul mai multor construcții pe str. - -, la nr. 6 având o construcție compusă din 3 camere și o sală.

De asemenea, existența construcției revendicate rezultă și din contractul de închiriere încheiat în anul 1951 între autorul contestatoarelor și.

Mai arată că imobilul pentru care s-au solicitat despăgubiri în baza dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit.I din Legea nr. 10/2001, a fost preluat fără titlu valabil, astfel încât, în baza art. 2 alin. 2, autorii apelantelor și- păstrat calitatea de proprietar, ce s-a transmis acestora ca efect al moștenirii.

Întrucât imobilul a fost demolat de către stat, apelantele au dreptul la măsuri reparatorii în echivalent, în sensul art. 24 din Legea nr. 10/2001, despăgubiri bănești ce au fost solicitate prin notificare și calculate prin expertiza tehnică întocmită de expert, în concordanță cu dispozițiile art. 30 din Legea nr. 10/2001.

Solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, iar pe fond, anularea Dispoziției nr. 3536/2001 emisă de Primăria orașului Slănic și constatarea de către instanță a dreptului contestatoarelor la despăgubiri, în condițiile Legii nr. 10/2001.

Fără cheltuieli de judecată.

Avocat -, având cuvântul pentru intimatul Orașul Slănic, arată că apelantele nu sunt îndreptățite la măsuri reparatorii întrucât nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului revendicat.

Astfel, în testamentul din anul 1913 se face vorbire despre mai multe clădiri, fără a se menționa numărul imobilului, iar din procesul-verbal de inventariere din 1951 nu rezultă persoana care deținut imobilele

Solicită respingerea apelului ca nefondat.

Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA:

Deliberând asupra apelului civil de față:

Prin contestația înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Prahova, petentele - și, prin procurator -, au solicitat, în contradictoriu cu intimatul Orașul Slănic, anularea Dispoziției nr. 3536/31.12.2007 emisă de intimată, prin care s-a respins notificarea nr. 86/2001 privind acordarea de despăgubiri pentru construcția ce a fost situată în Orașul Slănic,-, jud.

În motivarea contestației, petentele au susținut că, în baza Legii nr.10/200l, au depus la Primăria Orașului Slănic, prin Biroul Executorului Judecătoresc, notificarea nr.86/2001, solicitând acordarea de despăgubiri bănești pentru construcția ce a fost situată în Slănic,-, compusă din 3 camere și sală, ce a aparținut autorului lor, decedat la 06.10.1987, fiind preluată de stat după anul 1945 și demolată în anul 1952, la presiunile și prin dispoziția fostului S Popular al Orașului Slănic.

S- mai susținut de către petente că, împreună cu notificarea, au depus toate actele care atestă dreptul de proprietate al autorului lor asupra construcției, precum și faptul că autorul acestora a fost proprietarul mai multor construcții situate în Slănic str. - -, pentru care au formulat notificări separate, însă, prin dispoziția contestată, pârâta respins notificarea pe motiv că actele de proprietate nu dovedesc locul situării imobilului, acesta nefiind inclus în procesul-verbal de inventariere nr.1/1951, situație greșită, deoarece din actele depuse rezultă, cu certitudine, că autorul lor a avut în proprietate mai multe imobile situate în Slănic, str. - -.

După analizarea probatoriilor administrate în cauză, cu acte și expertiză tehnică de specialitate, prin sentința civilă nr. 84 pronunțată la 12 ianuarie 2009, Tribunalul Prahovaa respins contestația ca neîntemeiată, reținând că, prin dispoziția nr. 3536/31.12.2007 Primăria Orașului Slănic a respins Notificarea nr. 86 din 13.08.2008, înregistrată la nr. 5751/2001, întrucât din actele de proprietate nu reiese clar locul în care a fost situat imobilul, iar din procesul-verbal de inventariere nr. 1/31.12.1951 nu reiese că imobilul în litigiu a fost inventariat și nici nu se menționează numele proprietarului.

Tribunalul a mai constatat că, în cauza de față, petentele au invocat drept titlu de proprietate testamentul autentificat prin procesul-verbal nr. 461/1913, act în care sunt înscrise mai multe clădiri și din care nu reiese numărul pe care l-a avut imobilul în litigiu.

De asemenea, se arată că dovada trecerii în proprietatea statului se face cu o copie extras de pe procesul-verbal de inventariere nr. 1/31.12.1951, din care, însă, nu rezultă persoana care a deținut imobilele înscrise în acest proces-verbal.

instanța că în mod corect s-a respins notificarea formulată de petente, apreciindu-se că din actele de proprietate nu reiese locul în care este situat imobilul și că din procesul-verbal de inventariere nr. 1/1951 nu reiese că a fost inventariat și imobilul solicitat, precum și proprietarul înscris în procesul-verbal.

