Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 518/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 518
Ședința publică din data de 4 iunie 2009
PREȘEDINTE: Elena Staicu
JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Aurelia
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantul, domiciliat în comuna, cod poștal -, Județ P împotriva deciziei civile nr. 5 pronunțată la 8 ianuarie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în comuna, cod poștal -, Județ
Recurs timbrat cu 0,15 lei timbru judiciar și cu 10 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.-, care au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant, personal și intimata-pârâtă - reprezentată de avocat din Baroul Prahova.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul-reclamant, având cuvântul, solicită acordarea unui nou termen de judecată întrucât a fost internat în spital și nu a avut posibilitatea să-și angajeze un apărător. Depune la dosar adeverința medicală nr.3926/2.06.2009 eliberată de dr..
Curtea, având în vedere că recurentul a primit citația la data de 18 mai 2009, deci cu mai mult de 15 zile înainte de termenul de judecată, apreciază că acesta a avut timp suficient să-și angajeze un apărător și respinge cererea pentru lipsă de apărare, ca neîntemeiată.
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că alte cereri nu mai au de formulat.
Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurentul-reclamant, având cuvântul, arată că a luat cunoștință de hotărârea de partaj abia după 7 ani și solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Cu cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru intimată, arată că apelul a fost respins ca tardiv, constatându-se că hotărârea atacată i-a fost comunicată reclamantului la data de 8.04.2002, că apelul a fost formulat la 17.10.2008, peste termenul de 15 zile prevăzut de lege, iar apelantul-reclamant nu a făcut dovada existenței unor motive temeinice de repunerea în termenul de declarare a apelului.
Mai arată că procesul-verbal de predare a sentinței a fost semnat personal de reclamant, menționându-se și seria actului de identitate al primitorului, care este aceeași cu cea din actul de identitate prezentat de reclamant și verificat de instanța de apel.
Solicită respingerea recursului, întrucât reclamantul nu poate susține că nu a avut cunoștință de sentința pronunțată de Judecătoria Mizil.
Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrata la Judecătoria Mizil sub nr.111/2002 reclamantul a chemat în judecată pe pârâta -, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună ieșirea din indiviziune asupra terenurilor care au aparținut autorului parților - și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat ca la data de 24.10.1994 a decedat tatăl părților -, de pe urma căruia au rămas ca moștenitori acesta și pârâta, masa succesorală fiind compusa din suprafața de 35700 mp teren situat pe raza comuna, reconstituit prin titlul de proprietate nr.81032/1999.
După administrarea probatoriilor cu acte și cu expertiza topografica, instanța de fond a pronunțat o încheiere interlocutorie la data de 16.01.2002 prin care a constatat deschisa succesiunea defunctului, decedat la 24.10.1997, cu ultimul domiciliul în comuna, județ P, de pe urma căruia au rămas ca moștenitori reclamantul și pârâta în calitate de fii, fiecare cu cate o cota de 1/2 din masa succesorala.
A constatat ca masa succesorala rămasa de pe urma defunctului, se compune din teren în suprafața de 3,52 ha situat pe raza comunei, sat i de, județ P, reconstituit prin titlul de proprietate nr.81032/14.04.1999 emis de Comisia Județeană P de aplicare a Legii nr.18/1991.
După efectuarea raportului de expertiza topografica de către expert, care a întocmit și propunerile de lotizare și atribuire, Judecătoria Mizil, prin sentința nr.353/14.03.2002 a admis acțiunea și a dispus partajarea terenurilor ramase de pe urma defunctului -decedat la 24.10.1997, conform încheierii interlocutorii din 16.01.2002 și variantei I din raportul de expertiza, obligând pârâta sa plătească reclamantului sulta în suma de - lei și cheltuieli de judecata în suma de - lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel la data de 17.10.2008 reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și arătând ca în ultima parte a procesului a avut probleme de sănătate și ca pe fondul bolii de care suferea, nu a putut sa-și arate nemulțumirile fata de concluziile raportului de expertiza topografica efectuat în cauză.
S-a mai susținut de către apelant ca la momentul la care i s-a comunicat sentința a fost internat în spital, aflând despre conținutul acesteia abia la data de 03.10.2008, când s-a prezentat la Arhiva Judecătoriei Mizil și a solicitat o copie xerox.
La termenul de judecata din 08.01.2009, intimata pârâta, prin apărător, a invocat excepția tardivității apelului, susținând ca termenul în care putea fi exercitata aceasta cale de atac a fost depășit.
