Speta Legea 10/2001. Decizia 211/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-.

DECIZIA NR. 211

Ședința publică din data de 24 noiembrie 2009.

PREȘEDINTE: Constanța Pană C -

JUDECĂTOR 2: Elisabeta Gherasim

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de pârâtul MUNICIPIUL PRIN PRIMAR, cu sediul în P, B-dul. -, nr. 2-4, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1148/28 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, cu domiciliul ales la Cabinet avocat din B,-, sector 1.

Cerere de apel scutită de plata taxei judiciare de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul-pârât Municipiul P prin primar reprezentat de consilier juridic conform delegației aflată la dosar, lipsă fiind și intimatul-reclamant.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se învederează instanței că prin serviciul registratură s-au depus motivele de apel d e către apelantul-pârât, motive ce au fost comunicate intimatului-reclamant așa cum rezultă din dovada de citare aflată la fila 15 dosar.

Consilier juridic având cuvântul arată că alte cereri nu mai are de formulat.

Curtea ia act că alte cereri nu mai sunt de formulat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Consilier juridic având cuvântul arată că în opinia sa instanța de fond nu a stabilit corect întinderea măsurilor reparatorii și nu a avut în vedere recentele modificări aduse Legii 10/2001 prin Legea 1/2009.

Astfel potrivit actualului art. 7 alin. 5 din Legea 10/2001 " nu se restituie în natură terenurile aferente imobilelor care au fost înstrăinate în temeiul dispozițiilor Legii 112/ 1995, cu modificările ulterioare".

În opinia sa, prin teren aferent imobilelor care au fost înstrăinate în temeiul Legii 112/1995 se înțelege atât terenul pe care este amplasată construcția dar și terenul situat împrejurul acesteia, afectat utilizări în bune condiții a construcției, respectiv căi de acces, utilități, curți, grădini, etc.

Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și motivat, schimbarea în tot a sentinței atacate, iar pe fond respingerea contestației ca neîntemeiată.

CURTEA,

Asupra apelului civil de față:

Prin contestația înregistrata cu nr.4346/105/14.07.2008, contestatorul a chemat în judecată pe intimatul Municipiul P, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să se constate soluția negativa privind notificarea cu nr.661/06.08.2001 referitoare la restituirea în natură a imobilului situat în P,- ce a aparținut autorilor săi, obligarea intimatului să-i lase în deplină proprietate și liberă folosință acea parte din imobil cu terenul aferent, neînstrăinată, să se stabilească întinderea despăgubirilor ce i se cuvin pentru partea de imobil înstrăinată, obligarea intimatului la plata daunelor cominatorii de 50 lei/zi de întârziere până la îndeplinirea hotărârii, începând cu data rămânerii definitive a acesteia.

În motivarea contestației, contestatorul a arătat că imobilul în litigiu a aparținut autorilor săi și, imobil preluat abuziv de către stat în baza Decretului 223/1974 în urma plecării legale a autorilor săi în Israel, motiv pentru care în baza Legii 10/2001 a formulat notificare cu nr.661/2001 în vederea restituirii în natură sau prin echivalent a imobilului compus dintr-un teren de 432. și o casă cu magazii, notificare la care nu a primit niciun răspuns.

La data de 29.10.2008, contestatorul și-a precizat contestația solicitând anularea Dispoziției nr.8311/05.10.2008 și pronunțarea unei hotărâri care să-i permită să se adreseze Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în vederea obținerii unei decizii referitoare la acordarea de titluri de despăgubire.

În ședința publică din 19.05.2005, instanța a avut în vedere conținutul dispoziției contestate, și a dispus introducerea în cauza in calitate de intimați a Primarului Mun.P și a Primăriei Mun.

În cauza s-a administrat proba cu acte.

Prin sentința civilă nr. 1148/28 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a admis în parte contestația precizată formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimații MUNICIPIUL P prin PRIMAR, PRIMARUL MUN.P, PRIMARIA MUN.P și în consecință:

A anulat Dispoziția nr.8311/05.10.2004, în sensul ca s-a constatat dreptul contestatorului de a beneficia de măsuri reparatorii prevăzute de Legea 10/2001, în calitate de moștenitor al defuncților, pentru imobilul situat în P,-, având un teren de 423. o casă în suprafață construită de 195,17. o cameră în suprafață construită de 17,78. magazii în suprafață construită de 22,71. și a obligat intimații să lase contestatorului în deplină proprietate și liberă folosință imobilul sus-menționat, cu excepția apartamentului compus din 2 camere de locuit, hol, bucătărie, culoar, baie, cămara, pivnița și a terenul de 97,82. ce au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr.1441N /14.01.1998.

