Speta Legea 10/2001. Decizia 213/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale

pentru Minori și Familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 213/A/2009

Ședința publică din 2 iulie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Carmen Maria Conț

JUDECĂTOR 2: Silvia Nicorici

GREFIER: - -

S-au luat spre examinare apelurile declarate de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C-N, împotriva sentinței civile nr. 90 din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanta intimată, având ca obiect plângere la Legea nr.10/2001.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Apelul este scutit de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care, la prima strigare a cauzei, instanța constată lipsa părților și lasă cauza la a doua strigare, pentru a da părților posibilitatea să se prezinte la dezbateri.

La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă, pentru reclamanta intimată, avocat, din Baroul Cluj, care a fost angajat de mandatara reclamantei intimate, numita, lipsă fiind pârâții apelanți.

Curtea constată că prin registratura instanței, la data de 22 iunie 2009, Primăria Municipiului C-N, Direcția Patrimoniul Municipiului și Evidența Proprietății a depus la dosar răspunsul la adresa emisă de instanță în data de 5 iunie 2009, însă acest răspuns a fost depus doar într-un singur exemplar.

Instanța lasă cauza la a treia strigare, pentru a da posibilitatea reprezentantului reclamantei intimate să studieze răspunsul și actele depuse la dosar de către Primăria Municipiului C-N, Direcția Patrimoniul Municipiului și Evidența Proprietății.

La a treia strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă, pentru reclamanta intimată, avocat, lipsă fiind pârâții apelanți.

Reprezentantul reclamantei intimate depune la dosar o copie xerox de pe certificatul de moștenitor nr. 147 din 15 octombrie 1997, eliberat de Biroul Notarului Public, prin care se dovedește că numita este moștenitoare după defunctul, și o copie xerox de pe certificatul de moștenitor nr. 6 din 4 februarie 2004, eliberat de Biroul Notarului Public, din care rezultă masa succesorală rămasă după defuncta.

Curtea constată că reprezentantul reclamantei intimate a depus la dosar înscrisuri care deja erau depuse la dosarul de fond.

Reprezentantul reclamantei intimate arată că a fost frate cu. Totodată, arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.

În ce privește apelul declarat de Primăria Mun. C-N, instanța pune în discuție o chestiune prealabilă, respectiv aceea că instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Mun. C-N, și în pofida acestei soluții, Primăria Mun. C-N a declarat apel cu privire la fondul cauzei.

Reprezentantul reclamantei intimate arată că apelul formulat de Primăria Mun. C-N cu privire la fondul cauzei este inadmisibil, având în vedere că a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Mun. C-

Nefiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelurilor declarate în cauză.

Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea apelurilor declarate de pârâții Primarul Municipiului C-N și Primăria Municipiului C-N, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 90/12.02.2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Primarul municipiului C-N și Primăria municipiului C-N - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 și, în consecință: s-a anulat dispoziția nr. 4657/2000, emisă de Primarul municipiului C-N; pârâții au fost obligați la emiterea unei dispoziții privitoare la acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 928,06 mp. expropriați prin Decretul nr. 117/1975 și 616 mp. expropriați prin Decretul nr. 339/1987, precum și pentru construcțiile în suprafață totală de 109,55 mp. din care apartamentul 1 cu suprafața utilă de 79,45 mp. și suprafața locuibilă de 39,45 mp. expropriată și demolată prin Decretul nr. 339/1987.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că prin dispoziția atacată s-a propus acordarea de despăgubiri doar pentru apartamentul 1 și pentru cota parte aferentă acestui apartament, din terenul aferent, adică 616 mp. teren, în motivarea dispoziției arătându-se faptul că imobilul revendicat a trecut la stat în baza Decretului nr. 117/1975, decret prin care antecesorului reclamantei, și fratelui acestuia, li s-a expropriat suprafața de 1894 mp. Nu s-a ținut seama de faptul că, prin Decretul de expropriere nr. 339/1987, s-a expropriat de la și terenul în suprafață de 616 mp. precum și construcțiile în suprafață de 109,55 mp.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, pe de o parte Primarul municipiului C-N, iar pe de altă parte, Primăria municipiului C-N, solicitând admiterea apelurilor, modificarea sentinței apelate, în sensul respingerii acțiunii reclamantei.

