Speta Legea 10/2001. Decizia 208/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 208/A/2008
Ședința publică de la 05 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Augustin Mândroc
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de intimata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului împotriva sentinței civile nr. 543/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-.
Procedura legal îndeplinită fără prezența părților.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 21 noiembrie 2008 care face parte integrantă din prezenta decizie, alături de încheierea de amânare a pronunțării din 28 noiembrie 2008.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 543/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- a fost admisă contestația formulată de contestatorii, și împotriva intimaților SC SA și AVAS B dispunându-se anularea în parte a dispozițiilor nr. 688, 689 și 690 din 2007 emise de prima intimată numai în ceea ce privește obligarea societății să trimită dosarele notificărilor formulate de contestatori la AVAS B ca instituție publică ce a efectuat privatizarea pentru a face propunere de acordare de măsuri reparatorii în echivalent pentru partea din imobilul inițial înscris în CF 1414 nr. top 144/1 ce nu a fost restituită în natură contestatorilor. S-au menținut în rest dispozițiile atacate.
În considerentele sentinței s-a reținut că imobilul în litigiu înscris inițial în CF 1414 nr. top 144/1 a fost dezmembrat în anul 1996 și o parte a fost vândută prin contractele de vânzare-cumpărare nr. 4/1996 și 1073/1998 către SC SRL și transcrisă în CF 4362.
Pârâta SC SA, prin dispozițiile atacate, a restituit în natură imobilele pe care le deținea, respectând dispozițiile legale.
S-a considerat însă de către tribunal că este admisibilă contestația reclamanților deoarece pârâta SC SA nu s-a pronunțat în nici un fel asupra părții din imobil care nu poate fi restituită. În acest context s-a apreciat ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta AVAS B urmând ca, față de prevederile art. 29 alin 1 și 3 și art. 31 din Legea nr. 10/2001 această pârâtă să fie obligată să facă propunere de acordare a despăgubirilor pentru partea din imobil nerestituită în natură.
În privința pârâtei SC SA, s-a considerat că trebuie obligată, în temeiul art. 26 alin 1 din Legea nr. 10/2001, să emită decizie și pentru partea de imobil ce nu a fost restituită.
Împotriva acestei sentinței a declarat apel pârâta AVAS B solicitând în baza art. 296 Cod procedură civilă schimbarea sentinței civile atacate iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată față de această instituție.
În expunerea motivelor de apel se susține că instanța a interpretat și aplicat eronat dispozițiile art. 29 alin 1 și 3 din Legea nr. 10/2001 reținând greșit că apelanta are calitate procesuală pasivă în condițiile în care AVAS deține 91,9904% din capitalul social al societății în patrimoniul căreia se află imobilul revendicat.
Arată că pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 29 din Legea nr. 10/2001 este necesar ca societatea comercială în patrimoniul căreia se află imobilul să fie privatizată de AVAS însă SC SA nu este o societate privatizată. În sprijinul celor menționate invocă și dispozițiile art. 29.1 din normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001.
Apreciază că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 21 din lege care prevăd că restituirea în natură este obligatorie în cazul în care unitatea deținătoare este o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale ori locale este acționar majoritar.
Mai precizează că potrivit art. 20 alin 2 din Legea nr. 15/1990 bunurile din patrimoniul societăților comerciale aparțin acestora astfel încât orice litigiu cu privire la drepturile și obligațiile ce se în legătură cu aceste bunuri privesc exclusiv pe titularul dreptului de proprietate.
Prin întâmpinarea formulată în cauză contestatorii, și au solicitat admiterea în parte a apelului declarat de AVAS arătând că pârâta AVAS are calitate procesuală pasivă și trebuie obligată împreună cu SC SA la restituirea în natură a bunurilor preluate în mod abuziv de la autorii contestatorilor sau, dacă restituirea în natură nu este posibilă, la compensarea cu alte bunuri ori servicii sau măsuri reparatorii în echivalent.
Susțin că SC SA și AVAS din eroare au restituit în natură 587 mp în loc de 1847 mp trebuind ca propunerea pentru măsuri reparatorii prin echivalent să se facă pentru partea nerestituită în natură. Precizează că suprafața rămasă în patrimoniul SC SA după încheierea contractelor de vânzare-cumpărare cu SC SRL în anii 1996 și 1998 este mai mare decât cea restituită (587 mp).