A constatat dreptul contestatorului de a beneficia de măsuri reparatorii prin echivalent, ce urma să fie stabilite de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor, pentru apartamentul situat in P,- și terenul de 97,82. descrise în contractul de vânzare-cumpărare nr.1441N/1998 imposibil de restituit in natură.

A respins ca inadmisibil capătul contestației formulat de contestator împotriva intimaților, privind constatarea soluției negative referitoare la restituirea în natură a imobilului situat in P,-, privind notificarea nr.661/06.08.2001.

A respins ca neîntemeiate capetele contestației formulate de contestator împotriva intimaților, privind stabilirea întinderii despăgubirilor pentru partea de imobil înstrăinată, obligarea intimatului Mun. P la plata unor daune cominatorii de 50 lei/zi de întârziere pentru îndeplinirea obligației stabilită prin prezenta sentință până la rămânerea definitiva a acesteia.

S-a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata de către contestator.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, potrivit actului de vânzare din 28.10.1949, actelor de stare civilă existente la dosar, procesului-verbal din 04.09.2001, adresei din 18.10.2001, adeverinței nr.1/2001, autorii contestatorului, au dobândit prin cumpărare, imobilul situat în P,-, având un teren de cca.432 și construcții.

Prin Decizia nr.517/11.06.1975 s-a preluat cu plată și s-a transmis in administrarea GIGCL P, în temeiul Decretului 223/1974, construcțiile situate în P,-, proprietatea numiților, constând într-o locuință în suprafața construită de 195,17. o cameră în suprafață construită de 17,78. magazii în suprafață construită de 22,71. în schimbul achitării sumei de 28.660 lei, fiind trecut fără plată în proprietatea statului terenul de 423. pe care se afla construcțiile, motivându-se că autorii contestatorului au plecat definitiv în Israel la 26.08.1963 în urma aprobărilor acordate.

Potrivit nr.661/06.08.2001, din 23.01.2002, contestatorul a solicitat restituirea în natură sau plata unor despăgubiri pentru imobilul situat în P,- ce a aparținut autorilor săi si, in baza 10/2001.

In baza Dispoziției nr.8311/05.10.2004 a fost respinsă notificarea formulată de contestator cu nr.661/2001 privind imobilul in litigiu, motivându-se că acest imobil a fost preluat de către stat cu plată, conform Deciziei nr.517/1975 în temeiul Decretului 223/1974, nefiind preluat abuziv de către stat.

În cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare nr.1441N/14.01.1998, s-a menționat că SC SA Paî nstrăinat numitului imobilul situat în P,-, având un apartament cu 2 camere, hol, bucătărie, culoar, baie, pivniță și teren aferent de 97,82.

Dispozițiile art.1, art.2 pct. e, h, i din 10/2001 modificată, au stipulat că imobilele preluate abuziv de către stat în perioada 06.03.1945-22.12.1989, se restituie în natura sau în echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă, prin imobile preluate abuziv înțelegându-se, printre altele, și imobilele preluate de stat considerate a fi fost abandonate, orice alte imobile preluate de către stat cu titlu valabil, fără titlu valabil, fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării, fără temei legal prin acte de dispoziție ale organelor locale ale puterii sau ale administrației de stat.

Așadar, din analiza probelor administrate în cauza, a rezultat că autorii contestatorului, în prezent decedați, au dobândit în timpul vieții în proprietate imobilul în litigiu, situat în P,-, având o locuință, o cameră de locuit, magazii și un teren de 423. însă, la 26.08.1963 autorii contestatorului au plecat definitiv în Israel, ocazie cu care imobilul sus-menționat a fost preluat de către stat cu plata pentru construcții și fără plată pentru teren, în temeiul Decretului 223/1974, imobil din care statul a înstrăinat apartamentul descris prin contractul de vânzare-cumpărare nr.1441N/1998 în favoarea unei terțe persoane, astfel încât în urma intrării în vigoare a Legii 10/2001, contestatorul a solicitat restituirea în natură a imobilului în litigiu sau plata unor despăgubiri pentru partea de imobil înstrăinata, cerere respinsă prin Dispoziția nr.8311/2004, invocându-se preluarea legală de către stat a imobilului.

