Speta Legea 10/2001. Decizia 255/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 255/
Ședința publică din 04 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu
Judecător: - -
Grefier: -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de reclamantul, domiciliat în Curtea de A,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.69 din 13 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind MOBILA, cu sediul în Curtea de A,-, județul A, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B, str.-.-., nr.50, sector 1, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5 și.- prin lichidator, cu sediul în Câmpulung,-, -0,.A,.10, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: avocat, pentru apelantul-reclamant, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar cu nr.447/2008, eliberată de Baroul A și avocat, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar cu nr.177/2008, eliberată de Baroul A, pentru intimata-pârâtă MOBILA, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura, legal îndeplinită.
Apelul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier ul de ședință, după care:
Avocat depune la dosarul cauzei adresa nr.929 din 20.10.2008, emisă de A
Avocat precizează că nu a putut lua legătura cu UFET-ul, astfel că nu mai are acte de depus la dosar.
Curtea, având în vedere actele de la dosar, depuse în urma atât a demersurilor instanței, cât și ale părților, precum și adresa depusă la acest termen de judecată, constată necesar a decade părțile din probele cu acte.
Avocat solicită admiterea probei cu martori, pe teza probatorie a faptului că aceștia cunosc întinderera terenului, amplasamentul acesteia din anii 1960 și până în prezent. Sunt vecini ai autorului reclamantului, care au cunoscut situația imobilului.
Avocat solicită respingerea probei testimoniale, având în vedere că în astfel de cauza dovada se face cu acte și nu cu martori.
Curtea, constată că, față de actele depuse la dosar, proba testimonială solicitată de către apărătorul apelantului-reclamant nu este nici utilă și nici concludentă soluționării cauzei.
Apărătorii părților arată că nu mai au cereri de formulat sau excepții de invocat, motiv pentru care solicită acordarea cuvântului asupra apelului.
Curtea, în raport de această situație, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat solicită admiterea apelului, așa cum a fost formulat, având în vedere faptul că instanța de apel a dat, în mod nelegal, o interpretare greșită sintagmei "acte doveditoare", care nu se înscrie în voința legiuitorului. Pe numele autorului s-a reconstituit dreptul de proprietate pe o suprafață parțială în acest punct. În speță, este vorba despre o moștenire legală, iar moștenitorul autorului poate beneficia de măsurile reparatorii. Autorul a figurat înscris în punctul "Fabrică" cu suprafața de 4000. Acesta deține titlu de proprietate pentru suprafața de teren de 855. ca parte integrantă din cei 4000. Solicită și cheltuieli de judecată.
Avocat solicită, în principal, respingerea apelului, având în vedere faptul că terenul face obiectul Legii nr.18/1991, iar la dosarul cauzei nu se găsesc actele doveditoare ale dreptului de proprietate. În subsidiar, în măsura în care s-ar admite apelul, apreciază că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.29 din Legea nr.10/2001. Apreciază că, documentația pentru acordarea de despăgubiri trebuie întocmită de către AVAS și înaintată Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra apelului civil de față, a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 23.05.2006, reclamantul a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta Curtea de A, actualmente Mobila, în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2001, completată și modificată, anularea măsurii dispusă de aceasta și acordarea despăgubirilor bănești pentru terenul de 1300. așa cum se vor stabili printr-un raport de expertiză, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii petentul a arătat că se înscrie în categoria persoanelor îndreptățite a solicita despăgubiri bănești pentru imobilul situat în Curtea de A,-, în suprafață de 1300. teren ce a aparținut autorului său, în prezent decedat, cel care a și figurat înscris în evidențele agricole ale Municipiului Curtea de A cu această suprafață de teren până în momentul preluării.
A arătat reclamantul că pe terenul ce a fost luat fără nici un fel de despăgubire și pe care s-a edificat întreaga fabrică cunoscută sub denumirea de Curtea de A, actualmente Mobilă, o dată cu apariția Legii nr.10/2001 și apoi cu modificările aduse prin Legea nr.247/2005 a întreprins demersurile necesare atât la Primăria Curtea de A, cât și la unitatea deținătoare, solicitând acordarea măsurilor reparatorii în echivalent. S-a susținut că, în condițiile în care unitatea deținătoare se află situată și pe proprietatea reclamantului, dar și pe proprietatea altor persoane care au beneficiat deja de aceste măsuri reparatorii, în mod surprinzător și cu totul nelegal reclamantului i-a fost respinsă notificarea, răspuns comunicat prin adresa nr.2457/09.05. 2006 prin care i se aduce la cunoștință că întrucât autorului său i s-ar fi compensat suprafața aferentă celei ocupate de societatea pârâtă într-un alt punct nu mai datorează acestuia măsuri reparatorii; această motivare pe de o parte reprezintă un act de recunoaștere a faptului că societatea pârâtă funcționează și își are construcțiile edificate pe terenul proprietatea autorului său, iar pe de altă parte scutește reclamantul de a face dovada dreptului de proprietate. S-a mai arătat că Primăria Municipiului Curtea de A, cunoscând situația imobilului preluat, a emis adeverință prin care recunoaște că reclamantul este legitimat să primească diferența de la 855. până la 2000. fie în natură, fie prin despăgubiri bănești în situația în care retrocedarea în natură nu mai este posibilă.