Împotriva sentinței civile sus-menționate, au declarat apel contestatoarele - și, întrucât instanța nu a ținut cont de actele depuse la dosar, cu care s-a făcut dovada că autorul lor a fost proprietarul mai multor construcții situate pe-, compuse din trei camere și sală, ce au fost ulterior demolate, situație necontestată de pârâtă, apreciind că sunt îndreptățite la măsurile reparatorii în echivalent, așa cum au fost calculate prin expertiza tehnică efectuată în cauză.

Având în vedere cele arătate, s-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței primei instanțe și, pe fond, anularea Dispoziției nr. 3536/2001 emisă de Primăria oraș Slănic și constatarea de către instanță a dreptului la despăgubiri în condițiile Legii nr. 10/2001.

Intimata Primăria Orașului Slănic, prin reprezentanții săi legali, au formulat o întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat, întrucât prima instanță a analizat în mod corect actele depuse la dosar, reținând că acestea nu sunt convingătoare în dovedirea dreptului de proprietate pretins de către apelantă.

Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, în raport de cererile părților, în conformitate cu dispozițiile art. 295 pr.civilă, încuviințat proba cu acte, apelantele depunând la dosar copie de pe contractul de închiriere din 7 iunie 1951, certificatul eliberat la 1.03.1929 de Grefa Judecătoriei Mixte Slănic, actul de ipotecă din 1.03.1929 și testamentul din 27.05.1913 ambele emise de Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, sentința nr. 68/21.04.1995 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI.

Dispozițiile Legii nr. 10/2001, modificată și completată, prevăd că imobilele preluate abuziv de către stat, în perioada 6.03.1945-22.12.1989, se restituie, de regulă, în natură, în condițiile acestei legi, iar în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii, prin echivalent.

Pentru a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de actul precizat, persoana care solicită restituirea sau acordarea de măsuri reparatorii trebuie să facă dovada dreptului de proprietate asupra imobilelor.

În cazul de față, rezultă că apelantele au făcut dovada că autorul lor a fost proprietarul a mai multe construcții, situate pe-, compuse din 3 camere și sală, așa cum apare în actul de ipotecă nr. 123/1.03.1929, contractul de închiriere nr. 400/7.06.1951 încheiat între autorul recurentelor și Slănic, terenul aferent construcțiilor fiind restituit prin sentința civilă nr. 68/21.04.1995 a Curții de APEL PLOIEȘTI.

Rezultă, cu certitudine, că imobilul pentru care s-au solicitat despăgubiri în baza dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit.I din Legea nr. 10/2001 a fost preluat fără titlu valabil, astfel încât, în baza art. 2 alin. 2, autorii apelantelor și- păstrat calitatea de proprietar, ce s-a transmis acestora ca efect al moștenirii.

Având în vedere că imobilul a fost demolat de către stat, apelantele au dreptul la măsuri reparatorii în echivalent, în sensul art. 24 din Legea nr. 10/2001, despăgubiri bănești ce au fost solicitate prin notificare și calculate în cauză prin expertiza tehnică întocmită de expert, în concordanță cu dispozițiile art. 30 din Legea nr. 10/2001.

Pentru toate considerentele mai sus menționate, în baza dispozițiilor art. 296 pr.civilă, urmează a se admite apelul, a se schimba în tot sentința primei instanțe, în sensul admiterii contestației formulată de către contestatoare.

Pe cale de consecință, se va anula Dispoziția nr. 3536/2001 emisă de Primăria orașului Slănic și se va constata că apelantele au dreptul la despăgubiri în condițiile Legii nr.10/2001, pentru imobilul din Slănic,-, compus din trei camere și sală ( în prezent demolat).

Urmează a se lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată de către apelante.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul formulat de contestatoarele, domiciliată în P,-, cod poștal -, județul P și, domiciliată în B,-,.1,.3, sector 1, cod poștal - împotriva sentinței civile nr.84 pronunțată la 12 ianuarie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul ORAȘUL SLĂNIC -prin primar.

Schimbă în tot sentința primei instanțe, în sensul că va admite contestația.

Anulează Dispoziția nr. 3536/2001 emisă de Primăria orașului Slănic.

Constată că apelantele au dreptul la despăgubiri în condițiile Legii nr.10/2001, pentru imobilul din Slănic,-, compus din trei camere și sală.

Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 iunie 2009.

Președinte, Judecător,

- - - -

Grefier,

- -

Red. AP

Tehnored.PJ

5 ex/15.06.2009

f- Tribunalul Prahova

operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120

Președinte:Elena Staicu
Judecători:Elena Staicu, Aurelia Popa

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 117/2009. Curtea de Apel Ploiesti