În motivarea propriului apel, apelantul Primarul municipiului C-N a invocat nelegalitatea și netemeinicia sentinței apelate, arătând că prin notificarea pe care antecesoarea reclamantei a formulat-o în baza Legii nr. 10/2001, aceasta a solicitat despăgubiri în temeiul acestei legi, doar pentru apartamentul nr. 1 din CF individuală nr. 51606 și CF colectivă nr. 51605, nr. top 11526, precum și pentru cota de 49/100 parte din părțile indivize comune și din terenul în suprafață de 1257 mp. astfel încât, în mod corect, prin dispoziția atacată s-a acordat măsuri reparatorii pentru apartamentul 1 și pentru suprafața de 616 mp. teren, care reprezintă cota parte de teren aferent acestui apartament.

S-a mai arătat de către acest apelant că în mod nelegal prima instanță a dispus acordarea măsurilor reparatorii și pentru terenul în suprafață de 1894 mp. întrucât acest teren nu a fost notificat, în privința acestuia fiind incidente dispozițiile art. 21 din Legea nr. 10/2001 republicată.

Prin propriul apel, apelanta Primăria municipiului C- a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, excepție întemeiată pe prevederile art. 77 din Legea nr. 215/2001, motivat pe faptul că Primăria este o structură lipsită de personalitate juridică, nu are capacitate juridică procesuală și ca atare, nu poate să figureze ca parte în proces.

În ceea ce privește fondul cauzei, în motivarea apelului au fost invocate aceleași considerente care au fundamentat și apelul Primarului municipiului C-

Apelurile sunt fondate.

Cu privire la circumstanțele de fapt ale cauzei:

Prin dispoziția nr. 4756/21.07.2008, s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, în favoarea numitei, avându-se în vedere despăgubirile primite la expropriere, pentru apartamentul nr. 1, înscris în CF individuală nr. 51606, nr. top 11526/1/I, precum și pentru cota de 49/100 părți din părțile indivize comune și din terenul aferent acestui apartament, constând în 616 mp. teren, înscrise în CF colectivă nr. 51605 C ( 5 dosar fond).

Prin notificarea formulată în baza Legii nr. 10/2001 de către numita - antecesoarea reclamantei -, înregistrată sub nr. 161/01.08.2001 ( 23 dosar fond, 24 dosar apel), s-au solicitat măsuri reparatorii, sub forma despăgubirilor bănești pentru imobilul ce a constituit proprietatea soțului notificatoarei, constând din apartamentul nr. 1 cu două camere, bucătărie și dependințe și cota de 49/100 parte din părțile indivize comune și terenul aferent, în suprafață totală de 1257 mp. imobil expropriat, iar construcția demolată.

Din xerocopia cărții funciare colective nr. 51605 C-N, rezultă că asupra imobilului cu nr. top 11526/1, constând din casă cu două apartamente, având ca părți indivize comune "gardul cu intrarea, fântâna din C, acoperișul, podul, intrarea la pivniță și urcarea la pod, conductele principale de apă, gaz, canalizare și terenul (curtea și grădina) în suprafață de 1257 mp.", erau coproprietari tabulari, în baza contractului de partaj voluntar autentificat de notariatul de Stat C sub nr. 3026/06.05.1982, numiții, asupra părților indivize comune aferente apartamentului nr. 1, sub B 1 și, asupra părților indivize comune aferente apartamentului nr. 2, sub B 2 ( 25-26).

Rezultă, așadar, din înscrierile operate în cartea funciară colectivă a imobilului că terenul în suprafață de 1257 mp. constituia parte indiviză comună aferentă celor două apartamente, din această parte indiviză comună o cotă de 49/100 parte revenind apartamentului nr. 1, respectiv lui, iar o cotă de 51/100 parte revenind apartamentului nr. 2, respectiv lui.

Corespunzător cotei de 49/100 parte din terenul în suprafață de 1257 mp. lui îi revine o suprafață efectivă de 615,93 mp. teren, în timp ce, corespunzător cotei de 51/100 parte din același teren, lui îi revine o cotă de 641,7 mp. teren.