Prin cererea completatoare depusă la data de 16 noiembrie 2006 reclamantul a arătat că înțelege să investească instanța de judecată cu o acțiune având ca obiect retrocedarea în natură a imobilului teren de circa 1300. din Curtea de A, strada -, ce face obiectul cererii introductive și este deținut de pârâtul inițial și numai în subsidiar acordarea de despăgubiri bănești pentru același imobil cu titlu de măsuri reparatorii solicitate în baza Legii nr.10/2001 completată prin Legea nr.247/2005. Prin aceeași cerere s-a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâți, a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului () B și Ministerului Finanțelor pentru ca acțiunea să se soluționeze în contradictoriu cu aceștia, de asemenea s-a solicitat ca în cazul în care instanța va aprecia că adresa înaintată de unitatea deținătoare nu îmbracă forma unei decizii sau dispoziții motivate să se dispună obligarea unității deținătoare să emită această decizie sau dispoziție motivată privind modul de soluționare a cererii de restituire în natură a terenului litigios sau acordarea despăgubirilor în cazul în care nu este liber.
Pârâta Tehnologie Mobilă Curtea de Aaf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, arătând în esență în motivare că această pârâtă este înființată din anul 2004 ca urmare a desprinderii din, astfel că nu a fost notificată în temeiul Legii nr.10/2001 pe de o parte, iar pe de altă parte nu a emis nicio dispoziție de despăgubire a reclamantului pentru terenul de 1300. S-a invocat astfel lipsa calității procesuale pasive a pârâtei și respingerea acțiunii față de aceasta.
Ministerul Finanțelor Publice - A, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, ca reprezentant al Statului Român, arătând că numai în situația în care unitatea deținătoare nu a fost identificată persoana îndreptățită poate chema în judecată Statul prin Ministerul Finanțelor Publice, în sensul arătat de art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, însă cum reclamantul a identificat unitatea deținătoare, Ministerul Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă.
Asupra excepțiilor invocate, tribunalul s-a pronunțat prin încheierea din 12.04.2007 în sensul că a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive, inadmisibilității și prematurității cererii invocate de pârâta Mobilă (fostă ) Curtea de A și a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
La rândul său, a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că nu a fost notificată de reclamant și de asemenea a invocat inadmisibilitatea acțiunii față de această autoritate.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.69 din 13 martie 2008, admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a B și a respins acțiunea completată și precizată formulată de reclamant.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut în esență că, Ministerul Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă, deoarece reclamantul, din momentul introducerii acțiunii, a arătat că pe terenul pe care-l solicită sunt edificate construcțiile pârâtelor și Tehnologie Mobilă, în ședința publică din 14 2006 arătând că insistă a se judeca cu aceste pârâte.
În ceea ce privește, s-a reținut că la dosar a fost depusă încheierea din 29 iunie 2005 Tribunalului Comercial Argeș pronunțată în dosarul nr.509/2005, din care rezultă că s-a admis cererea debitoarei Curtea de A și a fost deschisă procedura reorganizării judiciare a debitoarei, această pârâtă fiind așadar implicată în procesul de privatizare.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că în cauză, reclamantul, deși i s-a pus în vedere, nu a depus la dosar un act doveditor al dreptului de proprietate al terenului pentru care a formulat cererea de chemare în judecată, știut fiind că adeverința din registrul agricol (înscris aflat la dosar și avut în vedere de expertul cauzei la momentul efectuării raportului de expertiză) are numai un caracter declarativ, de evidență a terenurilor și nu reprezintă o dovadă a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu.
Pentru aceste considerente și în temeiul textelor de lege invocate, având în vedere și prevederile art.24 alin.1 și 2 din Legea nr.10/2001, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor, respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a B și respinsă acțiunea completată și precizată a reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
A reiterat cererea administrării probei testimoniale întrucât instanța se pronunțate anterior nu a înțeles să administreze această probă.
