Speta Legea 10/2001. Decizia 14/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ NR. 14/
Ședința publică din 21 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanții pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, ambii cu sediul în C,-, județ C împotriva sentinței civile nr. 1104 din 06 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în C,-, având ca obiectcontestație în temeiul Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă intimatul reclamant, personal și asistat de avocat, în substituire pentru avocat, în baza delegației de substituire nr. 19/2008 depuse la fila 14 dosar, lipsind apelanții pârâții Primarul Municipiului C și Municipiul C prin Primar.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că apelul este declarat și motivat în termen legal, scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 51 din Legea nr. 10/2001, solicitându-se judecata în lipsă conform art. 242 pct. 2.pr.civ.
Apărătorul intimatului reclamant, având cuvântul, depune la dosar declarația autentică, conform art. 11.2 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, în sensul că reclamantul nu a încasat despăgubiri, iar în situația în care ulterior se dovedește că acestea s-au acordat, este de acord să le ramburseze, conform dispozițiilor legale. Totodată, precizează că nu mai are alte cererii sau probe de depus în apărare.
Instanța având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și luând act că prin cererea de apel s-a solicitat judecata în lipsă, acordă cuvântul asupra motivelor de apel.
Apărătorul intimatului reclamant, având cuvântul, învederează că cererea referitoare la obligarea reclamantului la restituirea despăgubirilor primite pentru imobilul litigios, reprezentând suma la care a fost evaluat imobilul în baza decretului de expropriere, a fost formulată de pârâții cu ocazia concluziilor orale pe fond. Acest aspect nu constituie un motiv de apel, întrucât Primarul Municipiului C avea posibilitatea să emită dispoziția și să condiționeze restituirea în natură a imobilului de rambursarea sumei reprezentând valoarea despăgubirilor primite de reclamant. Pârâții nu sunt în nici un caz prejudiciați atâta timp cât există prevedere legală privind eventuala restituire a despăgubirilor în cazul în care se dovedește că au fost acordate autorilor reclamantului după data calculării lor prin procesul-verbal din anul 1981.
În concluzie, apărătorul intimatului reclamant solicită respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, astfel cum au fost dovedite
După rămânerea în pronunțarea a cauzei, dar până la sfârșitul ședinței de judecată, se prezintă avocat pentru apelanții pârâți, potrivit împuternicirii avocațiale seria - nr. 43516/12.11.2008, care solicită instanței să aprecieze asupra apelului și obligarea intimatului reclamant la plata cheltuielilor de judecată, astfel cum au fost dovedite.
Instanța rămâne în pronunțare asupra motivelor de apel.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea adresată la data de 19.05.2008 reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului C și Municipiul C prin Primar obligarea pârâților să-i restituie în natură imobilul situat în C-, compus din teren în suprafață de 160 mp.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că prin notificarea înregistrată sub nr.230/13.02.2002 la BEJ a solicitat restituirea imobilului preluat în mod abuziv de stat de la autorii săi, și, și că deși a înaintat Primăriei Cos erie de acte doveditoare, nici până în prezent nu a primit vreun răspuns din partea unității deținătoare.
Susține că statul a preluat imobilul în baza Decretului nr.270/1980, dar terenul în suprafață de 160 mp (din cei 320 mp care constituiau curtea casei) nu a fost niciodată preluat efectiv, dimpotrivă, rămânând în posesia autorilor săi până în prezent, nefiind afectat de construcții.
S-a precizat că acțiunea a fost formulată în contradictoriu cu pârâții indicați în acțiune, deoarece reclamanții consideră că absența răspunsului la notificare cu depășirea termenului prevăzut de art.23 din Legea nr. 10/2001 reprezintă un refuz de restituire.
Prin adresa nr. R-B 79617/30.06.2008, s-a precizat istoricul de rol fiscal cu privire la imobilul situat în C-, compus din teren în suprafață de 160 mp, din care rezultă că în perioada anilor 1952-1954 la matricola nr. 627, figurează înscris, cu teren în suprafață de 320 mp, pentru perioada cuprinsă între anii 1955-1957 nu sunt înscrise date, pentru perioada cuprinsă între anii 1958-1961, la matricola nr.273, figurează înscris, cu teren în suprafață de 320 mp, din care clădit 50 mp și neclădit 270 mp, ulterior, pentru perioada cuprinsă între anii 1966-1982 figurat înscris, iar ulterior a figurat cu o cotă de și, cu o cotă de, conform certificatului de moștenitor nr.247/1994, s-a mai inserat și mențiuneademolat conform Decretului nr. 270/1980, pentru ca în prezent pentru suprafața de 160 mp să figureze înregistrat reclamantul, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 51631/28.10.1994, transcris sub nr. 41713/28.10.1994.
