Speta Legea 10/2001. Decizia 32/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 32
Ședința publică de la 27 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Gheorghiu
JUDECĂTOR 2: Adriana Andronic
GREFIER: -
Pe rol judecarea cererii de apel formulată de reclamanții -, domiciliată în Bârlad, jud.V;-, din sat nr.90 comuna, jud.I; (fostă ) --, din Bârlad,- -.C.41 jud.V; -, din Bârlad,- -.C.4, jud.V și, din Râmnicu-V,- -.15.C.12 Jud.V, împotriva sentinței civile nr. 775 din 19 iunie 2007 Tribunalului Vaslui; cauza având ca obiect anularea deciziei nr.2193/2006 emisă de Primarul Municipiului Bârlad, jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică, pentru apelanții -, (fostă ) --, - și răspunde av. ; lipsă fiind intimatul Primarul Municipiului Bârlad.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la al șaselea termen de judecată. Prin serviciul registratură, s-a depus la dosar răspunsul intimatului la relațiile solicitate de către instanță.
Av. arătând că a luat cunoștință de răspunsul intimatului la relațiile solicitate, nu are cereri de formulată.
Nefiind formulate cereri și constatându-se cauza în stare de judecată, se dă cuvântul apelanților.
Av. se referă la faptul că, Legea nr.10/2001 conține dispoziții imperative în ceea ce privește acordarea măsurilor reparatorii în natură pentru fosții proprietari expropriați în mod abuziv de către stat, pe vechiul amplasament. Numai că, această Lege nr.10/2001, prevede doar ca măsură de excepție posibilitatea acordării de despăgubiri bănești, "în măsura în care compensarea nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptățită". În cauza de față, astfel cum rezultă și din adresa înaintată la dosar, se confirmă că terenul acela este liber, aparținând apelanților, lucru care reiese și din expertiza efectuată la instanța de fond, așa încât, în aceste condiții, cere admiterea apelului și rejudecând cauza, să se dispună admiterea contestației formulată împotriva dispoziției nr.2193/2006 emisă de Primarul Municipiului Bârlad, și restituirea parțială în natură a terenului în suprafață de 165,7. situat în. nr.8. Deci, cere restituirea în natură a terenului. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Cauza rămânând în pronunțare, declarându-se dezbaterile închise, după deliberare;
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 775 din 19 iunie 2007 a Tribunalului Vasluis -a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții: domiciliată în Bârlad,-, jud. V, domiciliată în com. jud. I, - și domiciliat în Bârlad,- -.1,. C, parter,. 41, jud. V și domiciliat în Râmnicu V,-,. 15,. B, jud. V în contradictoriu cu Primarul Municipiului Bârlad.
Pentru a hotărî astfel, se rețin, în esență, următoarele:
Prin dispoziția nr. 2193 din 24.08.2006, Primarul Municipiului Bârlad a propus acordarea de despăgubiri reclamanților în condițiile titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Reclamanții sunt moștenitorii defuncților și, care au avut în proprietate imobilul din Bârlad,. nr.8, format din terenul în suprafață de 264
Acest imobil a fost trecut în proprietatea statului în baza Decretului de expropriere nr. 111 /1968 - tabel anexă, poziția nr. 5.
Din raportul de expertiză tehnică topometrică întocmit de expertul rezultă că suprafața solicitată este ocupată de blocul B 12 (81,3 ) spațiul aferent blocului B 12 (71,5m.p. ) spațiul pentru blocul B 4 (36 și 33 ) alei pietonale (17 ), teren cu destinație de parcare (94,2 ) restituirea în natură nefiind posibilă.
Așa fiind în mod corect pârâtul a propus, în conformitate cu prevederile art. 26 alin 3 din Legea nr. 10/2001, republicată, acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 7/2005.
Față de toate aceste considerente instanța a respins acțiunea reclamanților, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantele, (fostă ) --, - și pentru următoarele motive:
Susțin apelanții că deși au solicitat restituirea integrală în natură a terenului din municipiul Bîrlad.., nr. 8, județul V, potrivit dispozițiilor imperative ale Legii nr. 10/2001, care a constituit regula acordării măsurii reparatorii în natură pentru foștii proprietari expropriați abuziv de către stat, pe vechiul amplasament, cererea le- fost respinsă de către pârât, susținând că terenul nu mai este liber.
Instanța de fond, la rândul său, a respins cererea reclamantelor bazându-se exclusiv pe concluziile expertizei topo efectuată în cauză care a constatat că terenul revendicat de apelanți este în întregime acoperit de blocuri de locuințe, spații verzi aferente blocurilor de locuit, alei pietonale și teren cu destinație de parcare, nefiind posibilă restituirea în natură.
