Speta Legea 10/2001. Decizia 229/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 229/A/2009
Ședința publică din: 07.10.2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Andrea Chiș
JUDECĂTORI: Andrea Chiș, Ana Ionescu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul formulat de reclamanții și, precum și apelul formulat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI B, în nume propriu și în calitate de reprezentant al MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.783 din 27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița N în dosarul nr-, având ca obiect plângere la Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta apelanților reclamanți și, avocat și reprezentanta apelantului Primarul Municipiului B, consilier juridic, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, urmare a dispozitivului încheierii de ședință din data de 29 iunie 2009 și a adresei emisă către Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară B, se constată că, la dosar, s-a depus copia de pe mapele nr. 27,28/1997.
Reprezentanta apelanților reclamanți depune la dosar copia cărții funciare nr. 1170 B și arată că nu are obiecțiuni în ce privește raportul de expertiză.
Reprezentanta apelanților pârâți, consilier juridic, arată de asemenea că nu are obiecțiuni privind concluziile raportului de expertiză.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri prealabile de formulat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri judiciare.
Reprezentanta apelanților reclamanți solicită admiterea apelului reclamanților, modificarea în parte a sentinței civile nr. 783/F/2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița, atribuirea în natură către reclamanți a imobilului teren liber din CF 1770, top. 1777/5/4 și 1777/5/1, menționat în raportul de expertiză, conform schiței, precizând că, în realitate, sunt ocupate terenurile de sub blocul O2, numai cele 2 topuri nr. 1777/5/2 și 1777/5/3, iar, la topul 1777/5/4, se susține că este ocupat de conducte. În schița efectuată de expert, apare că suprafața de 551 mp este ocupată de strada - și alei de acces la scările A și B ale blocului O2 și postul trafo. Referitor la acest aspect, reprezentanta apelanților reclamanți arată că, în realitate, nu există delimitare pentru stradă și alee, nefiind marcată, iar reclamanții sunt îndreptățiți a solicita recunoașterea dreptului de proprietate, neexistând alte probe din care să rezulte că terenul din litigiu ar fi afectat de alte utilități, care să împiedice recunoașterea dreptului de proprietate. În ceea ce privește motivele de apel formulate de pârâtul intimat Primarul Municipiului B, solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat, iar, cu privire la excepția tardivității, apreciază că sentința pronunțată de prima instanță este temeinică și legală, în sensul că a dispus respingerea excepției tardivității introducerii acțiunii raportat la data la care a fost comunicată dispoziția atacată nr. 1790/02.06.2005. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta apelanților pârâți, consilier juridic, solicită admiterea apelului pârâtului așa cum a fost formulat, în sensul de a se dispune modificarea sentinței atacate și, în consecință, respingerea acțiunii formulată de reclamanții și, prin care se solicită anularea dispoziției Primarului municipiului B nr. 1790/02.06.2005, și menținerea acesteia ca fiind temeinică și legală. Sentința atacată este netemeinică și nelegală în ceea ce privește respingerea excepției tardivității introducerii acțiunii raportat la data la care a fost comunicată dispoziția atacată. Dispoziția Primarului municipiului Baf ost comunicată la data de 14.06.2005 și înaintată de către Oficiul Poștal, potrivit Borderoului ce conține corespondența la data de 15.06.2005. În ce privește apelul reclamanților, solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat, iar, cu privire la raportul de expertiză arată că nu a fost indicată vreo suprafață, care să fie ocupată post trafo, există o zonă și una traversată de rețele de utilitate, sens în care nu poate fi restituită în natură.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 783 din 27 noiembrie 2008 Tribunalului Bistrița N,a fost admisă în parte plângerea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Municipiul B, prin primar și Primarul municipiului B, fiind anulată Dispoziția nr. 1790/2 iunie 2005 dată de Primarul municipiului B, care a fost obligat să emită o nouă dispoziție, prin care să propună acordarea măsurilor reparatorii în favoarea reclamanților prin echivalent, constând în despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea 247/2005, pentru imobilele casă de piatră acoperită cu țiglă, compusă din trei camere, o bucătărie, o, un coridor, o pivniță, și teren de 1615 mp, înscrise în 1170 B nr. top 1777/5. A fost respins capătul de cerere având ca obiect restituirea bunurilor în natură, ca neîntemeiat și obligați pârâții să le plătească reclamanților suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
În considerentele acestei sentințe, se reține că, prin Dispoziția nr. 1790, emisă de Primarul municipiului B la 2 iunie 2005, fost respinsă cererea petenților și pentru restituirea în natură a imobilului casă și teren situat în B,-, 1170 nr. top 1777/5/1.
