Speta Legea 10/2001. Decizia 191/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 191
Ședința publică de la 21 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamantul apelant ȘT. împotriva sentinței civile nr. 66 din 18 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, MUNICIPIULUI C, CONSILIUL JUDEȚEAN D, PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN D, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul reclamant ȘT. asistat de avocat, lipsind intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, MUNICIPIULUI C, CONSILIUL JUDEȚEAN D, PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra apelului de față.
Avocat, pentru apelantul reclamant ȘT. solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul de a se acorda despăgubiri pentru suprafețele de 1089,71 mp și 470 mp, conform raportului de expertiză, cu cheltuieli de judecată.
După închiderea dezbaterilor, dar nu înainte de finalizarea ședinței se prezintă consilier juridic, pentru intimații pârâți CONSILIUL JUDEȚEAN D, PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN D și depune concluzii scrise.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- așa cum a fost precizată la data de 13.11.2007, reclamantul -. a chemat în judecată pe pârâții Primăria municipiului C, Primarul municipiului C, Consiliul Județean D și Președintele Consiliului Județean D, solicitând instanței să dispună obligarea pârâților la restituirea suprafeței de 2.000 mp aflată în T 81, P 3062, având ca vecini: la Nord -drumul comunal, la Vest-moștenitorii și, la -șoseaua comunală situată în incinta Spitalului, spital care în prezent a fost desființat, iar imobilele au fost trecute în proprietatea Consiliului municipiului C, mai puțin terenul care în prezent se află în administrarea Consiliului Județean
In fapt, arată că Spitalul a fost obligat prin decizia civilă 274/2003 a Tribunalului Dolj să-i facă oferta de restituire prin echivalent, corespunzător imobilelor pentru care nu s-a dispus restituirea în natură, respectiv suprafața de 2.000 mp. Această suprafață de 2.000 mp face parte dintr-o suprafață mai mare de 4.000 mp, conform actului dotal.
Suprafața de 470 mp pentru care s-au dispus despăgubiri se afla in T 82,P 3063.Solicită restituirea suprafeței de teren ce se află în incinta spitalului pe care nu se află nici un fel de construcții sau anexe.
In scop probator au fost depuse la dosar înscrisuri.
Pârâtul Consiliul Județean Daf ormulat întâmpinare, invocând lipsa calității procesuale pasive nefiind deținătorii acestei suprafețe. Prin hotărârea nr.140/2004, Consiliul Județean Dat recut din domeniul public al jud. în domeniul public al mun.C și în administrarea Consiliului Local al Mun.C, bunurile imobile prevăzute în anexa 2, deoarece aparțin secției exterioare a Spitalului.
Mai mult, Consiliul Județean D nu a soluționat notificarea în temeiul Legii 10/2001. De asemenea a fost invocată excepția lipsei calitații procesuale pasive a Președintelui Consiliului Județean D, care nu este autoritate a administrației publice locale.
Raportul de expertiză a fost întocmit de către expertul desemnat de către instanță,.
Prin sentința civilă nr.66 din 18 martie 2008, Tribunalul Dolja admis acțiunea reclamantului așa cum a fost precizată, împotriva Primăriei Mun.C, Primarul Mun.C, respingând cererea față de Consiliul Jud.D, Președintele Consiliului Județean
S-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 910,30 mp. (din suprafața totală de 2000 mp.), cu vecini la Nord - l - 32,00 ml. DC, - l - 38,05 ml. DJ C -, Sud- L - 32,85 ml., Vest - L - 38,10 ml. - Spitalul vechi și anexele aferente, conform schiței anexe la raport, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, situată în.
S-a constatat că pentru diferența de teren de 1089,79 mp. ce nu se poate restitui în natură, reclamantul este îndreptățit la despăgubiri, conform raportului de expertiză și dispozițiilor legii speciale aplicabile.
S-a dispus obligarea Primăriei Mun. C, prin Primar, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1100 lei reprezentând onorariu expert și onorariu avocat.
-se astfel, instanța a reținut că prin decizia civilă nr.274/2003 a Tribunalului Dolj unitatea deținătoare a fost obligată să facă reclamantului oferta de restituire în echivalent corespunzător valorii imobilelor pentru care nu este posibilă restituirea in natură, respectiv un teren de 2.000 mp și altul de 470 mp situate în comuna.
