Speta Legea 10/2001. Decizia 21/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 21/
Ședința publică din 29 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Stan JUDECĂTOR 2: Corina Pincu Ifrim
Judecător: - ---
Grefier: -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.104 din 18 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții:, domiciliat în P,-, -.D,.8, județul A, domiciliată în P, str.- -,.28,.B,.2, județul A, -, domiciliată în C N,-,.15, județul C, domiciliat în P,-, județul A și, domiciliat în P,-, județul A și pârâții: MUNICIPIUL P - PRIN PRIMAR, cu sediul în P,-, județul A și COMISIA JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR, cu sediul în P, -, nr.1, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: consilier-juridic, pentru apelantul Primarul Municipiului P și pentru intimatul-pârât Municipiul P - prin Primar și avocat, pentru intimații-reclamanți, lipsă fiind reprezentantul intimatei-pârâte Comisia Județeană de Fond Funciar
Procedura, legal îndeplinită.
Apelul este scutit de la plat taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Curtea pune în discuția părților raportul de expertiză întocmit de către expert.
Consilier-juridic are obiecțiuni la raportul de expertiză, în sensul că acesta nu are o schiță plan, fiind însoțit doar de către planurile cadastrale, fiind menționată în mod greșit adresa terenului în litigiu.
Avocat arată că nu are obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat în cauză, solicitând respingerea obiecțiunilor formulate de către apelant, prin reprezentant, având în vedere că s-a procedat la renumeroatarea imobilelor de pe strada respectivă, însă terenul este același. Această situație este cunoscută de către reprezentanții primăriei, având în vedere că s-au deplasat de nenumărate ori la terenul în litigiu. Arată că, nu există teren liber care să poată fi restituit în natură, fiind ocupat de detalii de sistematizare.
Curtea, respinge obiecțiunile la raportul de expertiză întocmit de expert, formulate de către apelant, prin reprezentant, ca nefondate față de actele și lucrările dosarului și acordă cuvântul asupra apelului.
Consilier-juridic solicită admiterea apelului pentru motivele expuse pe larg în motivarea apelului.
Avocat, având cuvântul pentru intimații-reclamanți, solicită respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond. Solicită ca la pronunțarea hotărârii să se aibă în vedere concluziile scrise depuse la data de 26.06.2008 (106-108).
CURTEA:
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra apelului civil de față, a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 25.01.2008 pe rolul Tribunalului Argeș, reclamanții, și au formulat contestație împotriva dispoziției nr.7132/2007 emisă de Primăria Municipiului P, în contradictoriu cu Primarul Municipiului P, Primăria Municipiului P și Comisia Județeană de Fond Funciar A, solicitând modificarea parțială a dispoziției de mai sus în sensul de a fi menționați toți moștenitorii care au formulat cerere, omiși a fi trecuți în dispoziție, respectiv:, și.
Se mai solicită modificarea suprafeței de teren evidențiată în dispoziție, în sensul că în loc de 2400. să fie trecută suprafața de 4366. conform procesului-verbal din 15.01.1941, din care rezultă suprafața cumulată de 4366. compusă din 392. curte, 739. grădină + 3235. livadă, deținută de autorul
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr-, a admis contestația formulată de reclamanți, cu consecința modificării în parte a dispoziției nr.7132/2007, în sensul menționării alături de și și a celorlalți moștenitori, respectiv:, - și.
Prin aceeași sentință au fost modificate suprafețele de teren cuprinse în Decizie la art.1 lit.a, în sensul că se trece suprafața de 4366. compusă din următoarele suprafețe: 392. curte, 739. grădină+3235. livadă, fiind menținute în rest efectele dispoziției.
În adoptarea acestei soluții, tribunalul a reținut că n temeiul Legii nr.247/2005, lege ce completează Legea nr.10/2001, au formulat notificarea nr.37798/6.09.2005 moștenitorii autorului G și, solicitând acordarea de despăgubiri pentru imobilul casă, care a fost situat în P,-/140, imobil naționalizat conform Decretului nr.92/1950, dovedindu-și proprietatea cu contractul anexat și procesul-verbal din 1941.
