Speta Legea 10/2001. Decizia 157/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-

Dosar nr-

DECIZIA NR. 157

Ședința publică din data de 28 mai 2008

PREȘEDINTE: Maria David

JUDECĂTOR 2: Constanța Pană C -

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea apelului formulat de contestatorii G, domiciliat în P,-,.9..7,.26, județ P și, domiciliată în B,-, -.5,.1,.165, sector 4, împotriva sentinței civile nr. 1319 pronunțată la 16 octombrie 2007 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații PRIMĂRIA MUNICIPIULUI - prin primar, cu sediul în P,--4, județ P și, domiciliată în comuna, sat, județ P și cu intervenienta, domiciliată în P,-, județ

Apel scutit de taxă de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantul-contestator -scu G, personal, apelanta-contestatoare, personal, intimata în contestație Primăria Municipiului P prin consilier juridic și intimata-intervenientă reprezentată de avocați - și, ambii din Baroul Prahova, lipsind intimata.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Curtea pune în discuția părților cererea formulată de apelanții contestatori privind efectuarea unei expertize grafologice.

Apelantul contestator -scu G având cuvântul solicită efectuarea unei expertize grafologice "comparative" între înscrisul din declarația de la pag.14 datată pe data de 10 noiembrie 1947 și celelalte înscrisuri depuse la dosar în completarea probelor și să se dispună emiterea unei adrese către Primăria pentru a se comunica foaia de zestre a numitei scrisă de mâna tatălui său, respectiv bunicul.

Apelanta contestatoare având cuvântul arată că este de acord cu efectuarea expertizei grafologice.

Avocat - având cuvântul pentru intimata intervenientă solicită respingerea efectuării expertizei grafologice având în vedere că obiectul cauzei este contestația la Legea 10/2001.

Consilier juridic având cuvântul pentru intimată arată că, față de obiectul acțiunii nu se impune efectuarea unei expertize grafologice.

Curtea, respinge cererea privind efectuarea unei expertize grafologice, având în vedere obiectul cauzei, fiind o contestație la Legea 10/2001.

Părțile având pe rând cuvântul arată că alte cereri nu mai au de formulat solicitând cuvântul în dezbateri.

Curtea ia act de declarația părților, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apelantul contestator -scu G având cuvântul solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței apelate și pe fond admiterea contestației așa cum a fost formulată. Au fost depuse concluzii scrise în ședința din data de 23 aprilie 2008.

Apelanta contestatoare având cuvântul solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, depunând concluzii scrise la dosar.

Avocat - având cuvântul pentru intimata intervenientă solicită respingerea apelului ca nefondat, motivele sunt pe larg dezvoltate în concluziile scrise care le depune la dosar.

Avocat având cuvântul pentru intimata intervenientă solicită respingerea apelului ca nefondat.

Consilier juridic având cuvântul pentru intimată solicită respingerea apelului ca nefondat, învederând că imobilul în litigiu nu se află în patrimoniul primăriei.

CURTEA

Deliberând asupra apelului civil de față constată:

Prin contestația înregistrată sub nr. 1723/105/14 martie 2007 contestatorul -scu chemat în judecată pe intimata Primăria Mun. P, solicitând instanței ca prin hotarârea ce o va pronunța să se dispună anularea dispoziției nr. 4812/13.02.2007 emisă de către intimată și restituirea în natură imobilului situat în P,- sau acordarea de despăgubiri pentru acest imobil în cazul în care nu poate fi restituit în natură.

În motivarea contestației, contestatorul arătat că în mod nelegal prin dispoziția sus-menționată i- fost respinsă cererea privind recunoașterea drepturilor ce- revin de pe urma autorului său -scu cu privire la acest imobil preluat abuziv de către stat de la acesta din urmă în baza Legii nr. 10/2001 imobil care de altfel fost restituit în mod nelegal unor terțe persoane care nu aveau nici un drept la acest imobil.

, la data de 27.03.2007, formulat o cerere de intervenție în interes propriu prin care solicitat respingerea contestației în condițiile în care imobilul in litigiu este proprietatea sa în baza sentinței civile nr. 9132/1999 Judecătoriei Ploiești și fost preluat abuziv de către stat în urma aplicării Decretului nr. 92/1950 de la tatăl său.

