Speta Legea 10/2001. Decizia 183/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 183/2008-
Ședința publică din 20 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța | - --- | - JUDECĂTOR 2: Trif Doina |
- - | - JUDECĂTOR 3: Igna | |
- | - grefier |
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de apelanta reclamant, cu domiciliul în O- județul S M, în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL orașului O județul S M,împotriva sentinței civile nr. 440/Ddin 29 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: Legea nr. 10/2001,
Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 13 noiembrie 2008, dată la care părțile prezente au pus concluzii în recurs, concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 20 noiembrie 2008, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra apelului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.440/D din 29 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, a fost admisă în parte acțiunea civilă înaintată de reclamanta împotriva pârâtului PRIMARUL orașului O și în consecință s-a constatat că imobilul înscris în CF nr. 2197 O, sub nr. top 93, transnotat în CF nr. 2364 O, în natură casă țărănească, șură, grajd și teren în suprafață de 4316 mp, situate în O,-, jud. S M, a fost preluat în mod abuziv de către Statul Român, în înțelesul art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001.
S-a constatat că reclamanta are calitate de persoană îndreptățită la beneficiul măsurilor reparatorii instituite prin dispozițiile Legii nr. 10/2001 cu modificările ulterioare, pentru cota de 15/30 parte din imobilul de mai sus.
S-a dispus pârâtului PRIMARUL ORAȘULUI O, emiterea dispoziției motivate de soluționare a notificării nr. 45/03.07.2001 emisă de reclamantă, conform art. 16 alin. 1 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, în sensul celor de mai sus.
S-au respins restul capetelor de cerere ale reclamantei.
A fost obligată reclamanta la plata către expert ing. a sumei de 960 lei, reprezentând onorariul cuvenit pentru efectuarea raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în prezenta cauză.
A fost obligat pârâtul, în baza art. 276.proc.civ. la plata parțială a cheltuielilor de judecată ocazionate reclamantei, respectiv la suma de 960 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Bihora reținut următoarele:
Potrivit extrasului CF nr. 2197 O (fila nr.163) proprietar tabular al imobilului în imobilului în litigiu este, în cotă de 15/30 parte, de la care a fost preluat de către Statul Român și transcris în CF nr. 2364 O, conform încheierii CF nr. 2751/1975. Din actele de stare civilă depuse de reclamantă, coroborat cu certificatul de calitate de moștenitor nr. 49/2005 eliberat de BNP, rezultă că reclamanta are calitatea de succesor legal al def. -, fiind soția supraviețuitoare a acestuia. Iar soțul reclamantei, - este fiul lui, proprietarul tabular al imobilului în cauză. Raportat la această stare de fapt, tribunalul a apreciat că în cauză sunt întrunite cerințele legale de existență a ipotezei reglementate prin art. 2 alin. 1 lit. h din Legea nr. 10/2001 republicată și că în consecință preluarea imobilului în cauză are un caracter abuziv în înțelesul normei juridice evocate, iar reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită la beneficiul măsurilor reparatorii instituite prin actul normativ amintit, în calitate de succesor legal, însă strict pentru cota de 1/2 părți ce a aparținut antecesorilor săi, conform art. 4 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 republicată.
În ce privește capătul de cerere al reclamantei privind obligarea pârâtului Primarului Orașului O să dispună prin decizie motivată restituirea în natură a terenului liber de construcții și acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafața de teren ce nu poate fi restituită în natură, instanța a reținut că în cauză s-a solicitat, s-a încuviințat și s-a efectuat o expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie având ca obiective printre altele, tocmai identificarea terenului în litigiu precum și prezentarea propunerilor de restituire în natură, în condițiile Legii nr. 10/2001, a terenurilor libere de construcții, reținându-se că în prezent terenul considerat de către reclamantă ca fiind liber de construcții figurează în evidențele de publicitate imobiliară ca fiind înregistrat sub nr. top. 93/6 și că are o suprafață funciară de 3833.
Prin titlul de proprietate nr. 31-21203/21.12.1999 reclamantei i s-a reconstituit în intravilanul Orașului O dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 296. care se suprapune peste număr top 93 înscris în CF nr.2197 O și transcris în CF nr.2364 O, rămânând astfel diferența de 3833. anterior menționată, expertul concluzionând însă că și pe această suprafață de teren au fost edificate o serie de construcții, dintre care doar unele cu autorizarea și cu respectarea dispozițiilor legale în materie. Din cuprinsul aceleiași lucrări de specialitate mai rezultă că terenul aferent unei centrale termice edificată pe suprafața de teren solicitată de reclamantă, teren care include mai multe numere cadastrale, având o suprafață totală de 5626. s-a atestat ca domeniu public local încă din anul 2002, fiind inventariat în acest patrimoniu public inclusiv prin nr. 967/05.09.2002.