În fundamentarea dispoziției, s-a subliniat că solicitanții, ambii domiciliați în ia, au depus cereri prin care solicită restituirea în natură a imobilelor mai sus identificate. În prezent, deși casa există, aceasta este vândută în temeiul Legii 112/1995 fostului chiriaș, care mai deține o parte din terenul aferent, grădina, iar o altă parte este ocupată de blocul de locuințe O2 de pe strada -, parcări, alei.
Conform datelor înscrise în 1170, sub B 12, este înscrisă trecerea imobilului în proprietatea Statului Român, cu titlu de donație, "conform declarației - ofertă autentică nr. 1254/1972", acte care, însă, nu au fost depuse la dosar de către petenți.
Prevederile cuprinse în art. 2 lit. c din Legea 10/2001, coroborate cu pct. 2.3 din HG498/2001 sunt explicite în a considera că nu se poate considera preluarea unui imobil la stat ca efect al unei donații, decât în situația în care "s-a admis acțiunea în anularea sau în constatarea nulității donației printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă", hotărâre care, pentru a fi luată în considerare, trebuia depusă de petenți până la data de 14.05.2003.
În concluzie, solicitarea petenților a fost respinsă pentru considerentul indicat la pct. 1.5 lit. a din HG498/2003, respectiv "preluarea nu a fost abuzivă" și imobilul nu face obiectul Legii 10/2001.
Incidentul prealabil cercetării procesului pe fond, al excepției tardivității introducerii acțiunii, s-a soluționat prin respingere la termenul de judecată din 21 decembrie 2006, potrivit argumentelor de fapt și de drept consemnate în încheierea de la fila 84.
Asupra raporturilor juridice dintre părți, s-a menționat că, prin intabulările operate în cartea funciară nr. 1170 B, depusă în formă evolutivă la filele 5-7, prin decizia nr. 226 din 11 iulie 1972 și prin declarația ofertă de donație autentificată sub nr. 1254/1972, s-a dovedit că bunurile de natură casă de piatră acoperită cu țiglă, compusă din 3 camere, o bucătărie, o, un coridor, o pivniță, și teren de 449 stânjeni (1615 mp), nr. top 1777/5 (după descrierile din foaia de avere, din foaia de proprietate de sub3) au intrat în patrimoniul numiților și soția, domiciliați în B, str. - -, cu titlu de cumpărare de la, în anul 1961. Ulterior, în 1972, dreptul de proprietate s-a înscris sub B 12 în favoarea Statului Român, cu titlu de donație, și în administrarea Întreprinderii de Gospodărie Comunală și Locativă
În al doilea rând, actele de stare civilă existente la paginile 15, 16, 18, 19, 22, 24, 36, 39, 40, 57, 58, 59, 60 demonstrează că reclamanții, cetățean, născut la 13 octombrie 1935, căsătorit cu, și, cetățean, născut la 12 octombrie 1931, căsătorit cu, sunt fiii foștilor proprietari tabulari (), născut la 8 aprilie 1907, decedat la 15 octombrie 1991, și (), născută, la 26 octombrie 1911, decedată la 13 ianuarie 1992, soți.
Prin decizia civilă nr. 318/A/2007 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr-, a fost admis apelul declarat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 116/F/2007 a Tribunalului Bistrița -N, ce a fost schimbată în sensul admiterii acțiunii promovată de reclamanți de constatare a nulității absolute a donației consimțite de antecesorii apelanților în beneficiul Statului Român asupra imobilelor definite la început. Decizia din apel a devenit irevocabilă, prin respingerea ca tardiv a recursului declarat de Municipiul B (decizia nr. 3195/12 iunie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție).
