Speta Legea 10/2001. Decizia 209/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 209/A/2008

Ședința publică 17 septembrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Tania Antoaneta Nistor

- - -

JUDECĂTOR 2: Traian Dârjan

- -

GREFIER:

- -

S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul prin mandatar, împotrivasentinței civile nr. 231 din 23 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâtul Primarul Comunei, având ca obiect plângere în baza Legii nr. 10/2001.

La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantului apelant, avocat, lipsă fiind resprezentantul pârâtului intimat Primarul Comunei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat în termenul legal, s-a comuncat intimatului și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 8 septembrie 2008, pârâtul intimat a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului și în consecință menținerea sentinței pronunțată de prima instanță. Se comunică un exemplar din întâmpinare reprezentantei reclamantului apelant.

La termenul de azi, reprezentanta reclamantului apelant depune la dosar delegația de reprezentare, copia cărții de identitate a reclamantului apelant și traducerea acesteia din limba maghiară, autentificată la notar, precum și un extras din Registrul Stării Civile pentru Căsătorii pe anul 1928.

Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta reclamantului apelant susține apelul așa cum a fost formulat, solicită admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii reclamantului și obligarea pârâtului intimat la plata cheltuielilor de judecată.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 231 din 23.04.2008 Tribunalul Cluj respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul prin mandatar, în contra pârâtei Primăria Comunei, Județul

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut că prin notificarea nr. 52 depusă la 13.02.2002 petentul a solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul casă cu 4 camere și curte în suprafață de 5453 mp, imobil înscris în CF 56 G, nr. top 102 și restituirea în natură a terenului liber de construcții, s-au solicitat și a acordarea măsurilor reparatorii pentru parcela nr. top 103/2/1, grădină în suprafață de 104.116 mp, prin restituirea în natură a terenului liber de construcții și măsuri reparatorii în echivalent bănesc pentru construcție și terenurile ocupate de construcții.

La aceeași data de 13.02.2002 a fost depusă și notificarea nr. 53 prin care s-a reiterat cererile din notificarea initială, dar au fost solicitate măsuri reparatorii și pentru imobilele casă din lemn cu două încăperi și curte în suprafață de 30 stj, situată în com. nr. 196 și înscrisă în CF 56 G nr. top 46; pentru anexele gospodărești edificate pe terenul arătat la pct. 1 respectiv două grajduri din cărămidă și piatră, demolate în prezent; casă din piatră cu două camere și bucătărie, grajd, la hotarul comunei, la locul numit"", în prezent demolate; pentru cavoul familiei aflat în centrul comunei, în prezent transformat în biserică greco-catolică.

Notificările formulate au fost soluționate prin Dispoziția nr. 1300/20.06.2007 în sensul respingerii acestora cu motivarea că solicitantul nu a depus acte de stare civilă privind schimbarea numelui său și al părinților, iar proprietatea revendicată nu a făcut parte dintre imobilele preluate abuziv în perioada de referință, ci a fost preluată la Legea CASBI.

Potrivit certificatului de naștere emis de Primăria C la 10.03.1998 (fila 19) - s-a nascut la C la data de 30.06.1930 din părinții și.

Reclamantul a depus în traducere legalizată actul de deces al numitului (fila 16), născut la 2.07.1901 și decedat la la data de 28.02.1975. Potrivit acestui act decedatul a fost căsătorit cu nascută.

Cu privire la decesul mamei - - reclamantul a depus actul din care rezultă că mama sa era născută la 9.03.1906 în Ungaria, din tatăl, numele complet al mamei fiind De, decedată la 7.05.1997 în Canada (fila 20).

S-a depus în cauză și copia tradusă a certificatului de naștere al petentului (fila 82), potrivit căruia mama sa este cu mențiunea că ambii părinți sunt cetățeni români.

Acest act contravine mențiunilor din extrasul depus la (fila 34) și potrivit căruia mama sa este născută din părinții și.