în pronunțare pe această excepție, în conformitate cu dispozițiile art.137 pr.civ. coroborat cu art. 283 și 103 pr.civ. instanța, prin decizia civilă nr. 5 pronunțată la 8 ianuarie 2009, a admis excepția tardivității apelului invocată de intimata - și a respins apelul ca tardiv formulat, reținând următoarele:
Așa cum rezultă din dovada de primire și procesul-verbal de predare întocmit de agentul procedural, sentința instanței de fond a fost comunicata apelantului reclamant, la data de 08.04.2002, când acesta a și semnat procesul-verbal de predare în cuprinsul căruia se afla menționate și seria actului său de identitate GA nr.-, care este aceeași cu cea din actul de identitate prezentat și verificat în instanța de apel.
În conformitate cu art.103 pr.civilă, "neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedura în termenul legal, atrage decăderea, afara de cazul când legea dispune altfel, sau, când partea dovedește ca a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei", caz în care, "actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la data încetării împiedicării, în același termen arătându-se și motivele împiedicării."
Prin art.284 pr.civilă, s-a stabilit ca termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, daca legea nu dispune altfel.
Având în vedere că apelantul-reclamant nu a făcut dovada existenței unor motive temeinice de repunere în termen pentru declararea apelului și că hotărârea atacată i-a fost comunicată personal la 08.04.2002, așa cum rezulta din procesul-verbal de predare și că cererea de declarare a apelului a fost formulată la 17.10.2008, cu depășirea termenului prevăzut de art. 284 pr.civilă, instanța a respins apelul ca tardiv formulat.
Împotriva deciziei Tribunalului Prahovaa formulat recurs reclamantul întrucât hotărârea este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
În dezvoltarea motivului de recurs se arată că instanța de control judiciar a admis excepția autorității de lucru judecat, în ciuda faptului că a arătat împrejurările în care s-a comunicat sentința nr.353/2002, instanța de control nu le-a analizat cu obiectivitate, deoarece a fost grav bolnav în ultima parte a procesului de partaj succesoral și pe fondul bolii de care suferea nu a putut să-și arate obiecțiunile față de raportul de expertiză, fiind internat la momentul la care se pretinde că i s-a comunicat sentința.
Susține recurentul că nu corespunde adevărului afirmațiile din decizia recurată în sensul că ar fi primit personal sentința pronunțată de Judecătoria Mizil, nesemnând procesul verbal de predare și nu cunoaște cine a dat seria și numărul actului de identitate, pentru că nu el a fost acela.
De asemenea, recurentul arată că s-a conformat dispozițiilor instanței și a prezentat la instanța de fond originalul de pe contractul de vânzare cumpărare 597/1996 prin care autorul lor i- vândut suprafața de teren intravilan de 1308 mp categoria curți-construcții, precum și construcțiile ridicate pe acest teren.
Se solicită admiterea recursului, desființarea deciziei recurate și a sentinței de fond cu consecința trimiterii dosarului la instanța de fond.
Intimata, deși citată cu mențiunea de a depune întâmpinare aceasta nu a formulat-o până la data judecății.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente, Curtea va reține că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare:
Este nefondată critica recurentului că instanța de control judiciar a admis excepția autorității de lucru judecat întrucât s-a admis excepția tardivității și s-a respins apelul ca tardiv formulat.
Susținerea recurentului că instanța de control judiciar nu a analizat cu obiectivitate împrejurările în care i s-a comunicat sentința nr. 353/2002 a Judecătoriei Mizil este nefondată, întrucât la fila 39 dosar fond se află dovada de comunicare a acestei sentințe și în care se precizează că recurentul a primit această sentință, semnând în fața agentului procedural.
Mai mult, din adeverința medicală eliberată la 10.03.2002, depusă în recurs la fila 4, reiese că acesta a beneficiat doar de tratament în perioada 10 - 24.03.2002 și nicidecum că ar fi fost internat.
Din dovada de primire a sentinței Judecătoriei Mizil, reiese că aceasta a fost comunicată recurentului la data de 08.04.2002, iar tratamentul de care a beneficiat i-a fost prescris începând cu data de 10.03.2002, până pe data de 24.03.2002, recurentul nefăcând nicio dovadă că la data comunicării sentinței ar fi fost internat în spital și astfel nu i s-a comunicat personal sentința.
Față de toate aceste considerente, Curtea în baza dispozițiilor art.312 alin.1 cod pr.civilă va respinge recursul ca nefondat.
În baza dispozițiilor art.274 cod pr.civilă va fi obligat recurentul către intimată la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursului formulat de reclamantul, domiciliat în comuna, cod poștal -, Județ P împotriva deciziei civile nr. 5 pronunțată la 8 ianuarie 2009 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în comuna, cod poștal -, Județ
Obligă recurentul către intimată la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 iunie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Aurelia
- - - - - -
Grefier,
Operator date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Red.tehnored.ES/CC
2.ex.09.10.2009
apel- Trib.
apel.R;
fond.111/2002 Jud.
fond.
Președinte:Elena StaicuJudecători:Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Aurelia