Ca atare, atât timp cât autorii contestatorului au deținut în proprietate, în timpul vieții, imobilul în litigiu, iar acest imobil a fost preluat de către stat în urma plecării celor doi defuncți în Israel la 26.08.1963 în temeiul Decretul 223/1974, a însemnat că o asemenea preluare a avut un caracter abuziv deoarece, nu a existat nicio dovadă la dosar care să fi atestat manifestarea de voință a autorilor contestatorului de a transfera cu titlu gratuit sau oneros, dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu, în favoarea statului.

Ori, in lipsa unei asemenea dovezi, indiferent de actul normativ invocat, orice preluare a imobilelor de la foștii proprietari, are un caracter abuziv, inclusiv Decretul 223/1974, întrucât un asemenea act normativ a urmărit în realitate deposedarea foștilor proprietari, prin orice mijloace, de imobilele proprietatea lor, mai ales că la data preluării, autorii contestatorilor nici nu se aflau în țară.

Astfel, în mod greșit intimații au respins cererea privind notificarea formulată de către contestator în baza Dispoziției nr.8311/2004 deoarece, atât timp cât preluarea a avut un caracter abuziv, contestatorul avea dreptul la restituirea în natură a părții de imobil neînstrăinate și la despăgubiri pentru partea de imobil înstrăinata.

Apărarea intimaților că au fost achitate despăgubiri pentru construcții la momentul preluării imobilului, nu a putut fi avută în vedere întrucât nu a existat nicio dovadă la dosar privind achitarea efectivă a c/valorii construcțiilor, sarcina unei asemenea probe aparținând statului, mai ales că la data preluării, foștii proprietari nici nu mai erau în țară, fiind imposibil să li se achite o sumă de bani pentru construcții.

Prin urmare instanța, a avut în vedere aceste considerente și a constatat că sunt îndeplinite condițiile prev.de art.1, art.2 lit.e, h, i din 10/2001 modificată, a admis în parte contestația precizată a anulat Dispoziția nr.8311/05.10.2004, în sensul că s-a constatat dreptul contestatorului de a beneficia de măsuri reparatorii prevăzute de Legea 10/2001, în calitate de moștenitor al defuncților, pentru imobilul situat în P,-, având un teren de 423. o casă în suprafață construită de 195,17. o cameră în suprafață construită de 17,78. magazii în suprafață construită de 22,71. și a obligat intimații să lase contestatorului în deplină proprietate și libera folosința imobilul sus-menționat, cu excepția apartamentului compus din 2 camere de locuit, hol, bucătărie, culoar, baie, pivniță și a terenul de 97,82. ce au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr.1441N /14.01.1998.

De asemenea, instanța, a ținut seama de considerentele de mai sus și că o parte din imobil era imposibil de restituit în natura fiind înstrăinat în baza Legii 10/2001 modificată, a constatat dreptul contestatorului de a beneficia de masuri reparatorii prin echivalent, ce urmau să fie stabilite de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, pentru apartamentul situat în P,- și terenul de 97,82. descrise în contractul de vânzare-cumpărare nr.1441N/1998 imposibil de restituit în natură.

Totodată, instanța a respins ca inadmisibil capătul contestației privind constatarea soluției negative referitoare la restituirea în natură a imobilului situat în P,-, privind notificarea nr.661/06.08.2001 în condițiile în care un asemenea capăt de cerere a vizat în realitate o stare de fapt și nicidecum de drept, neputând fi formulată pe cale judecătoreasca.

Tribunalul, a respins ca neîntemeiate capetele contestației privind stabilirea întinderii despăgubirilor pentru partea de imobil înstrăinată, obligarea intimatului Mun. P la plata unor daune cominatorii de 50 lei/zi de întârziere pentru îndeplinirea obligației stabilită prin prezenta sentință până la rămânerea definitivă a acesteia, deoarece pe de o parte, Legea 10/2001 a instituit dreptul de a stabili despăgubiri numai de către Comisia Centrală în baza unei decizii ce poate fi contestată ulterior și, nicidecum direct, de către instanțele judecătorești, iar pe de altă parte, obligația privind predarea imobilului ce urmează să fie stabilită prin prezenta sentința în favoarea intimaților, a constituit o obligație care în caz de refuz, poate fi executată pe cale silită, motiv pentru care nu s-a justificat acordarea unor daune cominatorii în favoarea contestatorului.

S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către contestator.