Tribunalul, având in vedere conținutul dispoziției nr. 4812/2007, în ședința publică din 03 aprilie 2007, dispus introducerea în cauză în calitate de intimați numiților și .

La data de 02 mai 2007 instanța ținând seama de actele existente la dosar încuviințat în principiu cererea de intervenție numitei și dispus introducerea în cauză în calitate de intervenientă acesteia.

Prin contestația înregistrată sub nr. 1865/105/20.03.2007 contestatoarea chemat în judecată pe intimata Primăria Mun. P, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să se dispună anularea dispoziției nr. 4812/2007, restituirea în natura imobilului situat în P,- sau acordarea de despăgubiri pentru acest imobil în cazul imposibilității restituirii în natură, motivându-se că în mod nelegal s- respins notificarea cu privire la acest imobil în baza dispoziției sus menționate în condițiile în care imobilul fost preluat de către stat de la autorul său -scu și nicidecum de la și - care niciodată nu au fost proprietarii acestui imobil.

La data de 5 aprilie 2007 numita formulat o cerere de intervenție prin care solicitat respingerea contestației formulată de contestatoarea, în condițiile în care imobilul este proprietatea sa fiind preluat de către stat de la și - prin Decretul nr. 92/1950 și nicidecum de la -scu.

La termenul de judecată din 29 mai 2007 tribunalul, având în vedere că între aceleași părți se află două dosare cu același obiect și cauză, dispus conexarea dosarului cu numărul mai mare la dosarul cu numărul mai mic, respectiv - la -.

La data de 26 iunie 2007 instanța de fond încuviințat în principiu cererea de intervenție numitei formulată în dosarul nr. - și dispus introducerea acesteia în cauză în calitate de intervenientă.

În cauză s-au administrat probe cu acte, interogatoriu.

Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr. 1319 din 16 octombrie 2007, respins contestația principală și contestația conexată formulate de contestatorii -scu G și, pe care i-a obligat în solidar la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 600 lei către intervenienta, reținând următoarele:

Prin sentința civila nr. 9132din 10 septembrie 1999 Judecătoriei Ploiești, rămasă definitivă și irevocabilă în urma respingerii apelului și recursului, fost admisă acțiunea formulată de, St. și intervenientă împotriva Primăriei P și a fost obligată aceasta din urmă să lase intervenientei și celor doi în deplină proprietate și pașnică posesie imobilul situat în P,-, având un teren de 480 mp și o construcție cu parter și etaj, imobil asupra căruia aceștia au fost puși în posesie la 22.06.2000 în baza procesului-verbal nr. 19929/2000.

În baza sentinței civile nr. 11806/1.11.2000 Judecătoriei Ploiești, rămasă definitivă prin neapelare, fost admisă acțiunea formulată de intervenientă împotriva numiților și St. și s- constatat că aceștia sunt coindivizari asupra imobilului situat în P,- având un teren de 513 mp și casă cu parter, etaj, beci, dispunându-se ieșirea din indiviziune acestora asupra acestui imobil potrivit variantei unice de la expertiza topo ing. în sensul că intervenientei s-au atribuit o parte din camerele din construcție și un teren de 321 mp în timp ce lui St. s-au atribuit restul camerelor din construcție, numerele 11,12,21,24,25,26,8.27 și un balcon, un teren de 192 mp, celuilalt coindivizar atribuindu-i-se sulte.

Conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1439/12 septembrie 2001 numitul înstrăinat intervenientei o parte din imobilul situat în P,-, având un teren de 183 mp și o construcție cu parter - camerele 11,12,13, etaj - camerele 26,27,28,29 în schimbul sumei de 150.000.000 lei.

În cuprinsul adresei nr. 78/1996 emisa de Filiala Arhivelor Statului P, Anexă la Decretul nr. 92/1950 se menționează că s- naționalizat în baza Decretului nr. 92/1950 de la două apartamente, situate în P,-, jud.