Această hotărâre, în mod abuziv și cu ignorarea dispozițiilor legale, nu a fost executată nici până la data promovării prezentei cereri, dovadă în acest sens fiind chiar adresele pe care Consiliul Județean D le-a înaintat de nenumărate ori către Consiliul Local C și care aveau ca obiect punerea în executare a dispozițiilor deciziei 274/2003 a Tribunalului Dolj, ca urmare a numeroaselor demersuri întreprinse de către reclamantul -.
În prezent, la data soluționării acțiunii ce are ca obiect restituirea în natură și echivalent bănesc, situația de fapt avută în vedere la data pronunțării deciziei amintite s-a schimbat, din raportul de expertiză întocmit în cauză și suplimentul la acesta rezultând că suprafața de teren de 910,30 mp din suprafața totală de 2.000 mp este liberă și neafectată de utilități publice în sensul legii 10/2001 ce ar determina imposibilitatea restituirii în natură, pentru restul suprafeței reclamantul fiind îndreptățit la despăgubiri în echivalent bănesc în cuantum de 705 RON. conform raportului de expertiză judiciară și dispozițiilor Legii 247/2007.
În consecință, având în vedere finalitatea Legii nr. 10/ 2002 și împrejurarea că imobilul nu este afectat de utilități în conformitate cu art. 6, 7 și 10 din legea nr. 10/ 2001, tribunalul a admis în parte acțiunea pentru suprafața liberă și a dispus restituirea terenului în suprafață de 910,30, așa cum a fost identificat în raport și anexa la acesta. În ceea ce privește diferența de teren ce nu poate fi restituită, reclamantul primește despăgubiri conform Titlului VII din Legea 247/2005.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean D și Președintelui Consiliului Județean, aceasta este întemeiată ca urmare a împrejurării că prin Hotărârea nr.140/2004 imobilul în litigiu a fost predat Consiliului local.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă s-a dispus obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.100 lei conform dovezilor aflate la dosar.
Împotriva acestei sentințe a declarat și motivat apel în termen reclamantul, arătând că deși în mod corect instanța de fond a constatat îndreptățirea sa la restituirea imobilelor preluate în mod abuziv, prin hotărârea pronunțată a dispus numai restituirea în natură a suprafeței de 910,30 mp. cu vecinătățile menționate în raportul de expertiză, omițând a se pronunța cu privire la suprafața de 470 mp. pentru care prin precizarea la acțiune, reclamantul a solicitat restituirea iar expertul prin lucrarea întocmită a menționat că pentru acest teren se pot acorda despăgubiri în echivalent bănesc.
Cuantumul acestor despăgubiri, așa cum a fost stabilit de expert se ridică la 705 RON, sumă ce trebuia acordată de prima instanță, după cum trebuia ca și pentru suprafața de teren de 1089,70 mp. să i se acorde despăgubiri în cuantum de 2256,10 RON, aspect ce reiese din raportul de expertiză.
Apelul este fondat.
Verificându-se criticile formulate de apelantul reclamant, se constată că sunt întemeiate.
Astfel, prin dispozițiile art.3 alin.1 și art.4 alin.2 din Legea 10/2001 se arată că sunt îndreptățite la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent, persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, de prevederile legii beneficiind și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite.
În speța dedusă judecății, calitatea apelantului reclamant de persoană îndreptățită la restituire - în temeiul dispozițiilor legale susmenționate - reiese pe deplin din actele de filiație anexate la dosarul cauzei. iar dovada dreptului de proprietate cu privire la imobilele în litigiu rezultă din actul de donație autentificat la data de 22 octombrie 1926.
De asemenea, cu sentința civilă nr.1033/30 mai 1958 Tribunalului Regional Popular apelantul reclamant a făcut dovada preluării abuzive a imobilelor, pentru neplata taxelor și impozitelor în condițiile Decretului nr.224/1951.
De altfel, calitatea apelantului de persoană îndreptățită la restituire a fost reținută irevocabil prin decizia civilă nr.274 din 28 mai 2005 Tribunalului Dolj prin care unitatea deținătoare a fost obligată să facă reclamantului o ofertă de restituire în echivalent, corespunzător valorii imobilelor pentru care restituirea în natură nu este posibilă, respectiv un teren de 2000 mp. și altul de 470 mp. situate în Comuna, hotărâre ce nu a fost executată nici până la data promovării de reclamant a prezentei cereri de chemare în judecată.
