Speta Legea 10/2001. Decizia 139/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 139
Ședința publică din data de 29 septembrie 2009.
PREȘEDINTE: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Gherasim
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea apelurilor declarate de contestatorii, ,ambele domiciliate în -,-, județul P, domiciliat în P,-,. 37 F,.6, județul P, domiciliat în P,- D,. 69,.2, județul P, domiciliat în,-,.27,. B,.17, județul P, intimata PRIMĂRIA ORAȘULUI PRIN PRIMAR, cu sediul în,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1299/19 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Cereri de apel scutite de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanții-contestatori prin avocat potrivit împuternicirii avocațiale /2009 din Baroul Prahova, personal și asistată de avocat, prin avocat, personal și asistat de avocat, personal și asistat de avocat, lipsă fiind apelanta-intimată Primăria Orașului prin Primar.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Se invederează in stanței că prin cererea de apel, apelanta-intimată a solicitat în conformitate cu dispozițiile art. 242 Cod procedură civilă, judecata în lipsă.
Avocat având cuvântul arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, ia act că alte cereri nu mai sunt de formulat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul arată că, pe fond,hotărârea pronunțată este legală și temeinică, se fondează pe normele de drept incidente cu obiectul pricinii și are la bază probatoriul administrat. În opinia sa însă, dispozitivul hotărârii atacate este incomplet și comportă dificultăți sau chiar imposibilitatea executării hotărârii. În acest sens, potrivit dispozitivului, printre altele, pârâta este obligată să plătească măsuri reparatorii pentru construcțiile demolate și terenul în suprafață de 1500 mp. Aceste prevederi sunt incomplete. Din aceste considerente, s-ar impune a se preciza cuantumul măsurilor reparatorii, apelanții-contestatori apreciind acest cuantum de 72.901 lei pentru construcțiile demolate la pct. din,-, județul P, cât și contravaloarea sau primirea în intravilan a unui alt teren cu aceeași suprafață și de aceeași valoare economică.
În ceea ce privește terenul, menționează apărătorul apelanților-contestatori că, la cel de-al doilea punct (,-, județul P), la care a fost posibilă restituirea în natură, Primăria orașului dispune de teren liber, în imediata vecinătate, care ar putea fi oferit și acceptat de apelanții-reclamanți în schimbul celui pe care a fost edificat Căminul Cultural din.
Solicitările formulate mai sus și care au fost menționate în dispozitivul sentinței civile nr. 1299/16 iunie 2009, sunt cele de la pct. 2 și 3 din notele scrise ce au fost depuse la dosarul cauzei la data de 18 iunie 2009.
Solicită în principal admiterea apelului declarat de contestatori, schimbarea în parte a sentinței în sensul de a se preciza și cuantumul măsurilor reparatorii la care a fost obligată intimata către contestatori, obligarea părții adverse să ofere acestora în compensare terenul aflat în imediata apropiere de terenul inițial.
În subsidiar, solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul obligării apelantei-intimate și la măsuri reperatorii și pentru terenul de 1500 mp. Cu cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește apelul declarat de intimata Primăria orașului prin Primar solicită respingerea acestuia ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată. Cum se poate a fi obligată o altă Primărie să restituie un teren sau construcții, când aceasta nu a fost parte în proces.( fila 36 dosar apel). Mai mult, la raportul de expertiză tehnică de specialitate efectuat în cauză nu s-au formulat obiecțiuni.
CURTEA,
Asupra apelurilor civile de față:
Prin cererea disjunsă înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr- reclamanții, ( fostă ), au solicitat retrocedarea construcțiilor ce au făcut obiectul notificărilor nr.967/13.11.2001 și 968/13.01.20012 adresate Primăriei Orașului și anume o casă de locuit din cărămidă compusă din 4 camere, garaj auto, anexe gospodărești situate în orașul, Cartier, construcții confiscate de regimul comunist și demolate fără a fi despăgubiți, precum și 320 teren, împreună cu construcțiile situate pe acesta, în, Cartier, aflate la o distanță de 50-100 unul față de altul.
În motivarea cererii s-a arătat că atât construcțiile existente în momentul de față, cât și cele demolate au fost edificate pe un teren în suprafață de 2506 situat în orașul, Cartier, aflate la o distanță de 20.100 unul față de altul.