Considerentele deciziei curții de apel întăresc teza descendenței reclamanților raportat la foștii proprietari tabulari și. De asemenea, acestea stabilesc că actul de trecere a bunurilor litigioase în proprietatea statului este lipsit de cauză, cerință de validitate a înstrăinării impuse imperativ de art. 948 pct. 4 Cod civil, idee ce a condus la desființarea donației, sub incidența art. 966 din același cod.
Se consființește caracterul abuziv al preluării, înfrângându-se motivele reprezentantului unității deținătoare de respingere a pretențiilor notificărilor. Se conchide, în speța de față, că imobilele se încadrează în categoria celor prevăzute în art. 2 lit. c din Legea 10/2001 și trebuie ca, în temeiul art. 4, solicitanților să li se acorde măsuri reparatorii.
Imposibilitatea exhibării hotărârii judecătorești în faza administrativă prealabilă nu reprezintă un impediment pentru reparație. Normele articolului 22 din Legea 10/2001 nemodificată și a art. 23 din legea republicată ca urmare a apariției Legii 247/2005 privind momentul până la care se depun actele doveditoare ale dreptului real și a calității de erede nu conțin sancțiunea preconizată de dispoziție și, deci, nu atrag consecințele presupuse de actul atacat. Modificările legislative, din acest punct de vedere (în textul secund se prevede că "pot fi depuse până la data soluționării notificării"), întăresc caracterul dispozitiv al textelor de lege incidente. Concluzionând, dovezile se pot produce inclusiv în faza controlului judecătoresc declanșat împotriva dispoziției, mai ales că, în concret, acestea au impus un demers judiciar distinct.
Reclamanții au cerut, prin notificare, restituirea în natură. Aceeași modalitate au reiterat-o prin capătul de cerere principal, însă pretenției i se opune situația juridică actuală a bunurilor. După anul 1991, casa și terenul de 460 mp s-au vândut ori atribuit prin Legea 112/1995 sau prin ordinul prefectului întemeiat pe Legea 18/1991, chiriașilor și (-17). Restul suprafeței este afectată unui bloc de locuințe, aleilor și parcărilor aferente. Starea de fapt reiese din înscrisurile din cartea funciară (-15) coroborat cu considerațiile dispoziției, necontestate de reclamanți. Actele de înstrăinare survenite ulterior anului 1991 sunt în vigoare, cei interesați nerecurgând la procedurile de desființare a acestora.
În temeiul art. 1 alin. 2 din Legea 10/2001, persoanelor îndreptățite li se cuvin măsuri reparatorii în echivalent constând în despăgubiri acordate în condițiile Titlului VII din Legea 247/2005, după cererea subsidiară din acțiunea introductivă și precizările corespunzătoare formulate o dată cu dezbaterea în fond a cauzei. Alegerea formei de echivalent - compensare cu bunuri, servicii oferite de entitate sau despăgubiri propuse prin dispoziția primarului (art. 1 alin. 3) - este la îndemâna, aprecierea și voința îndreptățiților.
Împotriva acestei sentințe, au declarat în termen legal apel ambele părți.
Reclamanțiiau solicitat schimbarea ei în parte, în sensul restituirii în natură a terenului liber, sens în care au solicitat completarea probațiunii în apel.
În motivarea apelului lor, reclamanții învederează că prima instanță nu a administrat probe pentru a verifica dacă terenul cu nr. top 1777/5/1 și 1777/5/4 din CF 1170 B este afectat integral blocului de locuințe, aleilor și parcărilor, aceasta fiind doar o afirmație a pârâților.