Prin Decretul de expropriere nr. 117/28.05.1975 și respectiv prin Decretul de expropriere nr. 339/31.12.1987, s-au expropriat mai multe terenuri în vederea realizării unor blocuri de locuințe, în anexa la Decretul nr. 117/1975 la poziția 8/8 figurând cu teren în suprafață de 616 mp. evaluat la 1386 lei și cu locuința reprezentând apartamentul nr. 1-, cu suprafața construită de 109,55 mp. și suprafața utilă de 79,45 mp. în timp ce apare cu o suprafață de teren expropriată de 641 mp. și cu construcțiile reprezentând apartamentul nr. 2 din C-N, Calea - nr. 80, cu suprafața construită de 102,85 mp. și suprafață utilă de 72,60 mp. ( 8-16 dosar fond), în timp ce prin celălalt decret de expropriere s-a expropriat de la și de la, soțul lui, imobilul situat în C-N, Calea - nr. 80, înscris în CF nr. 18339 C, nr. top 11526, reprezentând teren de construcție în suprafață de 1894 mp. ( 8-9 dosar fond).

Se constată, așadar, că a făcut obiectul exproprierii atât imobilul cu nr. top 11526/1 din CF colectivă 51605, constând din casă cu două apartamente și teren în suprafață de 1257 mp. cât și imobilul din CF nr. 18339 C, nr. top 11526, constând din teren construibil în suprafață de 1894 mp.

Însă, obiect al notificării formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 a format doar imobilul din CF colectivă 51605, după următoarea distincție:

Apartamentul nr. 1 cu nr. top 11526/1/I, înscris în CF individuală nr. 51606 C, cu părțile indivize comune aferente înscrise în CF colectivă nr. 51605, nr. top 11526/1, a format obiectul notificării nr. 161/01.08.2001 formulată de, notificare soluționată prin dispoziția nr. 4756/21.07.2008 ( 24, 23 dosar apel).

Apartamentul nr. 2, cu nr. top 11526/1/II, înscris în CF individuală nr. 11526/1/II, cu părțile indivize comune aferente înscrise în CF col. nr. 51605, nr. top 11526/1, a făcut obiectul notificării nr. 160/01.08.2001, formulată de, și soluționată prin dispoziția nr. 4657/21.07.2008, în sensul admiterii acestei notificări și a acordării de despăgubiri în condițiile legii speciale, în favoarea lui, pentru apartamentul nr. 2 și pentru cota parte indiviză aferentă acestuia din terenul aferent apartamentului, de 51/100 parte, adică 641 mp. teren ( 22, 21 dosar apel).

Pentru celălalt imobil, teren construibil în suprafață de 1894 mp. înscris în CF nr. 18339 C, nr. top 11526, nici, nici și nici, în calitatea sa de succesoare a lui, nu au formulat notificare în baza Legii nr. 10/2001, împrejurare raportat la care, în privința acestui din urmă imobil, devin incidente prevederile art. 22 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 republicată, potrivit cărora, nerespectarea termenului prevăzut de alin. 1 al aceluiași articol pentru trimiterea notificării, atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.

Din actele de stare civilă depuse la dosarul cauzei ( 35-41 dosar fond), coroborate cu certificatele de moștenitor nr. 147/15.10.1997 și nr. 6/04.02.2004 ( 42, 43 dosar fond, 26, 27 dosar apel), rezultă faptul că moștenitoarea defunctului, decedat la 13.11.1992, este numita, în calitate de soție supraviețuitoare, în timp ce în urma decesului lui, deces intervenit la 31.12.2003, a rămas ca moștenitoare fiica acesteia,.

Se constată, așadar, că reclamanta are calitate de persoană îndreptățită în temeiul Legii nr. 10/2001, prin prisma art. 3 alin. 1 lit. a și art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 republicată.

Cu privire la dispozițiile legale aplicabile:

Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 republicată, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada de referință supusă aplicării legii, 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, se restituie în natură în condițiile acestei legi, alin. 2 al aceluiași articol prevăzând că în situația în care restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent, regula restituirii în natură fiind consacrată și prin textul art. 7 alin. 1 și art. 9 din aceeași lege.

Prin prisma art. 2 alin. 1 lit. h din Legea nr. 10/2001 republicată, - text legal care prezumă caracterul abuziv al preluării imobilelor de către stat cu titlu valabil, astfel cum acest titlu este definit la art. 6 alin. 1 din Legea nr. 213/1998 -, imobilul în litigiu, notificat de antecesoarea reclamantei, apare ca fiind preluat în mod abuziv.

