Speta Legea 10/2001. Decizia 160/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR.160

Ședința publică din 11 iunie 2009

PREȘEDINTE: Trandafir Purcărița

JUDECĂTOR 2: Lucian Lăpădat

GREFIER:- -

S-a luat în examinare apelul declarat de către pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI T, împotriva sentinței civile nr. 917/PI/ 09.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați și, precum și pârâta intimată PRIMĂRIA MUNICIPIULUI T, având ca obiect Legea nr. 10/2001.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat pentru reclamanții intimați și consilier juridic pentru pârâtul apelant Primarul Municipiului și pârâta intimată Primăria Municipiului

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind de formulat alte cererii instanța acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Consilier juridic, pentru pârâtul apelant Primarul Municipiului T, pune concluzii de admitere a apelului, schimbarea hotărârii primei instanțe, respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală, arătând că acțiunea civilă este inadmisibilă întrucât nu a fost soluționată notificarea în baza Legii nr. 10/2001. Arată că termenul de 60 de zile este unul orientativ nu unul de decădere, urmând ca dosarul să fie soluționat pe cale administrativă, sens în care acțiunea reclamanților pornită pe cale judecătorească este inadmisibilă și prematur formulată.

Avocat pentru reclamanții intimați, susține că au trecut aproape 8 ani de la depunerea notificării, iar cu privire la inadmisibilitate arată că acțiunea are ca obiect obligație de a face și nu revendicare imobiliară, situație față de care solicită respingerea apelului pârâtului și pe cale de consecință menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile nr. 917/PI/ pronunțată la data de 09.03.2009 de către Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

CURTEA

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr.9855/3016.12.2008, reclamanții și au chemat in judecată pârâții Primarul Municipiului T și Primăria Municipiului T, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea primarului Municipiului T la emiterea unei dispoziții motivate prin care să se pronunțe asupra notificării care face obiectul dosarului nr.480/2001 cu privire la imobilul situat in T,-, jud. T, înscris în CF 1228

În motivare se arată că la data de 04.07.2001, prin notificarea nr.233, în baza art.21 alin. 3 din Legea nr.10/2001, reclamantul a solicitat Primăriei Municipiului restituirea în natură a imobilului înscris in CF 1228 T nr. top 6684, solicitare care face obiectul dosarului nr.480/2001. Imobilul revendicat a fost proprietatea bunicilor reclamanților, și -, imobil preluat în mod abuziv de către statul român în anul 1989.

Deși, potrivit art.23 alin.1 (actualmente art.25 alin.1) din Legea nr.10/2001 "în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării - unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, asupra cererii de restituire în natură", și cu toate că de la data înregistrării notificării și până în prezent, au purtat o corespondență cu Primăria Municipiului T, Primarul Municipiului T nu a înțeles să emită o dispoziție motivată prin care să se pronunțe asupra cererii reclamanților, comunicând o serie de adrese prin care s-au adus la cunoștințe diverse piedici în retrocedarea imobilului solicitat și de asemenea să solicite înscrisuri sau operațiuni care nu cădeau in sarcina reclamanților.

Reclamanții au efectuat si expertiză de specialitate în urma căreia s-a stabilit că o porțiune din vechiul amplasament al imobilului solicitat a fost atribuit printr-o sentință unei alte persoane, deși din situația de carte funciară nu rezultă acest. Fapt.

Ulterior, in mod nejustificat, Primăria Municipiului Tas olicitat din nou documentația CF 1228 T, iar prin ultima adresă comunicată reclamanților în luna septembrie 2008 li se solicită completarea documentației cu propunerea de retrocedare pentru suprafața de 225 mp care poate fi restituită în natură, întrucât restul de teren a fost atribuit din eroare unei alte persoane.

Primăria Municipiului T nu a reușit să-și îndeplinească obligația stabilită prin art.25 alin. 1 din Legea nr.10/2001, respectiv, să emită o dispoziție motivată prin care să soluționeze cererea reclamantului.

Astfel, întrucât adresele emise nu au valoarea actului administrativ prevăzut de art.23 din Legea nr.10/2001, fiind doar operațiuni tehnico-materiale administrative, formalități procedurale anterioare emiterii dispoziției motivate, care nu produc efecte juridice, neputând ține locul actului de desesizare a unității notificate, reclamanții apreciază că se impune soluționarea notificării și, în acest sens, având in vedere că Primarul Municipiului T nu înțelege să emită dispoziția de soluționare a notificării, solicită obligarea acestuia în acest sens de către instanța de judecată.

In drept, se invocă art. 112 cod procedură civilă.

Pârâții Primarul Municipiului T și Primăria Municipiului T au formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii în principal ca inadmisibilă și prematur formulat, iar în subsidiar ca fiind netemeinică și nelegală.

În motivare arată că termenul de 60 de zile la care face referire art.23 din Legea nr.10/2001 este orientativ și nu de decădere, urmând ca dosarul să fie soluționat pe cale administrativă, iar acțiunea reclamanților pornită pe cale judecătorească este inadmisibilă și prematur formulată.