Astfel, a formulat apelul de față în cadrul căruia solicită instanței de apel să încuviințeze administrarea acestei probe, urmând să depună la dosar lista cu martori, persoane care cunosc amplasamentul, întinderea și situația terenului autorului său.
Prin soluția adoptată, tribunalul a reținut că reclamantul nu a făcut dovada dreptului de proprietate, sub acest aspect critică sentința primei instanțe pentru modul în care interpretează sintagma "acte doveditoare" folosită în Legea nr.10/2001.
Reclamantul arată că a investit instanța cu o cerere privind un teren în intravilanul municipiului Curtea de A, unitatea deținătoare fiind Curtea de A, întrucât aceasta a emis răspunsul către reclamant privind notificarea sa și nicidecum o altă unitate, observându-se că în adresa de la dosar, inclusiv ștampila și elementele de identificare aparțin. Totodată, nu s-a făcut nicio dovadă că această unitate nu mai există și drept consecință apelul se va desfășura în contradictoriu cu Curtea de
Se arată că această unitate a fost edificată pe suprafața de 4000. preluată din proprietatea autorului reclamantului, autor care prin aplicarea dispozițiilor Legii nr.18/1991 a primit din 4000. numai 855. prin compensare, la dosar existând adresele care atesta acest lucru.
De aceea, potrivit dispozițiilor art.22 din Legea nr.10/2001, dreptul de proprietate și calitatea de moștenitor a persoanelor îndreptățite se dovedesc cu înscrisuri, sintagma "acte doveditoare" făcând trimitere la orice înscris constatator al unui act juridic civil, jurisdicțional sau administrativ cu efect translativ sau declarativ de proprietate care generează o prezumție relativă de proprietate în favoarea persoanei ce îl invocă. Această motivare este preluată din decizia nr.1938/21.02.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a soluționat un litigiu cu același obiect în care decizia din apel fusese pronunțata de către Curtea de APEL PITEȘTI.
În privința calității de persoană îndreptățită prin art.22 din Legea nr.10/2001, actele doveditoare ale dreptului de proprietate și în cazul moștenitorilor, constau în înscrisuri, sintagma "acte doveditoare" face trimitere la orice înscris constatator cu efect translativ sau declarativ de proprietate, în speța amintită fiind preluate argumentele prin care s-a reținut că și acei contestatori au făcut dovada că autorul lor "figura în registrul agricol al anilor 1959-1962 cu suprafața de. terenul în litigiu aflându-se chiar în incinta Complexului comercial".
Se solicită admiterea apelului, modificarea sentinței și admiterea cererii
Apelul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse:
Critica privind interpretarea dispozițiilor art.23 din Legea nr.10/2001, este întemeiată, deoarece, potrivit dispozițiilor art.23.1 lit.d din nr.HG 250/2007, prin acte doveditoare se înțelege ". orice acte juridice care atestă deținerea proprietății de către persoana îndreptățită,. extras de carte funciară, istoric de rol fiscal, proces-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la autoritate din perioada respectivă care atestă direct sau indirect faptul că bunul respectiv aparținea persoanei respective, pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol".
Astfel, adeverința depusă de contestator este un act doveditor în înțelesul textului de lege mai sus citat.
Considerându-se că nu există acte doveditoare instanța nu a cercetat fondul cauzei, situație în care potrivit art.297 Cod procedură civilă se impune desființarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, va fi avut în vedere protocolul privind divizarea societății comerciale, în societățile, Tehnologie Mobilă, Muntenia, precum și raportul de expertiză și schița de la filele 121-126 din dosarul de fond, din care rezultă situația juridică a terenului ce a aparținut autorilor reclamantului cu identificarea actualilor deținători.
În raport de probele menționate se va analiza eventuala introducere în cauză și a altor persoane care pot avea calitate procesuală.
Instanța de trimitere va avea în vedere și celelalte critici formulate de apelant, a căror analizare nu se mai impune în raport de soluția adoptată.
Față de considerentele mai sus expuse, apelul se privește ca fondat și va fi admis ca atare potrivit dispozițiilor art.299 Cod procedură civilă, cu consecința desființării sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, potrivit art.297 Cod procedură civilă, la același tribunal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamantul, domiciliat în Curtea de A,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.69 din 13 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind MOBILA (fostă ), cu sediul în Curtea de A,-, județul A, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B, str.-. -.., nr.50, sector 1, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5 și.- prin lichidator, cu sediul în Câmpulung,-, -.40,.A,.10, județul
Desființează sentința și trimite cauza, spre rejudecare, aceluiași tribunal.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
7 ex./12.12.2008
Jud.fond:
Președinte:Corina Pincu IfrimJudecători:Corina Pincu Ifrim, Florinița Ciorăscu