S-a mai arătat că imobilele au aparținut bunicului reclamantei, care prin testamentul autentic nr.1138/12.03.1914 le-a lăsat soției sale - ( bunica ), iar după decesul acesteia au revenit părinților și.
Prin sentința civilă nr. 51/ 9 ianuarie 2008 Judecătoria Câmpinaa admis excepția de necompetență materială a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei la Tribunalul Prahova, reținând că, potrivit disp.art.26 alin.3 din Legea 10/2001 republicată, decizia, sau după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărei circumscripție se află sediul unității deținătoare.
La Tribunalul Prahova cauza a fost înregistrată sub nr-, iar la termenul de judecată din data de 31.03.2008, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de intimată a Primăriei orașului și a luat act că reclamanții nu înțeleg să se judece cu Comisia Locală de aplicare a Legii 18/1991 și Comisia Județeană P de aplicare a Legii 18/1991.
După administrarea probatoriilor cu înscrisuri, martori, expertiză constructor Tribunalul Prahovaa pronunțat sentința civilă nr.1299/19.06.2009 prin care a admis contestația precizată formulată de reclamanți și a obligat pârâta să restituie în natură construcțiile existente pe terenul în suprafață de 320m.p. situat în, județul P, respectiv garaj de 144,90, construcție de 43,05, construcție de 246,05 și construcție de 80
Prin aceeași sentință a fost obligată pârâta la plata măsurilor reparatorii pentru construcțiile demolate și terenul în suprafață de 1500 imposibil de restituit în natură în condițiile legii speciale și 1900 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că prin notificarea nr.967/2001 reclamanta a solicitat de la intimata Primăria orașului restituirea în natură a suprafeței de teren rămasă din totalul de 2506 și să fie despăgubiți pentru imobilele casă de locuit și garaj.
A mai reținut instanța că din adresa nr.579/7 august 1965 emisă de către P, adresată către, rezultă că imobilele pentru care pretinde chirie se află în inventarul provenind de la fosta societate, care a fost naționalizată.
De asemenea, a mai reținut tribunalul că din declarația martorului, aflată la fila 103, rezultă că autoarea reclamantei, defuncta - deținea în proprietate un imobil în, cartier, iar pe partea dreaptă se afla un teren de 300-400 pe care se află câteva clădiri cu 3-4 camere și un beci, o polată pentru lemne, un,construcții ce au fost demolate, lucru ce reiese și din declarația martorului ( fila 104 dosar fond).
Din raportul de expertiză construcții efectuat în cauză de către expert a rezultat că pe terenul în suprafață de 1500 în prezent se află o bibliotecă orășenească și un garaj, iar pe suprafața de teren de 320 din,- au fost două construcții, respectiv o casă de locuit din cărămidă și dependințe, magazie lemne, ambele construcții fiind în prezent demolate, iar pe teren au fost edificate două construcții, ambele utilizate ca spații comerciale identificate pe schița de plan.
Din același raport de expertiză rezultă că suprafața utilă a construcțiilor aflate în prezent pe teren este de 246,85, respectiv 43,05, adică 289,90 și suprafața construită totală de 334,6
A apreciat instanța că, potrivit disp.art.1 din Legea 10/2001 imobilele preluate în mod abuziv de către stat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, se restituie, de regulă, în natură, în condițiile prezentei legi, iar în situația în care restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent.
Concluzionând, tribunalul a arătat că din testamentul depus la dosar autentificat sub nr. 1138/12.03.1914 rezultă că autorii reclamantei au avut în proprietate imobilele ce constau în construcții, din care o parte demolate și terenuri, respectiv terenul de 1500 pe care s-au aflat construcțiile ce în prezent sunt demolate.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel în termen legal, contestatorii, și intimata Primăria Orașului prin Primar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, astfel:
Apelanții-contestatori au susținut în esență că, pe fond,hotărârea pronunțată este legală și temeinică, se fondează pe normele de drept incidente cu obiectul pricinii și are la bază probatoriul administrat. În opinia lor însă, dispozitivul hotărârii atacate este incomplet și comportă dificultăți sau chiar imposibilitatea executării hotărârii. În acest sens, potrivit dispozitivului, printre altele, pârâta este obligată să plătească măsuri reparatorii pentru construcțiile demolate și terenul în suprafață de 1500 mp. Aceste prevederi sunt incomplete. Din aceste considerente, s-ar impune a se preciza cuantumul măsurilor reparatorii, apelanții-contestatori apreciind acest cuantum de 72.901 lei pentru construcțiile demolate la pct. din,-, județul P, cât și contravaloarea sau primirea în intravilan a unui alt teren cu aceeași suprafață și de aceeași valoare economică.
