Speta Legea 10/2001. Decizia 13/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 13
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Liliana Palihovici
Grefier - -
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 599/7.03.2007 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la termenul de judecată din data de 11.01.2008, instanța, nemaifiind alte cereri de formulat și văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă a rămas în pronunțare, aceasta fiind amânată pentru azi, pentru a se da posibilitatea de a se depune la dosar concluzii scrise.
La dosar s-a depus prin serviciul de registratură de către avocat - pentru apelanta o copie a adeverinței în vederea completării cererii de amânare.
După deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 599/7 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Iași, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictor cu pârâtul Primarul municipiului Totodată s-a luat act în temeiul dispozițiilor art. 246 Cod procedură civilă de renunțarea reclamantului la judecarea cauzei în contradictor cu pârâta Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001
În pronunțarea acestei soluții, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Prin acțiunea introductivă la instanță, reclamantul a solicitat anularea dispoziției nr. 2758/12.09.2006 emisă în procedura prevăzută de Legea 10/2001 arătând că în mod greșit i s-a respins cererea de restituire a imobilului din I,- motivat de faptul că nu ar fi făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului solicitat și nici a preluării abuzive de către stat.
Se reține din matricola de clădiri anii 42/43 - 48/49 - fila 42 dosar că imobilul construcție a fost "complet distrus de bombardament rămânând numai zidurile". Astfel în acest caz sunt incidente dispozițiile art. 10 alin.5 din Legea 10/2001 care nu stabilește nici un fel de reparație pentru imobilele distruse în război, aceeași interpretare fiind dată și conform pct. 10.7 din HG498/2003 (distrugerea este determinată de un eveniment neimputabil statului; imobilul ar fi pierit indiferent de proprietar iar forța majoră este motiv de exonerare și pentru stat.
În ceea ce privește terenul, reclamantul nu a depus nici un act de proprietate prin care să dovedească că a aparținut autorilor săi, Matricola de clădiri și terenuri (fila 43) pe anii 1952 - 1953 menționează ca proprietar pentru terenul de 540. - str. -. - nr. 2 Sfatul Popular - Întreprinderea de locuințe.
În aceste condiții corect s-a reținut în cuprinsul dispoziției contestate că reclamantul nu a făcut dovada preluării abuzive și nici a dreptului de proprietate asupra imobilului conform art. 2 și 3 din Legea 10/2001, astfel încât instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea de anulare a Dispoziției nr. 2758/2006.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul arătând că în mod greșit instanța de fond a reținut că nu ar fi făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului solicitat. Motivează apelantul că este moștenitorul părinților săi și care au fost proprietarii imobilului teren și casă de locuit situat în I,- fapt ce rezultă din matricola imobilului emisă de Arhivele Naționale. Arată că imobilul a fost naționalizat potrivit Decretului nr. 92/1950 și a Ordinului nr. 9266/1950 astfel cum a fost notat pe respectivul document. Casa a fost complet distrusă în urma bombardamentului. Consideră că a făcut dovada proprietății asupra imobilului moștenit de la părinții săi care a fost naționalizat de Statul Român în anul 1950. Se solicită admiterea apelului în sensul criticilor formulate și admiterea acțiunii.
Analizând actele și lucrările dosarului, raportat la motivele de apel învederate și dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată că apelul reclamantului este neîntemeiat având în vedere următoarele considerente ce vor conduce la respingerea căii de atac exercitată:
Hotărârea atacată este legală fiind pronunțată în conformitate cu prevederile art. 3 al. 1 lit.a și ale art. 23 din Legea 10/2001.
Cum reclamantul - apelant a susținut că autorii săi au fost proprietarii imobilului situat în I,-, sarcina probei deținerii proprietății îi revine în exclusivitate potrivit principiului actori incumbit probatio.
În ce privește dovedirea calității de persoană îndreptățită așa cum este prevăzută de art. 3 al.1 lit.a - proprietar la data preluării abuzive - reclamantul a depus la dosar matricola privind impozitul pe clădiri începând cu exercițiul financiar pentru anii 1942/1943 până la perioada 1948/1949, precum și matricola de clădiri și terenuri pentru anii 1952-1953. Din cele două acte administrative rezultă că la data întocmirii matricolei de clădiri deținătorul imobilului-construcție era înscris Comitetul Național pentru, reliefând incidența legii nr. 842/1941 privind naționalizarea averilor evreiești.
"Legea de romanizare" a fost abrogată prin Legea nr.641/1944 care a stipulat că imobilele care au intrat în patrimoniul statului în baza legilor antievreiești "se socotesc că nu au ieșit vreodată din patrimoniul titularilor deposedați", astfel încât în temeiul legii imobilul a reintrat de drept în patrimoniul autorilor apelantului fără a fi necesară nici o altă formalitate.
Susținerea apelantului - reclamant potrivit căreia imobilul ce ar fi aparținut autorilor săi ar fi fost preluat de către stat în baza Decretului de naționalizare nr. 92/1950 nu are nici o susținere de ordin probator astfel încât apărarea formulată va fi înlăturată.
Situația juridică a imobilului rezultă din matricola de clădiri nefiind dovedit faptul că punerea în aplicare a dispozițiilor Legii 641/1941 ar fi rămas fără efect și că imobilul ar fi rămas - în ființă - fără titlu în posesia statului. Se poate trage concluzia că domeniul de aplicare prevăzut la articolul 1 al. 1 din Legea 10/2001 nu este incident în cauză întrucât textul reglementează numai acele preluări abuzive intervenite în intervalul 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, singura excepție expres admisă de lege fiind cea a rechizițiilor efectuate în temeiul Legii nr. 139/1940. De aceea, invocarea oricăror altor temeiuri de preluare abuzivă anterioară sau posterioară acestei perioade de referință nu este admisibilă în cadrul procedurii speciale instituită prin Legea 10/2001.
Analiza matricolei pentru impozitul pe clădiri reliefează împrejurarea că la rubrica referitoare la descrierea imobilului respectiva construcție a fost complet distrusă de bombardament. Trebuie avut în vedere că, în accepțiunea Legii nr. 10/2001 nu poate constitui preluare abuzivă și deci nu poate forma obiectul legii situația distrugerilor de construcții în timp de război ca urmare a unor bombardamente, incendii sau alte asemenea situații, fiind exceptate de la aplicarea legii conform art. 11 pc.3 din Normele metodologice de aplicare nr. 250/2007 întrucât distrugerea este determinată de un eveniment neimputabil statului și imobilul ar fi pierit indiferent de proprietar, astfel încât forța majoră este un motiv de exonerare și pentru stat.
În privința terenului aferent construcției la care apelantul a făcut referire nu au fost depuse acte doveditoare ale dreptului de proprietate în sensul dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 10/2001 și respectiv ale pc. 22.1 din Normele metodologice, astfel încât în privința reclamantului - apelant nu poate fi reținută prezumția instituită de art. 22 ind.1 al.2 din Legea 10/2001 modificată prin Legea 247/2005.
Pentru considerentele expuse, urmează a se constata netemeinicia motivelor de apel și drept consecință, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă urmează ca apelul reclamantului formulat împotriva sentinței civile nr. 599/7.03.2007 pronunțată de Tribunalul Iași să fie respins, hotărârea atacată fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 599/7.03.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.01.2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
Red.
Dact.
2 ex/08.02.2008
Tribunalul Iași:
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Liliana Palihovici