Așadar acest act probează faptul că mama reclamantului s-a născut la C pe cand certificatul de deces arată că defuncta s-a născut în Ungaria.

Prin declarația autentificată la Biroul Notarului Public (fila 32), reclamantul a declarat că prenumele mamei sale, acela de, trecut în certificatul de naștere seria - nr. - este o eroare de redactare.

La solicitarea instanței de a depune certificatul de căsătorie al părinților săi, reclamantul a depus un certificat de căsătorie ( fila 54), netradus dar care confirmat faptul că născut la 2 iulie 1901 în Ungaria s-a căsătorit cu și totodată a depus propriul certificat de căsătorie potrivit căruia născut în România la 30.06.1930 s-a căsătorit la 22.04.1961 cu născută la 20.03.1940.

Așadar reclamantul nu a depus actul de căsătorie dintre și Margi, astfel că Tribunalul nu a putut corela informațiile privind filiația sa, susținerea pârâtului fiind parțial confirmată în sensul nedovedirii acestui aspect.

Stabilirea calității de succesor al foștilor proprietari rezultă din dispozițiile art. 3 alin. 1 lit. a și art. 23 din lega 10/2001 și cu privire la calitatea de succesor reclamantul prin actele depuse nu a făcut dovada că mama sa este născută în C și că aceasta este într-adevăr adică una și aceeași persoana cu, respectiv cu proprietarul de sub B 39. Tot odată instanța a reținut că acest text se stabilește o normă derogatorie de la dreptul comun cu privire la modalitatea de acceptarea succesiunii, iar în alin. 4 din același act folosește noțiunea de "succesibil", noțiune care diferă de aceea de "moștenitor".

Aceasta înseamnă că legiuitorul a făcut o distincție netă între moștenitorii acceptanți ai succesiunii în termenul prevăzut de dreptul comun și cei care au doar vocație succesorală, iar prin notificarea formulată sunt repuși în termenul de acceptare.

Distincția dintre cele două categorii se impune și prin prisma Legii nr. 36/1995, lege ce dă prevalență absolută certificatului de moștenitor ca act doveditor al acestei calități.

Cu privire la imobilele solicitate prin notificare, din verificarea CF 56 instanța a reținut că sub sunt înscrise parcelele top 101- grădina casei și grădină cu șură, intravilan, în suprafață de 940 stj; nr. top 102- casă la nr. 58 cu patru spații de locuit și curte în suprafață de 960 stj; nr. top 103 - casă din lemn la nr. 59 cu 5 spații și teren arabil de 15 jug. Și 1090 stj. imobile intabulate pe seama cumpărătorului domiciliat în C, intabularea fiind efectuată în baza încheierii de CF nr. 1082/23.03.1900, sub B 5.

Apoi sub este înscrisă și parcela top 46- casă din lemn la nr. 196 cu 2 spații de locuit și curte de 30 stj, imobil dobândit prin cumpărare de către același ( B6).

Potrivit mențiunilor de sub B 67, parcelele top 45 și 46 au fost intabulate pe seama numitului și HG transcrise în CF 804, în temeiul sentinței civile nr. 1377/1990.

Sub B 7 este intabulat dreptul de proprietate în favoarea lui căs. cu pentru imobilele de sub.2.4-19, dobândite prin cumpărare în 1900 ceea ce înseamnă că proprietarii tabulari nu erau părinții reclamantului ci eventual bunicii acestuia, deoarece, potrivit propriilor susțineri ale reclamantului, mama sa a fost născută la 9.03.1906 în, răspuns consemnat în încheierea ședinței publice din 19.03.2008.

Sub B 39 este intabulată., pentru cota de parte din imobilele de sub,7,11-15,17,18,25-34,36-43,44, iar sub B 59 este intabulat pentru cota de parte, conform încheierii de CF /5.04.1944.