Prin dispoziția emisă de Primarul Municipiului P nr.7132/27.12.2007 a fost propusă acordarea de despăgubiri pentru și, reținându-se că numai aceștia au formulat notificare în temeiul Legii nr.10/2001, iar în ceea ce privește suprafața pentru care urmează să se calculeze despăgubiri aceasta este de 2400. și 159. teren construcții.
Tribunalul a constatat că este fondat primul capăt de cerere, întrucât în temeiul legii speciale citate, toți moștenitorii defuncților G și au formulat notificarea nr.37798/6.09.2005, în baza căreia a fost emisă dispoziția nr.7132/2007, dispoziție ce trebuia să cuprindă pe toți moștenitorii.
Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere, privind suprafața de teren de 4366. conform planului cadastral din 1930/1932 și a procesului-verbal din 15.01.1941, a rezultat că la domiciliul autorilor situat în--140 existau următoarele suprafețe de teren alături de două corpuri de casă ce au fost demolate, suprafața de 392. curte, 739. grădină și 3235. livadă, suprafețe ce însumează 4366.
Împotriva acestei sentințe, în conformitate cu prevederile art.282 și respectarea termenului statuat de art.284 Cod procedură civilă, a formulat apel Primarul municipiului P, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive:
Procedura administrativă instituită de Legea nr.10/2001 se declanșează prin notificarea adresată de persoana îndreptățită deținătorului bunului. Termenul de depunere a notificării s-a împlinit la data de 14.02.2002. Nerespectarea termenului prevăzut atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent. Termenul menționat este unul de decădere și nu poate fi susceptibil de întrerupere, suspendare sau repunere în termen.
În speța de față, și au formulat, în termenul legal prevăzut de dispozițiile Legii nr.10/2001, notificarea nr.2705/2516/13.02.2002, prin care au solicitat despăgubiri bănești pentru imobilul situat în P,- (140), compus din teren în suprafață de 2400. și construcții. Notificarea a fost soluționată prin dispoziția primarului nr.7132/27.12.2007 pe numele celor doi notificatori, care s-au adresat cu notificare, în termen legal, deținătorului bunului, respectând dispozițiile Legii nr.10/2001.
Se susține că în mod greșit instanța de fond a apreciat că notificarea nr.37798/06.09.2005 este formulată în termen, motivând că aceasta a fost formulată în temeiul Legii nr.247/2005, lege ce completează Legea nr.10/2001. În aceste condiții, instanța a arătat că dispoziția mai sus amintită trebuia să cuprindă toți moștenitorii, întrucât această lege nu a deschis posibilitatea depunerii unor noi cereri de retrocedare, așa cum s-a prevăzut în cazul legilor fondului funciar. Dispozițiile acestei legi nu au vizat extinderea domeniului de aplicare a legii, a sferei persoanelor îndreptățite la restituire și nici a perioadei de referință.
Astfel, moștenitorii "omiși" nu au formulat notificare în termenul prevăzut de Legea nr.10/2001 și, prin urmare, nu pot fi menționați în cuprinsul dispoziției mai sus menționate.
Prin contestația formulată împotriva dispoziției nr.7132/2007 s-a mai solicitat modificarea suprafeței de teren, de 2400. trecută în dispoziție, cu 4366. conform procesului-verbal din 15.01.1941.
Procesul-verbal mai sus menționat a fost întocmit în anul 1941, iar imobilul notificat a trecut în proprietatea statului prin naționalizare în baza Decretului nr.92/1950, anexa 267. S-a arătat faptul că nu se cunoaște regimul juridic al terenului în perioada 1941-1950, iar din tabelul privind terenurile naționalizate administrate de P, rezultă că a fost preluată în proprietatea statului doar suprafața de 2400.
Se solicită admiterea apelului, desființarea soluției instanței de fond, în sensul respingerii contestației și menținerii dispoziției primarului ca fiind temeinică și legală.
Examinând criticile formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și a probelor administrate în calea de atac, Curtea constată că apelul nu este fondat.
Prima critică vizează modalitatea greșită de admitere a contestației și modificare a dispoziției cu privire la menționarea în acest act a tuturor moștenitorilor autorilor comuni.
Acest motiv de apel este privit ca lipsit de interes întrucât entitatea deținătoare a recunoscut dreptul contestatorilor și ca persoane îndreptățite la acordarea de despăgubiri în indiviziune, în condițiile legii speciale.