În ceea ce privește terenul, menționează apelanții-contestatori că, la cel de-al doilea punct (,-, județul P), la care a fost posibilă restituirea în natură, Primăria orașului dispune de teren liber, în imediata vecinătate, care ar putea fi oferit și acceptat de ei în schimbul celui pe care a fost edificat Căminul Cultural din.
Solicitările formulate mai sus și care au fost menționate în dispozitivul sentinței civile nr. 1299/16 iunie 2009, sunt cele de la pct. 2 și 3 din notele scrise ce au fost depuse la dosarul cauzei la data de 18 iunie 2009.
S-a solicitat în principal admiterea apelului declarat de contestatori, schimbarea în parte a sentinței în sensul de a se preciza și cuantumul măsurilor reparatorii la care a fost obligată intimata către contestatori, obligarea părții adverse să ofere reclamanților în compensare terenul aflat în imediata apropiere de terenul inițial.
În subsidiar, s-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul obligării apelantei-intimate și la măsuri reperatorii și pentru terenul de 1500 mp. Cu cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește apelul declarat de intimata Primăria orașului prin Primar s-a solicitat respingerea acestuia ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată.
Apelanta-intimată Primăria Orașului a susținut în esență că hotărârea pronunțată de instanța de fond a greșit când a obligat Primăria să plătească măsuri reparatorii pentru construcțiile demolate și terenul în suprafață de 1500 mp. Potrivit prevederilor Legii 10/2001, măsurile reparatorii pentru construcțiile în litigiu și teren trebuie acordate de comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor. Mai susține apelanta-intimată că terenul și construcțiile în cauză au fost preluate de la fost SC de către de P ( schela ), așa cum s-a reținut și de către prima instanță, ulterior comuna ( alipită la orașul în anul 1968) realizând prin contribuție cetățenească Casa de Cultură - Bibliotecă, pe terenul în litigiu, liber de construcții.
În ceea ce privește restituirea în natură a construcțiilor existente pe terenul în suprafață de320 mp, s-a reținut de către instanța de fond că pe acest teren au existat construcții care s-au demolat și s-au ridicat construcțiile indicate în raportul de expertiză, însă nu s-a făcut evaluarea comparativă între cele două tipuri de construcții, apelanta-pârâtă apreciind că valoarea construcțiilor ridicate este mai mare decât a celor avute de proprietar.
S-a solicitat admiterea apelului declarat de intimata Primăria Orașului prin Primar.
Curtea, examinând ambele apeluri, formulate de către contestatorii, și intimata Primăria Orașului prin Primar, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a normelor legale, incidente în soluționarea cauzei, conform art. 296 Cod procedură civilă, le va respinge ca nefondate, pentru următoarele considerente:
Astfel, cu privire la apelul contestatorilor, cum de altfel practica judiciară în materie este unitară, instanța de fond nu putea preciza cuantumul măsurilor reparatorii pentru construcțiile demolate la pct. din sau pentru terenurile din oricare alt punct deoarece competentă în acest sens este numai Comisia Centrală formată conform art. 38 din Legea 10/2001, modificată și completată, măsurile reparatorii prin echivalent sub formă de despăgubiri bănești fiind expres reglementate de Cap. V din această lege.
Aceste reglementări sunt aplicabile și în situația în care s-a efectuat o expertiză care stabilește valoarea imobilului anexându-se un exemplar, menționându-se și dacă persoana îndreptățită s-a adresat instanței în acest sens, documentație care va fi trimisă unității deținătoare, sau după caz primăriei care se va conforma normelor de aplicare a Legii 10/2001 Cp. V la care ne-am referit mai sus.