Așadar, chiar dacă ar fi reală susținerea că proprietarii tabulari și soția sunt părinții petentului, din mențiunile arătate rezultă că în proprietatea acestora nu s-au aflat parcelele top 102 și 103 de sub A+ 3, iar parcela top 46 este intabulată în favoarea altei persoane și în temeiul unei hotărâri judecătorești pronunțată în 1990.

Sub aspectul parcelelor top solicitate prin notificări, celelalte imobile invocate în plângerea formulată - construcții și anexe - nu necesită a fi analizate.

Instanța a concluzionat că dispoziția emisă este temeinică și legală sub aspectul respingerii notificării, dar, parte din considerentele acesteia sunt eronate.

Astfel potrivit normelor metodologice de aplicare unitară a Legii 10/2001, aprobate prin HG nr. 250/2007, domeniul de aplicare al art. 1 din legea 10/2001 se referă la orice preluare abuzivă efectuată în perioada 6.03.1945-22.12.1989, singura excepție admisă fiind cea referitoare la preluările efectuate în temeiul Legii 139/1940 privind rechizițiile iar imobilul în cauză nu a fost rechiziționat ci expropriat prin reforma Agrara în anul 1945.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel în termenul legal reclamantul, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței atacate și în consecință admiterea acțiunii.

Reclamantul apelant a menționat că a făcut dovada calității de moștenitor prin actele de stare civilă depuse la dosar și din Cf 56 tradusă și legalizată a rezultat cu certitudine faptul că imobilele revendicate au fost proprietatea tabulară a părinților reclamantului și.

Reclamantul s- născut în data de 30.06.1930 în C și este fiul lui, decedat în 28.02.1975 în, Germania și, decedată în 07.05.1997 în, Canada. În mod greșit instanța de fond a reținut că tatăl reclamantului a fost căsătorit cu născută, deoarece aceasta este cea de-a doua soție a tatălui reclamantului, din prima căsătorie a rezultat reclamantul și sora acestuia .

Din adeverințele nr.170 și 172 eliberate de Academia Română rezultat că prenumelor și le corespund în antroponimia limbii maghiare și, iar prenumelui, îi corespunde în antroponimia limbii maghiare prenumele, iar prenumelui îi corespunde în antroponimia limbii maghiare prenumele. Prin urmare, recurentul susține că a făcut dovada calității de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii.

Reclamantul a arătat că în mod eronat s- reținut că în proprietatea părinților acestuia nu s-au aflat parcelele cu nr.top 101, 102, 103, 918, însă dintr-o lecturare atentă a cărții funciare rezultă că aceste numere topografice s-au transcris din Cf 56 în Cf 226 în 1990, iar ulterior au fost reînscrise în Cf 56 sub B 18, proprietari tabulari fiind părinții reclamantului.

În ceea ce privește caracterul preluării imobilului, este unul abuziv fără titlu, întrucât preluarea s- făcut în baza Legii nr. 228/1948 și decizia de preluare imobilului emisă de Ministerul Finanțelor nu a fost operată în cartea funciară.

Prin întâmpinare, Primarul comunei solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că reclamantul nu și-a dovedit calitatea de moștenitor al proprietarilor tabulari ai imobilului, în plus, imobilul a fost preluat de, pentru motivul că proprietarii s-au refugiat pe teritoriul inamic ungar și, în consecință, imobilul în litigiu nu se încadrează în categoria imobilelor preluate abuziv în perioada 6.03.1945-22.12.1989.

Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:

Reclamantul a revendicat imobilele înscrise în Cf 56 nr.top 102, 103/2/1, 46, 912-913, ca fiind proprietatea antecesorilor săi și aceste imobile au fost preluate abuziv de statul român.

Instanța de fond verificând actele de stare civilă depuse de reclamant, considerat că acesta nu este persoană îndreptățită să solicite măsuri reparatorii, deoarece nu a depus certificatul de moștenitor, care în opinia instanței de fond prevala absolut asupra actelor de stare civilă din perspectiva dispozițiilor Legii nr. 36/1995.