Împotriva sus menționatei sentințe a declarat apel în termen legal pârâtul Municipiul P prin Primar, susținând în esență că instanța de fond nu a stabilit în mod corect întinderea măsurilor reparatorii și nu a avut în vedere recentele modificări aduse Legii nr.10/2001 prin Legea nr.1/2009, în sensul că în actualul articol 7 alin.5 din Legea nr.10/2001,nu se restituie în natură terenurile aferente imobilelor care au fost înstrăinate în temeiul dispozițiilor Legii nr. 112/1995 cu modificările ulterioare".

Arată apelanta-intimată că pornind de la dispozițiile legale mai sus invocate, instanța trebuia să excepteze de la restituirea în natură și terenul aferent apartamentului înstrăinat conform Legii nr.112/1995, în baza rolului activ trebuia să lămurească și acest aspect, iar măsurile reparatorii trebuie stabilite avându-se în vedere toată situația imobilului.

Se susține în continuare de către apelanta -intimată că măsurile reparatorii au fost stabilite atât în natură cât și prin echivalent și urmează să fie acordate de două instituții diferite, respectiv Municipiul P și Autoritatea Națională pentru restituirea Proprietăților.

Pentru motivele invocate apelanta intimată a solicitat admiterea apelului,schimbarea în tot a hotărârii și pe fond respingerea contestației.

Curtea, examinând sentința apelată prin prisma criticilor invocate actelor și lucrărilor dosarului, dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei, constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin soluția dată,instanța de fond a anulat dispoziția nr.8311/5 octombrie 2004 emisă de intimată, în sensul a se constata dreptul contestatorului de a beneficia de măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001, în calitate de moștenitor al autorilor săi pentru imobilul situat în P-, compus dintr-un teren de 423 mp., o casă în suprafață de 195,17 mp. o cameră în suprafață construită de 17,78 mp. și magazie în suprafață construită de 22,71 mp. cu obligarea intimaților să lase în proprietate acest imobil.

De asemenea, pentru apartamentul compus din 2 camera de locuit, hol, bucătărie, culoar, baie, pivniță și a terenului de 97,82 mp. care a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare nr.1441N/14.01.1998, s-a constatat dreptul contestatorului de a beneficia de despăgubiri (măsuri reparatorii prin echivalent) atât pentru teren cât și pentru construcție.

Rezultă așadar că prin sentința instanței de fond s-a stabilit în mod corect și clar în ce modalitate s-a soluționat cererea contestatorului cu privire la imobilele teren și construcția în litigiu, criticile apelantei intimate în acest sens fiind nefondate.

Prin urmare, s-a dispus restituirea în natură a imobilului și terenului aferent care nu au făcut obiectul vreunui contract de vânzare cumpărare, și s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul teren și construcție care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare.

De altfel în considerentele hotărârii instanța precizează în mod expres că pentru imobilul teren și construcție ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare se acordă măsuri reparatorii prin echivalent care urmează să fie stabilite de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Pe cale de consecință apelanta-intimată a fost obligată la restituirea în natură a celuilalt imobil format din teren și construcția care nu a făcut obiectul vreunui contract de vânzare cumpărare, atât dispozitivul sentinței cât și considerentele fiind explicite și date cu respectarea dispozițiilor art.261 Cod pr.civilă.

Referitor la rolul activ al instanței de judecată și această critică este nefondată deoarece instanța de fond pe baza probatoriilor administrate a lămurit toate aspectele deduse judecății.

Este știut că rolul activ al judecătorului de a stărui prin toate mijloacele la stabilirea situației de fapt este limitat asupra celor ce formează obiectul pricinii supuse judecății, instanța de judecată nu poate iniția cereri pe seama părților în litigiu, fiind obligată să judece acțiunile cu care a fost investită, astfel cum acestea au fost formulate.

Pentru toate considerentele mai sus expuse, Curtea apreciază că apelul intimatei este nefondat sub aspectul tuturor criticilor invocate și urmează să fie respins, ca atare, în baza dispozițiilor art. 296 Cod pr.civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de pârâtul MUNICIPIUL PRIN PRIMAR, cu sediul în P, B-dul. -, nr. 2-4, județul P, împotriva sentinței civile nr. 1148/28 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, cu domiciliul ales la Cabinet avocat din B,-, sector 1, ca nefondat.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 24 noiembrie 2009.

Președinte, Judecător,

C - - -

Grefier,

- -

Red./

Tehnored./grefier BA

4 ex./3.12.2009

f-- Tribunalul Prahova

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Constanța Pană
Judecători:Constanța Pană, Elisabeta Gherasim

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 211/2009. Curtea de Apel Ploiesti