În conformitate cu prevederile art. 6 alin.2 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, legiuitorul a înțeles să întărească principiul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile ce cad sub incidența legii, pe calea acțiunii în revendicare de drept comun, în lipsa unei legislații speciale care să conțină termen și proceduri specifice prin care cel ce se pretinde adevăratul proprietar trebuie să le urmeze, astfel, bunurile preluate de stat fără nici un titlu valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea consimțământului, pot fi revendicate de către foștii proprietari sau succesorii acestora dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparație. Așadar, aceste dispoziții legale exclud orice măsură reparatorie în situația în care imobilul, trecut abuziv în proprietatea Statului Român, face obiectul unei legi speciale de reparație.

În caz contrar ar fi lipsită de finalitate prevederea din art. 21 din Legea nr.10/2001 (potrivit căreia nerespectarea termenului prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent bănesc), astfel că dacă partea interesată ar avea posibilitatea să recurgă la revendicarea imobilului pe calea dreptului comun, ea ar putea promova această acțiune și după expirarea termenului prevăzut pentru notificarea din cadrul procedurii administrative, sau chiar după finalizarea acesteia, ceea ce constituie o soluție inadmisibilă în raport cu prevederile Legii nr.10/2001.

Așadar, reclamanții trebuiau să aștepte soluționarea dosarului pe cale administrativă și doar în situația în care ar fi fost nemulțumiți de dispoziția emisă se puteau adresa instanței judecătorești în baza art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001.

Prin sentința civilă nr. 917 din 09.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului T - Primăria Municipiului

A fost obligat pârâtul să se pronunțe, prin dispoziție motivată, asupra notificării reclamanților, nr.233/01.03.2004, emisă prin executorul judecătoresc, privind imobilul înscris in CF 1228 T, nr. top 6684, in baza Legii nr.10/2001.

Analizând acțiunea reclamanților, prin prisma prevederilor art.25 alin.1 din Legea nr.10/2001, tribunalul apreciază că aceasta este întemeiată, textul de lege amintit prevăzând obligația primarului de a emite o dispoziției motivată, prin care să soluționeze notificarea, adresele emise neavând valoarea actului administrativ prevăzut de art. 23 din Legea nr.10/2001, art. 21 din Legea nr.10/2001 prevăzând și un termen de 60 de zile pentru emiterea dispoziției motivate, nefiind incidentă în speță excepția inadmisibilității, respectiv a prematurității acțiunii, invocate de către pârât, nici o dispoziție legală neîndreptățindu-l pe pârât să depășească termenul de 60 de zile menționat, context in care reclamanții s-au adresat justificat justiției pentru obligarea la emiterea unei dispoziții motivate, prin care Primarul să se pronunțe asupra notificării ce face obiectul dosarului administrativ nr.480/2001, privind imobilul situat in T,-, înscris in CF 1228

Împotriva sentinței civile nr. 917/PI/ 09.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a declarat apel pârâtul Primarul Municipiului T, susținând că prima instanță a pronunțat o hotărâre judecătorească nelegală și netemeinică deoarece procedura prealabilă administrativă instituită de legea specială nu a fost soluționată, termenul de 60 de zile la care face referire art. 23 din Legea nr. 10/2001, fiind orientativ și nu de decădere.

De aceea, apelantul a conchis că acțiunea reclamanților este inadmisibilă și prematur formulată fiind nelegal admisă de către prima instanță.

În final, apelantul a reproșat reclamanților că nu au așteptat soluționarea dosarului pe calea administrativă și nu au completat acest dosar cu cele stabilite de Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001, aspecte ce fac inadmisibilă acțiunea promovată.

În drept, apelatul invocat dispozițiile art. 282 și urm. Cod procedură civilă.

Examinând apelul prin prisma celor arătate și în condițiile prev. de art. 287 și urm. Cod procedură civilă, se reține că acesta este neîntemeiat.

În mod corect prima instanță a reținut că, în speță, nu sunt incidente excepțiile de inadmisibilitate sau prematuritate deoarece dispozițiile Legii nr. 10/2001 prin art. 21 și urm. prevăd în sarcina entității administrative obligația de a soluționa în termen de 60 de zile solicitarea persoanei îndreptățite și nu de tergiversa, nejustificat, ani la rândul modul de soluționare a cererii.

De aceea reclamanții s-au adresat întemeiat justiției pentru obligarea entității administrative, respectiv a Primarului Municipiului la soluționarea notificării ce face obiectul dosarului administrativ nr. 480/2001, privind imobilul situat în T,-, înscris în CF 1228

În acest context hotărârea Tribunalului Timiș de admitere a acțiunii formulată de reclamanții și și de obligarea pârâtului să se pronunțe, prin dispoziție motivată, asupra notificării reclamanților, este fundamentată pe dispozițiile art. 23 - 25 din Legea nr. 10/2001.

Față de cele arătate apelul declarat de pârâtul Primarul Municipiului T va fi respins hotărârea primei instanțe urmând a fi menținută în totalitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de către pârâtul Primarul Municipiului T, împotriva sentinței civile nr. 917/PI/ 09.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

DEFINITIVĂ.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 11 iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

GREFIER,

- -

Se comunică cu:

Pârâtul apelant

PRIMARUL MUNICIPIULUI T- B-dul -, nr. 1

Reclamanții intimați

- T, Intr., la avocat ) nr. 1, jud. T

- idem

Pârâta intimată

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI T - B-dul -, nr. 1

Red. /08.07.2009

Tehnored /08.07.2009

Ex. 6

Primă instanță:

Președinte:Trandafir Purcărița
Judecători:Trandafir Purcărița, Lucian Lăpădat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 160/2009. Curtea de Apel Timisoara