Prin constatarea faptului că fosta proprietate a autorilor săi nu poate fi restituită în natură nici măcar parțial, se încalcă flagrant aceste dispoziții imperative ale Legii nr. 10/2001.
Din probele administrate în cauză rezultă că toate lucrările menționate de expertul topo ca fiind edificate pe teren ocupă o suprafață totală de 93,3 din cei 264 din fosta lor proprietate, la a cărei retrocedare în natură sunt îndreptățiți. În realitate, suprafața de 94,2 și cea de 71,5 reprezentând spațiu sunt libere și pot fi restituite în natură.
Aceasta pentru că spațiul existent și spațiul folosit ca și parcare de către locatarii blocurilor din zonă nu sunt lucrări amenajate și autorizate în mod legal de autoritățile locale.
Terenul în cauză a existat ca și teren viran după terminarea lucrărilor de sistematizare din zonă, fiind ulterior luat în folosință arbitrară de locuitorii din zonă.
Așa fiind, spațiul și parcarea nu sunt amenajate special și pot constitui obiect al restituirii în natură.
Intimații au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului, deoarece terenul în suprafață de 264,00 este ocupat de bloc de locuințe și lucrări de sistematizare verticală aferente acestuia.
Având în vedere raportul comisiei interne pentru analizarea notificărilor s-au propus măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri.
În apel s- depus lista terenurilor ce pot fi date în compensare.
Apelanții au declarat în mod expres că nu doresc un alt teren în compensare susținând că terenul poate fi restituit în natură.
Raportat la actele și lucrările dosarului și la poziția procesuală a apelanților care, deși inițial au solicitat compensarea cu bunuri și servicii, dar ulterior nu au înțeles să uzeze de această ipoteză prevăzută de lege, apelul este nefondat.
Apelanții - reclamanți, moștenitori ai defuncților și au formulat, în baza Legii nr. 10/2001, cerere de restituire în natură a imobilului situat în Bîrlad,., nr. 8, imobil format din teren în suprafață de 264,00 teren.
Prin Dispoziția nr. 2193 din 24 august 2006, Primarul municipiului Bîrlad a propus măsura reparației prin echivalent în condițiile Titlului VII - deoarece terenul este ocupat de bloc de locuințe și lucrări de sistematizare verticală aferente acesteia.
Din raportul de expertiză tehnică de specialitate efectuat în cauză, rezultă că suprafața solicitată este ocupată de blocuri de locuințe - 81,3, de spațiu aferent blocului 12 - 71,5, de alei pietonale - 17 și de parcare - suprafața de 94,2
Contrar susținerilor exprimate în cererea de apel, reclamanții nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, potrivit încheierii de ședință din data de 15 mai 2007, a Tribunalului Vaslui, solicitând restituirea în natură a terenului care nu este afectat de utilități.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcțiile preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții autorizate, persoanele îndreptățite vor obține restituiri în natură o parte de teren rămas liber, iar pentru suprafața ocupată de construcțiile noi cea afectată de sentințe legale și alte cazuri de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
Dispozițiile sus - citate au fost corect reținute și aplicate de entitatea deținătoare care, având în vedere afectațiunea de utilitate publică a terenului, identificat de notificare, a stabilit că apelantelor li se cuvin măsuri reparatorii prin echivalent.
Prin art. 6 din Legea nr. 33/1994 sunt enumerate care sunt lucrările de utilitate publică, respectiv suprafețele ce au fost identificate de expert în speță ca având destinația de spații verzi, loc de parcare și alei pietonale.
Așa fiind, apărările apelanților privind faptul că respectivele împrejmuiri nu pot fi caracterizate ca lucrări de utilitate publică, ci doar deservesc interesele private ale locatarilor, deci nu sunt dezafectate, sunt nefondate și urmează a fi respinse.
În consecință terenul în litigiu nefiind liber, restituirea în natură nu este posibilă.
În cadrul Legii nr. 10/2001, acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent constituind singura modalitate de rezolvare a solicitării reclamanților, astfel încât Curtea va respinge și va păstra sentința Tribunalului Vaslui, ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de reclamanții, (fostă ) -, și împotriva sentinței civile nr. 775 din 19 iunie 2005, pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
26.03.2008
Tribunalul Vaslui
Jud.
Președinte:Elena GheorghiuJudecători:Elena Gheorghiu, Adriana Andronic