Prin notificarea nr.1290/8.11.2001, contestatorii și intimata au solicitat în baza Legii nr.10/2001 restituirea în natură imobilului situat în P,-, jud. P, care ar fi aparținut autorului lor -scu, însă prin Dispoziția nr. 4812/13.02.2007 fost respinsă cererea contestatorilor și intimatei privind restituirea în natura imobilului sus menționat, motivându-se că aceștia nu au făcut dovada calității de moștenitor fostului proprietar și că acest imobil fost restituit deja în natură moștenitorilor fostului proprietar în baza sentinței civile nr. 9132/1999 Judecătoriei Ploiești.

Prin hotărârea nr. 759/13.08.1997 fost respinsă cererea numitului privind restituirea în natură imobilului situat în P,-, invocându-se Legea nr. 112/1995.

Mai reține tribunalul că în conformitate cu actele de stare civila existente la dosar, certificatele de moștenitor nr. 1289/1993, nr. 250/2001, nr. 28/1977, nr. 324/1969, Ordonantei de adjudecare nr. 35/8.01.1929, adreselor existente la dosar, numitul -scu adjudecat la 08.01.1929 imobilul situat în P,-, în prezent 36, având un teren de cca. 600 mp și o construcție cu etaj și mansardă, iar de pe urma defunctului -scu - decedat la 08.02.1993 - au rămas ca moștenitori legali, în calitate de copiii, contestatorului și intimata, în timp ce de pe urma defuncților, au rămas ca moștenitori legali contestatoarea și în calitate de copii.

Conform testamentului din 6 iulie 1968, declarației din 1947, procesului verbal din 30.01.1973, numitul - - zis -scu testat de bunăvoie și nesilit de nimeni în favoarea strănepoatelor sale, și, imobilul situat în P,-, având un teren de 452 mp, donând fiicei sale în 1947 imobilul situat în P,-.

Dispozițiile art.1 din Legea nr. 10/2001 stipulează că imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 06.03.1945 - 22.12.1989 se restituie în natură, iar în cazul în care restituirea nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent, iar dispozițiile art.2 lit. din Legea nr. 10/2001 prevăd că prin imobile preluate în mod abuziv de stat se înțeleg și imobilele naționalizate prin Decretul nr. 92/1950, Legea nr. 119/1948.

De asemenea, dispozițiile art.21 și următoarele din Legea nr. 10/2001 stabilesc că persoanele îndreptățite vor notifica unitățile deținătoare solicitând restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv sau plata despăgubirilor, caz în care în termen de 60 zile de la înregistrarea notificării unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe prin decizie sau dispoziție motivată ce poate fi contestată de tribunalul în cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare.

Mai reține tribunalul că, atâta timp cât întregul imobil în litigiu, situat în P,-, în prezent proprietatea exclusivă intervenientei, fost restituit în integralitatea sa de către unitatea deținătoare - Primăria, în baza sentinței civile nr. 9132/1999, în urma admiterii unei acțiuni în revendicare anterior intrării în vigoare Legii nr. 10/2001 unor persoane considerate moștenitorii fostului proprietar, iar la data intrării în vigoare Legii nr. 10/2001 și la data formulării notificării nr. 1290/8.11.2001 de către contestatori, acest imobil nu se mai afla în posesia Primăriei P, înseamnă că imobilul în litigiu în integralitatea sa nu se mai află în deținerea statului și persoanei juridice care- reprezintă respectiv Primăria P, fiind deja în proprietatea unor persoane fizice în urma restituirii de către stat acestuia, caz în care statul nu mai poate fi obligat nici la restituirea în natură imobilului și nici la plata unor despăgubiri în favoarea contestatorilor pentru un imobil care nu se mai află în deținerea sa.

In ceea ce privește cererile de intervenție formulate de intervenientă, prima instanță nu s-a mai pronunțat efectiv asupra acestora, în cuprinsul dispozitivului sentinței, motivând faptul că aceste cereri nu vizează pretenții efective deduse judecății, ci se invocă simple apărări în raport de pretențiile formulate de către contestatori, caz în care este imposibil ca instanța de judecata să se pronunțe în dispozitivul sentinței cu privire la apărările invocate.

Împotriva acestei sentințe, contestatorii -scu G și au declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că în mod greșit s-a respins contestația conexată, arătând că li s-a respins notificarea făcută în baza Legii nr. 10/2001 cu motivarea că imobilul a fost deja restituit în natură moștenitorilor fostului proprietar, așa cum rezultă din sentința civilă nr. 9132/1999 a Judecătoriei Ploiești.