Or, prin raportul de expertiză întocmit la instanța de fond, se reține că situația de fapt avută în vedere la data pronunțării hotărârii susmenționate s-a schimbat, în sensul că din suprafața totală de 2000 mp. este posibilă restituirea în natură a suprafeței de 910,30 mp. acest teren fiind liber și neafectat de utilități publice în sensul Legii 10/2001, pentru restul suprafeței de 1089,70 mp. reclamantul fiind îndreptățit la despăgubiri în echivalent bănesc, în cuantum de 2256,10 RON.
Totodată, expertul arată că pentru suprafața de 470 mp. teren situat în 82 P 3063 reclamantul este îndreptățit la despăgubiri în sumă de 705 RON.
Se constată că lucrarea a fost întocmită de expert cu respectarea întrutotul a dispoz.art.208 și urm.pr.civ. iar la constatările făcute nu s-au formulat obiecțiuni decât de către reclamant, referitor la modalitatea de calcul, respectiv la evaluarea suprafețelor de teren, obiecțiuni care au fost respinse de către instanță, reținându-se că expertul a arătat criteriile avute în vedere la întocmirea raportului de expertiză.
De altfel, se constată că apelantul reclamant nu formulează critici în cadrul motivelor de apel, vizând acest aspect, ceea ce conduce la concluzia achiesării la evaluarea făcută.
Ca atare, având în vedere constatările consemnate în raportul de expertiză întocmit în fața primei instanțe, precum și prevederile art.1 alin.2 din Legea 10/2001 care consacră principiul restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv de stat și numai în cazul în care această măsură nu este posibilă se acordă despăgubiri, se constată că în mod corect instanța de fond a dispus restituirea în natură către reclamant a suprafeței de 910,30 mp. așa cum a fost identificată prin schița anexă la raport.
De asemenea, se reține că judicios pentru diferența de teren de 1089,70 mp. ce nu poate fi restituit în natură, s-a constatat îndreptățirea reclamantului la despăgubiri, însă în mod greșit instanța de fond a reținut aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor Legii 247/2005 referitor la evaluarea suprafețelor de teren.
Așa cum reiese și din decizia civilă nr.274 din 28 mai 2003 Tribunalului Dolj, notificarea formulată de apelantul reclamant la data de 21 iunie 2001, potrivit Legii 10/2001, a fost soluționată prin dispoziția nr.23 din 15 august 2001, prin care contestatorului i s-a refuzat restituirea în natură.
În atare situație, existând o dispoziție emisă anterior apariției Legii 247/2005, instanța de fond trebuia să menționeze contravaloarea suprafețelor de teren ce nu pot fi restituite în natură, așa cum reiese din raportul de expertiză.
De asemenea, se constată că nici cu privire la suprafața de 470 mp. solicitată de reclamant, identificată și evaluată de expert, prima instanță nu s-a pronunțat.
În raport de aceste considerente, urmează ca, potrivit art.296 pr.civ. apelul să fie admis.
Se va schimba în parte sentința instanței de fond, în sensul constatării îndreptățirii reclamantului la despăgubiri în sumă de 2256,10 lei pentru suprafața de 1089,70 mp. și 705 lei pentru suprafața de 470 mp. suprafețe de teren ce nu pot fi restituite în natură.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
Întrucât intimata Primăria Mun. C - prin Primar, se află în culpă procesuală, urmează ca potrivit art.274 pr.civ. să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată reprezentând valoarea onorariului de avocat către apelantul reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamantul apelant ȘT. împotriva sentinței civile nr. 66 din 18 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, MUNICIPIULUI C, CONSILIUL JUDEȚEAN D, PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN D, având ca obiect legea 10/2001.
Schimbă în parte sentința menționată, în sensul constatării îndreptățirii apelantului reclamant la despăgubiri în sumă de 2256,10 lei pentru suprafața de 1089,70 mp. și 705 lei pentru suprafața de 470 mp. suprafețe de teren ce nu pot fi restituite în natură.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă intimata Primăria Mun. C prin Primar, la plata sumei de 350 lei cheltuieli de judecată către apelantul reclamant.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Mai 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
28.05.2008
Red.jud.-
Tehn.MC/7 ex.
Președinte:Costinela SălanJudecători:Costinela Sălan, Maria Cumpănașu