Solicită admiterea apelului formulat de AVAS, schimbarea în parte a sentinței și obligarea SC SA și AVAS să le restituie în natură imobilul aflat în patrimoniul societății, compensarea cu alte bunuri și, pentru diferența rămasă nerestituită, să fie obligați să întocmească o decizie cu propuneri de acordare a măsurilor reparatorii prevăzute de lege. În drept invocă dispozițiile art. 115 - 118 Cod procedură civilă.
Verificând sentința apelată prin prisma motivelor invocate și în raport cu normele legale incidente, Curtea constată următoarele:
În cauza de față, statul, prin AVAS B, este acționar majoritar la SC SA, deținând 91,9904% din capitalul social al acestei societăți. În consecință, speței îi sunt incidente dispozițiile art. 21 din Legea nr. 10/2001 în sensul că restituirea în natură este obligatorie prin dispoziția motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare, deci ale SC SA.
Aceasta a procedat în mod legal prin dispozițiile atacate de contestatori restituind în natură în întregime suprafețele pe care le deținea din imobilul solicitat, respectiv suprafața de 587 mp înscrisă în CF nr. 1414 nr. top 144/1/4 și suprafața de 343,50 mp înscrisă în CF 4514 nr. top 144/1/3 folosită în comun cu SC SRL.
Așadar, dispozițiile emise de societatea pârâtă respectă prevederile textului de lege menționat dar și pe cele ale art. 27 alin 1 din lege potrivit cărora persoana juridică deținătoare va emite decizie motivată de retrocedare numai pentru partea de imobil pe care o deține.
Dispozițiile art. 29 din Legea nr. 10/2001 pe care prima instanță și-a fundamentat soluția pot fi aplicate doar în situația în care imobilele sunt evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate integral sau într-o proporție care nu permite aplicarea art. 21 din lege.
Însă pârâta SC SA nu este o societate privatizată, statul deținând 91,9904% din capitalul său social, astfel că nu poate fi reținută incidența dispozițiilor art. 29 și nici calitatea procesuală pasivă a AVAS B așa cum greșit a apreciat prima instanță.
Nefiind îndeplinite cerințele art. 29 din lege și constatându-se că dispozițiile atacate au fost emise cu respectarea dispozițiilor art. 21 și art. 27 alin 1 din aceeași lege, Curtea constată că în mod nelegal prima instanță a admis contestația și a obligat pârâtele să procedeze în modalitatea specificată în dispozitiv.
Prin dispozițiile contestate, pârâta SC SA a comunicat contestatorilor faptul că suprafețele nerestituite în natură aparțin SC SRL, fapt atestat de extrasele de carte funciară depuse la dosar. Această din urmă societate comercială și-a întabulat dreptul de proprietate asupra diferenței de teren în anii 1997 - 1998 (fila 17 dosar fond), având așadar calitate de unitate deținătoare în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin 1 din Legea nr. 10/2001.
În contextul în care pârâta SC SA era ținută potrivit textelor mai sus menționate să se pronunțe doar cu privire al imobilul deținut și, în același timp, a comunicat contestatorilor împrejurarea că SC SRL deține suprafețele cu privire la care nu s-a pronunțat, în sarcina acesteia nu se poate reține nici o altă obligație legată de suprafețele nerestituite și nedeținute.
În ceea ce privesc criticile pe care contestatorii le aduc sentinței prin întâmpinare cu referire la faptul că SC SA ar deține o suprafață mai mare decât cea restituită Curtea apreciază că analizarea acestora este inadmisibilă în condițiile în care, pe de o parte, aceștia nu au promovat apel, iar pe de altă parte, apelul pârâtei AVAS B nu vizează și aceste aspecte.
Față de considerentele reținute Curtea constată întemeiat apelul pârâtei, pe care îl va admite în baza art. 296 Cod procedură civilă cu consecința schimbării în tot a sentinței în sensul respingerii contestației.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către apelantă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite apelul declarat de intimata AVAS împotriva sentinței civile nr. 543/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- și în consecință:
Schimbă în tot sentința atacată în sensul că respinge contestația formulată de contestatorii, și împotriva intimaților SC SA și AVAS B pentru anularea în parte a dispozițiilor de restituire.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 5.12.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red.
Tehnored. /7 ex/06.12.2009
Jud. fond:
Președinte:Augustin MândrocJudecători:Augustin Mândroc, Daniela Mărginean