Susțin apelanții contestatori că acțiunea pe care au formulat-o este în contradictoriu cu Primăria Municipiului P și nu cu intervenienta, care știe împrejurările ilegale în care a dobândit imobilul proprietatea bunicilor și -scu, realizat în timpul căsătoriei acestora, bunicul lor comun, conform actelor depuse la dosar.

Au mai arătat apelanții contestatori că numitul a introdus mai multe acțiuni pe rolul instanțelor de judecată, respinse, de unde se vede clar că acesta nu se încadrează în niciuna din situațiile prevăzute de Legea nr. 112/1995 sau ale acțiunii în retrocedare imobil.

Ulterior a fost promovată acțiune în revendicare de nepoata lui, care prin influențele avute la instanțele de judecată a reușit să revendice imobilul din P-, și deși a promis că va renunța la 50% din valoarea imobilului în favoarea celorlalți moștenitori pe care o va împărți în părți egale acest lucru nu s-a mai realizat, întocmindu-se și o declarație în acest sens.

Susțin apelanții contestatori că familia nu deținea acte de proprietate cu privire la imobilul în litigiu, dacă ar fi fost așa intervenienta nu semna declarația mai sus descrisă, din 25 mai 1998 instanța de fond nu a dat o corectă interpretare probelor administrate, înscrisurile depuse și interogatoriile luate, au mai arătat apelanții.

Pentru motivele invocate s-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii în sensul admiterii contestației.

În susținerea motivelor de apel, au fost depuse la dosar mai multe înscrisuri.

Au fost depuse ulterior o serie de memorii de către apelanți prin care se reiterau motivele de apel descriindu-se și istoricul situației juridice a imobilului în litigiu.

Intimata intervenientă a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, răspunzând punctual criticilor invocate, făcând aprecieri cu privire la imobilul în litigiu.

Curtea examinând actele și lucrările dosarului constată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 2971alin.1 Cod procedură civilă, prima instanță, respectiv Tribunalul Prahova nu s-a pronunțat pe cererea de intervenție formulată de către intimata, ceea ce echivalează cu o necercetare a fondului cauzei.

Astfel, la data de 5 aprilie 2007 numita a formulat o cerere de intervenție prin care a solicitat respingerea contestației arătând că imobilul în litigiu este proprietatea sa, cerere care a fost admisă în principiu la termenul de judecată din 29 mai 2007, așa cum rezultă din încheierea de ședință de la acea dată, dispunându-se introducerea în cauză în calitate de intervenientă.

Ulterior atunci când s-au încuviințat probatoriile pentru celelalte părți, se admit și pentru intervenientă probele cu acte și interogatoriu ( încheierea de ședință din dosarul de fond - fila 71).

Este știut că încheierea de admitere în principiu a intervenției are caracter interlocutoriu, instanța fiind legată de această admitere și trebuind să soluționeze cererea de intervenție pe fond.

Cum în cauza de față, tribunalul nu s-a pronunțat în dispozitivul hotărârii și pe cererea de intervenție, curtea apreciază că se impune admiterea apelului și pe cale de consecință în baza dispozițiilor art. 297 Cod procedură civilă desființarea sentinței civile nr. 1319 din 16 octombrie 2007 Tribunalului Prahova cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceluiași tribunal.

Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va avea în vedere și celelalte critici invocate de către apelanții contestatori.

Pentru aceste motive

În numele legii

Decide:

Admite apelul formulat de contestatorii G, domiciliat în P,-,.9..7,.26, județ P și, domiciliată în B,-, -.5,.1,.165, sector 4, împotriva sentinței civile nr. 1319 pronunțată la 16 octombrie 2007 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații PRIMĂRIA MUNICIPIULUI - prin primar, cu sediul în P,--4, județ P și, domiciliată în comuna, sat, județ P și cu intervenienta, domiciliată în P,-, județ P și în consecință:

Desființează sentința sus-menționată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Prahova.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 28 mai 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - C -

Grefier,

- -

Red.CP

Tehnored.NM

8expl./03.06.2008

- Tribunalul Prahova

operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120

Președinte:Maria David
Judecători:Maria David, Constanța Pană

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 157/2008. Curtea de Apel Ploiesti