Cu privire la terenul din cel de-al doilea pct. -,-, județul P, instanța a apreciat că este posibilă restituirea în natură, dar nu aceasta este în măsură să dispună cu privire la amplasament sau la un eventual schimb de teren așa cum solicită apelanții-contestatori. Prin urmare, nici acest motiv nu este întemeiat, așa încât apelul va fi respins ca nefondat.
Referitor la apelul formulat de intimata Primăria Orașului prin Primar, curtea, de asemenea, conform art. 296 Cod procedură civilă îl va respinge ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Acțiunea precizată de apelanții-contestatori s-a întemeiat pe prevederile Legii 10/2001 republicată și modificată, iar la termenul de judecată din data de 31 martie 2008, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de intimată a Primăriei orașului, luând act de faptul că apelanții-contestatori nu înțeleg să se judece cu Comisia Locală de Aplicare a Legii 18/1991 sau cu Comisia Județeană P de Aplicare a Legii 18/1991.
Conform art. 26 alin. 3 din Legea 10/2001 republicată și modificată, decizia sau după caz dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură se poate ataca de persoana care pretinde că este îndreptățită la tribunalul în a cărei circumscripție se află unitatea deținătoare.
Astfel, Primăria a avut și are calitatea procesuală pasivă în acest litigiu, argumentele care se regăsesc în motivele de apel nefiind sub nici un aspect justificate.
Critica referitoare la supraevaluarea imobilelor de către experți nu este întemeiată întrucât, după cum rezultă din lucrările dosarului, apelanta-pârâtă nu a formulat obiecțiuni la expertizele efectuate în cauză, iar la termenul din data de 16 iunie 2009, aceasta nu s-a prezentat.
Instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea la 19 iunie 2009 timp în care apelanta-intimata ar fi putut să-și exprime punctul de vedere atât sub aspectul calității sale procesuale cât și cu privire la raportul de expertiză la care nu a formulat obiecțiuni.
Prin urmare, motivele de apel formulate de intimată nu numai că nu au corespondent în normele procedurale și în cele speciale care au stat la baza soluționării cauzei de față, dar nu au consistența argumentelor juridice de natură să convingă instanța de control judiciar că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică.
Curtea apreciază că cercetarea judecătorească nu numai că s-a desfășurat corect dar s-au depus diligențele necesare și legale, instanța stăruind în aflarea adevărului manifestând rol activ conform art. 128 Cod procedură civilă.
Faptul că instanța a revenit în mai multe rânduri solicitându-i intimatei-apelante copia notificărilor contestatorilor, a dispozițiilor de soluționare a acestora, precum și a oricăror acte pe care le considera necesare în dezlegarea pricinii, nu poate duce la concluzia greșită a intimatei că instanța nu a efectuat o cercetare judecătorească aprofundată în speță, cu atât mai mult cu cât intimata -apelantă a lipsit la cele mai multe termene, deși a avut permanent termen în cunoștință.
Apelanta-intimată a fost prezentă la termenul din data de 12 mai 2008 când reprezentantul său a depus un set de acte și i s-a înmânat un exemplar al interogatoriului formulat de contestatori, la care nu a înțeles să răspundă, iar la data de 2 aprilie 2009 a răspuns convocării expertului desemnat de instanță, participând alături de celelalte părți la efectuarea măsurătorilor și constatărilor expertului.
Așadar, cele două critici formulate în calea de atac nu numai că sunt total nejustificate dar dovedesc lipsa de interes în modul în care a înțeles intimata-apelantă să-și pregătească apărarea în această cauză.
În fine, concluzionând pentru toate considerente expuse, curtea conform art. 296 Cod procedură civilă ca respinge ca nefondate ambele apeluri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ambele apeluri, declarate de contestatorii, ,ambele domiciliate în -,-, județul P, domiciliat în P,-,. 37 F,.6, județul P, domiciliat în P,- D,. 69,.2, județul P, domiciliat în,-,.27,. B,.17, județul P, intimata PRIMĂRIA ORAȘULUI PRIN PRIMAR, cu sediul în,-, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1299/19 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, ca nefondate.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 septembrie 2009.
Președinte, Judecător,
C - - -
Grefier
- -
Red./
Tehnored./grefier
8ex/7 oct. 2009.
f-- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Constanța PanăJudecători:Constanța Pană, Elisabeta Gherasim