Prin prisma concluziilor raportului de expertiză instanța s-a reținut, ca un prim aspect, față de susținerile reclamantei în sensul că, întrucât în prezent centrala termică de mai sus nu funcționează de câțiva ani de zile, rezultă că terenul aferent acesteia poate fi restituit în natură, că acest raționament este juridic exact numai în măsura în care concomitent reclamanta ar obține și anularea actelor normative și cu caracter administrativ de atestare a acestei suprafețe ca aparținând domeniului public de interes local. În absența urmării unei asemenea proceduri, atâta vreme cât apartenența terenului în cauză la domeniul public de interes local al Orașului O nu este infirmată, soluția legală aplicabilă în speță rămâne aceea reglementată prin art. 16 alin. 1 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 de modificare a Legii nr. 10/2001.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor judiciare de timbru, a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea acestuia, modificarea în parte a sentinței în sensul admiterii restituirii în natură a imobilului, a celui cu nr. top. 93 rămas liber fără construcții, să se constate că este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent pentru diferența de teren ocupată de construcții noi și pentru cele demolate, anularea parțială a încheierii nr. 2751/1975 din CF nr. 2197- O, restabilirea situației anterioare de sub 11 cu privire la terenul rămas liber, rectificarea înscrierilor de la foaia A din CF nr. 2197 privind nr. top. 93 cu privire la casa demolată, înscrierea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren liberă, conform raportului de expertiză,
Prin motivele de apel s-a invocat că legal era să-i fie restituită în natură suprafața liberă de construcții, iar pentru cea ocupată de blocuri, casă și construcții anexă, să-i fie acordate despăgubiri prin echivalent.
S-a făcut preluarea imobilului fără titlu legal de la antecesorii săi, actul administrativ emis neavând o bază legală, statul nedobândind dreptul de proprietate a imobilului ce a rămas în favoarea persoanei deposedate.
Ulterior, s-au depus completări ale motivelor de apel arătându-se că expertul a conchis că există construcții provizorii fără autorizații legale (garaje din lemn), iar asupra terenului aferent se putea dispune restituirea, la fel și pentru cel de sub centrala termică dezafectată.
Nu s-au invocat temeiuri de drept ale cererii de apel.
Intimatul, prin întâmpinare depusă la dosar, a solicitat respingerea apelului invocând că apelanta a beneficiat de o măsură minimă de restituire în natură, imobilul face parte din domeniul public, aflat în centrul orașului, cuprins în planul de reabilitare modernizare.
Examinând sentința apelată prin prisma excepției de tardivitate a apelului invocată din oficiu, instanța de apel constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată s-a formulat de către reclamanta, care și-a indicat ca domiciliu ales sediul Cabinetului avocat, din S M-, cerere înregistrată la Tribunalul Satu Mare la 22.05.2006 - fila 1 dosar fond. La acest domiciliu ales, reclamanta a fost citată pe parcursul soluționării cauzei.
Prin precizarea acțiunii, depusă în dosarul de fond - fila 41, reclamanta prin avocatul desemnat și-a indicat același domiciliu ales, arătat mai sus, la fel și în cea depusă la fila 92, obiective expertiză - filele 136, 142, în concluziile scrise - filele 216, 217, anterior pronunțării sentinței apelate.
Se mai reține, tot din analiza actelor aflate în dosarul de fond - fila 217, că și ulterior pronunțării hotărârii - 29.02.2008, la data de 11.03.2008, reclamanta prin avocat a solicitat eliberarea unei copii după minută, indicând același domiciliu ales --, adresă la care i s-a comunicat sentința - fila 220, prin afișare. Doar la data de 10.04.2008, după comunicarea sentinței din data 19.03.2008 și expirarea termenului de apel, avocatul reclamantei a adus la cunoștința instanței de fond că și-a schimbat sediul în S M-, ori, schimbarea a avut loc cu mult timp anterior, potrivit deciziei nr. 10/14.01.2008 - fila 3 dosar apel, emisă de Baroul Satu Mare, aspect neadus la cunoștința instanței în timp util.
Conform articolului 93 Cod de procedură civilă, în caz de alegere de domiciliu, dacă s-a indicat și persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea se va face la acea persoană, iar potrivi articolului 98 Cod de procedură civilă, schimbarea domiciliului uneia dintre părți în timpul judecății trebuie, sub sancțiunea neluării în seamă, să fie adusă la cunoștința instanței și părții potrivnice.
Din considerentele expuse mai sus reiese, fără dubii, faptul că dispozițiile legale impuse de articolul 98 Cod de procedură civilă au fost încălcate, culpa aparținând apelantei, avocatului acesteia, cert fiind însă faptul că s-a încălcat implicit și termenul impus de articolul 284 aliniatul 1 Cod de procedură civilă pentru declararea apelului, termenul de 15 zile de la comunicare expirând în data de 04.04.2008, apelul fiind declarat doar la data de 09.04.2008.
Față de toate cele expuse, în baza articolului 284 aliniatul 1 Cod de procedură civilă, instanța de apel va respinge ca tardiv apelul, urmând a păstra în întregime sentința apelată ca fiind legală și temeinică, nereținându-se aspect de ordine publică ce să facă posibilă analiza din oficiu a acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca tardiv apelul civil declarat deapelanta reclamant, cu domiciliul în O- județul S M, în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL orașului O județul S M,împotriva sentinței civile nr. 440/D din 29 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare,pe care o păstrează în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de azi, 20 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- --- - - -
decizie: AL./24.11.2008
Complet fond:
în 4 ex.:./15.12.2008
2 comunicări cu: | |
apelant reclamant: | 1.,cu domiciliul în O- județul S M, |
intimat pârât: | 2.PRIMARUL orașului Ojudețul S |
Judecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Igna