Pârâții au solicitat schimbarea sentinței, în sensul respingerii plângerii în principal ca fiind tardiv introdusă,pe motiv că, dispoziția contestată le-a fost comunicată petenților, fiind înaintată de Oficiul poștal potrivit borderoului ce conține corespondența expediată pentru Primăria mun. B de la data de 15.06.2005, iar la dosar se află confirmarea de primire semnată de și, oricum, împrejurarea că petenții au cunoscut cuprinsul dispoziției, rezultă din corespondența purtată de aceștia cu emitentul, conform inclusiv răspunsului expediat la 1.09.2005.
În subsidiar, au solicitat respingerea plângerii ca nefondată, pe motiv că prima instanță nu ținut cont de cele invocate de pârâți în concluziile scrise, în sensul că reclamanții nu au făcut dovada că nu au primit despăgubiri pentru imobilul preluat abuziv, potrivit acordurilor internaționale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, cerere prev. de art. 5 din Legea nr.10/2001, republicată.
Analizând apelurile formulate prin prisma motivelor invocate, având în vedere și probele noi administrate în apel, raportat la disp. art. 292 alin. 1 și 295 Cod proc.civ.curtea apreciază că acestea nu sunt fondate, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Cu privire la excepția tardivității plângerii, prima instanță în mod corect stabilit, prin încheierea ședinței publice din 21.12.2006 ( 84 dosar tribunal), că pârâții au depus în probațiune doar acte ce emanau de la ei, respectiv adresa nr. 13021/2.06.2005, cu dată de ieșire 14.06.2005 ( 48), precum și borderoul de corespondență din 15.06.2005 ( 78-79), niciunul dintre aceste acte nefiind semnat de reclamanți, pentru a face dovada comunicării, orice altă corespondență purtată între părți nesuplinind această comunicare în lipsa unui text ce consacră o situație de echipolență, cum sunt cele prev. de art. 102 alin. 2 și art. 284 alin. 2, 3 Cod proc.civ.
2. Referitor la verificarea disp. art. 5 din Legea nr.10/2001, în apel au fost depuse declarațiile autentificate prevăzute de Normele de aplicare a legii ( 59-62), în sensul că reclamanții nu au încasat astfel de despăgubiri.
3. În ceea ce privește apelul reclamanților, vizând posibilitatea restituirii unei porțiuni de teren în natură, din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în apel d ing. expert (52-57), rezultă că nu există teren liber ce poate fi restituit în natură, întrucât:
-parcela cu nr. top nou 1777/5/1în suprafață de 460 mp a fost transcrisă în Cf 6327 în favoarea numiților și, împrejurare confirmată și de copia mapelor de carte funciară 27-28/1997 ( 65-78);
-parcela cu nr. top nou 1777/5/2în suprafață de 120 mp a fost transcrisă în CF 5629 în favoarea proprietarilor blocului O2 Sc. B de pe str. -, fiind teren de sub Sc. B;
-parcela cu nr. top nou 1777/5/3în suprafață de 245 mp a fost transcrisă în aceeași carte funciară, fiind teren de sub scara A a aceluiași bloc;
- iarparcela cu nr. top nou 1777/5/4, care rămas în cartea funciară veche 1170 B în proprietatea tabulară a Statului Român, are o suprafață reală de 791 mp și nu de 1204 mp, cât este înscrisă în cartea funciară, iar, din această suprafață, o suprafață de 551 mp este ocupată de str. - și aleile de acces la cele două scări ale blocului O2, precum și de un post trafo, iar suprafața de 240 mp este spațiu între cele două scări ale blocului, prin care trec conducte de canalizare și gaz metan evidențiate în planul de situație anexat, astfel că acest teren nu poate fi restituit în natură raportat la disp. art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/1991 și art. 10 pct. 1 din Normele de aplicare.
În temeiul art. 296 Cod proc. civ. curtea,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanții și, precum și cel declarat de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI B și MUNICIPIUL prin PRIMAR împotriva sentinței civile nr. 783/F din 27 noiembrie 2008 Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosarul nr- pe care o menține.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 7.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red. dact. GC
6 ex/6.11.2009
Jud. primă instanță:
Președinte:Andrea ChișJudecători:Andrea Chiș, Ana Ionescu