Potrivit disp.art. 23 lit.b din Normele de aplicare a Legii nr.10/2001 adoptate prin nr.HG250/2007, actele juridice care atestă calitatea de moștenitor sunt certificatul de moștenitor sau de calitate de moștenitor, actele de stare civilă care atestă rudenia sau filiația cu titularul inițial al dreptului de proprietate, testamentul însoțit de certificat de moștenitor sau de calitate de moștenitor.

Potrivit dispozițiilor legale mai sus arătate, calitatea de persoană îndreptățită se poate face atât cu certificat de moștenitor sau certificat de calitate moștenitor sau acte de stare civilă, în opinia legiuitorul toate acestea având aceeași valoare. Așadar, în mod greșit instanța de fond a reținut că lipsa certificatului de moștenitor echivalează lipsa calității de persoană îndreptățită.

Curtea constată că instanța trebuia să verifice dacă actele de stare civilă depuse fac dovada că reclamantul este persoană îndreptățită potrivit disp.art.23 din norme, raportat la disp.art. 3 din Legea nr.10/2001 și se constată că instanța nu a analizat actele de stare civilă depuse și nu stabilit cu certitudine dacă reclamantul are sau nu calitate de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii potrivit Legii nr.10/2001.

Apoi, instanța de fond a reținut că în Cf 56 sub B 7 este intabulat căsătorit cu pentru imobilele de sub A1, 2, 4-19, însă aceasta este doar o deducție instanței, întrucât mențiunile înscrierilor făcute sub B 7 sunt în limba maghiară. CF 56 a fost depus fără a fi tradus și este de remarcat că mențiunile sub B 1 - 27 sunt făcute în limba maghiară.

Reclamantul în dovedirea acțiunii sale a depus extrase CF 56 din 1998 (4 și 5) și la solicitarea instanței a fost depusă și copia CF 56, însă deși o parte din mențiunile făcute în această carte sunt în limba maghiară, nu s- depus traducerea certificată în limba română, de către un traducător autorizat, pentru putea fi analizate de instanță.

Mai mult, din decizia civilă nr. 618/R/2007 pronunțată în dosarul nr.1406/2006 al Tribunalului Cluj, rezultă că reclamantul a solicitat restituirea suprafeței de 50 ha teren înscris în 56 în temeiul Legii nr. 18/1991 și nu s- verificat dacă aceste terenuri revendicate în baza Legii nr. 18/1991 se suprapun pe imobilele revendicate în baza Legii nr. 10/2001.

Curtea constată că cercetarea judecătorească efectuată de instanța de fond este deficitară în așa măsură încât echivalează cu necercetarea fondului cauzei, motiv pentru care în temeiul art.297 Cod proc.civ. dispune desființarea deciziei pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. Cu ocazia rejudecării, tribunalul va verifica dacă reclamantul are calitatea de persoană îndreptățită raportat la actele de stare civilă depuse de acesta potrivit disp. art.23 din HG 250/2007, va solicita reclamantului să depună traducerea autorizată în limba română CF 56, va efectua o expertiză tehnică sau va solicita actele de fond funciar pentru a putea verifica dacă terenurile care au făcut obiectul notificării au fost sau restituite în temeiul Legii nr. 18/1991 în condițiile în care în apel a fost depus și titlul de proprietate nr.3163/1890/12.05.2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de reclamantul prin mandatar împotriva sentinței civile nr. 231 din 23 aprilie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr- pe care o desființează și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din 17 septembrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - - -

Red. dact.GC

5 ex/07.10.2008

Jud.primă instanță:

Președinte:Tania Antoaneta Nistor
Judecători:Tania Antoaneta Nistor, Traian Dârjan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 209/2008. Curtea de Apel Cluj