Împrejurarea că aceștia au înțeles să recunoască dreptul celorlalți moștenitori, respectiv, și au acceptat să se bucure alături de ei de efectele acestei legi reparatorii, cu referire la notificarea nr.37798/06.09.2005, în baza căreia a fost emisă dispoziția nr.7132/2007, nu afectează în vreun fel pe pârâta-apelantă.
Modalitatea în care persoanele îndreptățite la repararea prejudiciului încercat prin preluarea abuzivă a imobilelor ce au aparținut autorilor lor înțeleg să beneficieze de efectele și caracterul reparatoriu al Legii nr.10/2001, face obiectul dreptului comun și nu aduce atingere dispozițiilor legale privitoare la acordarea măsurilor reparatorii.
Al doilea motiv de apel se referă la întinderea dreptului de proprietate al reclamanților-contestatori, pentru care sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii în condițiile legii speciale.
Potrivit dispozițiilor art.23 din Legea nr.10/2001, republicată, "actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum și în cazul moștenitorilor, cele care atestă această calitate, vor fi depuse ca anexă la notificare". Deoarece textul nu conține prevederi speciale în privința dovedirii dreptului de proprietate al persoanei îndreptățite asupra imobilelor solicitate și, eventual, a calității sale de moștenitor al fostului ori adevăratului proprietar, înseamnă că sunt aplicabile regulile de drept comun, respectiv cele din materia acțiunii în revendicare. În acest sens sunt și prevederile deciziei nr.978/12 martie 2003 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, Secția civilă și de proprietate intelectuală.
Situația de fapt a fost corect stabilită de instanța de fond în raport de probele administrate, din care a rezultat întinderea dreptului de proprietate al autorilor reclamanților-contestatori pentru suprafața de 4366.
Astfel, potrivit tabelului cu terenurile naționalizate, fișa tehnică, acte emise în 1953 și aflate la filele 56-59, anexa la decretul pentru naționalizarea unor imobile (14-18), rezultă că autorilor G și le-au fost naționalizate imobilele compuse din locuință și 2400.
Este adevărat însă că din planul cadastral din 1930/1932 (63) și procesul-verbal din 15 ianuarie 1941, act întocmit de Comisiunea pentru înființarea cărților funciare în P, rezultă că G Broșteni și aveau în proprietate în P,--140, două corpuri de casă și suprafața de 4366. compusă din 392. curte, 739. grădină și 3235. livadă (14).
Din actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1407/03 mai 1926 rezultă că suprafața în litigiu se întindea din strada - până în strada - (12).
Așa cum rezultă din expertiza tehnică judiciară dispusă în apel, lucrare întocmită de expert, fosta proprietate revendicată de reclamanți este transpusă în prezent între străzile - -, strada - - și strada -, fiind în totalitate afectată de detalii de sistematizare, respectiv blocuri de locuințe, punct termic, zona de funcționare a acestor construcții, alei betonate, trotuare, parcări betonate (161-163).
Textul de lege de care am făcut vorbire în cele ce preced vorbește de acte doveditoare ale dreptului de proprietate, prin acestea se înțeleg înscrisurile constatatoare ale unui act juridic civil jurisdicțional sau administrativ cu efect constitutiv, translativ sau declarativ de proprietate, care generează o prezumție relativă de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă.
Din această perspectivă, și actele la care am făcut referire reprezintă în sensul legii dovezi ale dreptului de proprietate, așa cum corect a constatat prima instanță.
Față de cele ce preced, apelul se privește ca nefondat și va fi respins ca atare, potrivit dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă, menținând sentința instanței de fond ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de PRIMARUL MUNICIPIULUI P, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.104 din 18 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții, domiciliat în P,-, -.5,.D,.8, județul A, domiciliată în P, str.- -,.28,.B,.2, județul A, -, domiciliată în C N,-,.15, județul C, domiciliat în P,-, județul A și, domiciliat în P,-, județul A și pârâții MUNICIPIUL P - prin primar, cu sediul în P,-, județul A și COMISIA JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR, cu sediul în P, -, nr.1, județul
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
10 ex./11.02.2009
Jud.fond:
Președinte:Mariana StanJudecători:Mariana Stan, Corina Pincu Ifrim