Art. 11 din aceeași lege reglementează în concret modalitățile în care se vor acorda măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, restituirea în natură sau acordare de măsuri reparatorii în echivalent, pentru imobilele expropriate, după distincțiile arătate în acest articol, în esență, fiind de reținut că pentru imobilele expropriate și ale căror construcții edificate pe acestea au fost integral demolate, iar lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă parțial terenul expropriat, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, iar pentru restul terenului și pentru construcțiile demolate va fi îndreptățită la măsuri reparatorii în echivalent.

În conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 7 din Legea nr. 10/2001 republicată, valoarea măsurilor reparatorii în echivalent se va stabili prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru teren, respectiv, pentru construcții, din valoarea corespunzătoare a imobilului expropriat - teren și construcții - care nu se poate restitui în natură.

Cu privire la caracterul fondat al celor două apeluri:

Raportat la starea de fapt stabilită în baza probelor administrate în cauză, Curtea constată că reclamanta, respectiv antecesoarea acesteia, erau îndreptățite la măsuri reparatorii în baza Legii nr. 10/2001 doar cu privire la apartamentul nr. 1 din CF ind. nr. 51606 C, nr. top 11526/1/I, precum și cu privire la cota parte indiviză aferentă acestui apartament, teren în cotă de 49/100 parte, din părțile indivize comune înscrise în CF col. nr. 51605 C, nr. top 11526/1, adică pentru o suprafață de 615 mp. teren, suprafață corespunzătoare cotei de 49/100 parte din terenul parte indiviză comună în suprafață totală de 1257 mp. având în vedere că acestea puteau justifica un dreptul de proprietate anterior exproprierii doar pentru acest imobil și având în vedere că prin notificarea formulată în termen legal în temeiul Legii nr. 10/2001, notificatoarea a solicitat acordarea de măsuri reparatorii doar pentru acest imobil.

Chiar dacă antecesorul reclamantei, alături de numitul, a avut în proprietate, anterior exproprierii, și un alt imobil, respectiv terenul construibil în suprafață de 1894 mp. din CF nr. 18339 nr. top 11526, în prezentul cadru procesual reclamantei nu i se poate acorda nici un fel de măsură reparatorie cu privire la acest teren, pentru unicul motiv că, pentru acest imobil nu s-a formulat în termen legal notificare în baza Legii nr. 10/2001, situație în care în privința acestuia își găsesc aplicare dispozițiile art. 22 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 republicată.

Prin prisma tuturor considerentelor anterior expuse, Curtea constată că prin hotărârea primei instanțe în mod nelegal s-a anulat dispoziția nr. 4657/2008 și că în mod nelegal s-au acordat reclamantei măsuri reparatorii pentru o suprafață mult mai mare de teren decât cu privire la care s-a formulat în termen legal notificare în baza Legii nr. 10/2001, impunându-se deci schimbarea acestei sentințe în sensul solicitat de apelant.

Așa fiind, în temeiul art. 295-296. proc. civ. se vor admite apelurile, se va schimba în totalitate sentința apelată, în sensul respingerii în totalitate a cererii reclamantei.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria municipiului C-N:

Se constată de către C că, deși această excepție este întemeiată, rediscutarea acesteia nu se mai impune, pe de o parte, având în vedere că în fața primei instanțe, încă la termenul de judecată din data de 30.10.2008 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte, această dispoziție a instanței nemaifiind contestată de către niciuna dintre părți, iar pe de altă parte, având în vedere soluția de respingere a acțiunii reclamanților, implicit față de această pârâtă.

Apelanții nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile declarate de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N și de pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C-N, în contra sentinței civile nr. 90 din 12.02.2009, dosar nr- a Tribunalului Cluj, pe care o schimbă, în sensul că respinge în întregime acțiunea reclamantei împotriva pârâților PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N și pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C-N, având ca obiect contestație Dispoziție emisă de PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N, în baza Legii nr. 10/2001.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din 2 iulie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

--- - - - - -

Red./dact.MM

6ex./03.07.2009

Jud.fond:

Președinte:Carmen Maria Conț
Judecători:Carmen Maria Conț, Silvia Nicorici

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 213/2009. Curtea de Apel Cluj