Prin sentința civilă nr.1104 din 6 octombrie 2008 Tribunalul Constanțaa admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâții să restituie în natură către reclamant terenul în suprafață de 160 mp situat în C,-, identificat prin raportul de expertiză tehnică imobiliară întocmit de către expert și să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 2500,03 lei.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că imobilul litigios a aparținut defuncților și, conform actului de vânzare -cumpărare autentificat sub nr. 1633/11.07.1946, transcris sub nr. 2234/11.07.1946 în registrul de transcripțiuni al Tribunalului Constanța (fila 7 din dosar), al căror moștenitor este reclamantul, care în calitate de descendent a preluat masa succesorală rămasă de pe urma defunctului, conform certificatului de moștenitor nr.247/1994 emis de notariatul de Stat Județean C.
Cealaltă J din imobilul situat în C-, compus din teren în suprafață de 160 mp a fost dobândită de către reclamantul prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 51631/28.-, transcris sub nr. 41713/28.10.1994 la Notariatul de Stat Județean
Preluarea imobilului, compus teren în suprafață de 160 mp. situat în C-, în proprietatea statului a avut caracter abuziv și s-a realizat în baza Decretului nr. 270/1980, pe numele, situație în care s-a considerat că sunt incidente în cauză prevederile art.2 alin. 1 din Legea nr. 10/2001.
Instanța a constatat că reclamantul are calitatea de persoană îndreptățită la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 și reținând din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză că imobilul este liber a dispus în temeiul art.10 pct.1 din legea nr.10/2001 restituirea în natură, către reclamant, a imobilului situat în C-, compus din teren în suprafață de 160 mp.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții Primarul Municipiului C și Municipiul C, solicitând desființarea hotărârii apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare deoarece instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii pârâților de obligare a reclamantului la restituirea despăgubirilor primite la momentul exproprierii imobilului.
Se susține că potrivit situației juridice depuse la dosar pentru terenul și împrejmuirea preluate de Stat conform Decretului nr. 270/1980 s-au calculat despăgubiri de 700 lei, pe care reclamantul nu a contestat că autorii săi le-ar fi primit.
Arată apelanții că, odată cu restituirea în natură a imobilului, instanța trebuia să dispună de drept restituirea sumei primită cu titlu de despăgubire, la valoarea actualizată.
Prin întâmpinare, intimatul reclamant a susținut că autorii săi nu au primit nici o sumă de bani cu titlu de despăgubiri și că nici pârâții nu au făcut dovada că s-ar fi achitat suma de 700 lei calculată prin procesul verbal nr. 4 din 20.02.1981, motiv pentru care nu pot pretinde reclamantului restituirea despăgubirilor.
În apel, intimatul reclamant a depus și o declarație autentificată, dată pe proprie răspundere că nu s-au încasat despăgubiri pentru terenul în suprafață de 160 mp din C,-.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate în raport de criticile pârâților, instanța constată că apelul nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 11 din Legea nr. 10/2001, republicată, imobilele expropriate care nu au fost afectate de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea se restituie în natură. "Dacă persoana îndreptățită a primit o despăgubire, restituirea în natură este condiționată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislației în vigoare".
Sintagma despăgubiri primite vizează, conform pct. 11.3 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, acele despăgubiri calculate și încasate efectiv de proprietarul imobilului care a fost expropriat.
În speță, pentru imobilul din C,- au fost calculate despăgubiri la momentul exproprierii prin Decretul nr. 270/1980, valoarea acestor despăgubiri fiind de 700 lei potrivit procesului verbal nr. 4/20.02.1981.
Din declarația autentică nr. 59/19.01.2009 dată în fața BNP și rezultă că autorii reclamanților nu au încasat efectiv despăgubirile de 700 de lei calculate pentru imobilul expropriat, situație în care instanța, dispunând restituirea în natură a imobilului, nu avea obligația să dispună și asupra restituirii despăgubirilor actualizate.
Depusă în calea devolutivă a apelului, declarația dată de reclamant este conformă cu dispozițiile pct. 11.3 din Norme, potrivit cu care "în cazul în care despăgubirile nu au fost încasate, existând dovezi în acest sens, sau în cazul în care persoana îndreptățită prezintă o declarație autentificată prin care aceasta declară pe propria răspundere că nu s-au încasat despăgubiri pentru imobilul respectiv și își asumă obligația rambursării acestora în cazul în care, ulterior acordării beneficiului legii, se constată și se dovedește că totuși s-au acordat despăgubiri, restituirea în natură sau acordarea de alte măsuri reparatorii nu se condiționează de rambursarea ori de deducerea despăgubirii".
Prin urmare, o declarație autentică conformă cerințelor pct. 11.3 fiind prezentată în apel d e către reclamant, restituirea în natură a imobilului expropriat nu este condiționată de restituirea despăgubirilor de 700 lei calculate la momentul exproprierii, situație în care, potrivit art. 296 cod procedură civilă, apelul pârâților va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, apelanții vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1500 lei, constând în onorariul de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanții pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, ambii cu sediul în C, b-dul. -, nr. 51, județ C - împotriva sentinței civile nr. 1104 din 06 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în C,-, județ C, ca nefondat.
Obligă apelanții la 1500 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință, astăzi, 21 Ianuarie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud.fond -
Red./Tehnored.dec.jud.-/16.03.2009
Tehnored.disp.gref./5ex./25.03.2009
Emis 3 com./25.03.2009
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici
