Speta Legea 10/2001. Decizia 352/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 352
Ședința publică de la 10 2008
PREȘEDINTE: Tania Țăpurin Coordonator secție
JUDECĂTOR 2: Costel Drăguț președinte instanță
Grefier: - - -
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI TG. J, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TG. J, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG. J împotriva sentinței civile nr. 63 din 15 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în Tg. J,-, jud. G, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic, reprezentând apelanții pârâți CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG. J, PRIMARUL MUNICIPIULUI TG. J, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TG. J, și avocat, reprezentând intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei.
Consilier juridic, reprezentând apelanții pârâți CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG. J, PRIMARUL MUNICIPIULUI TG. J, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TG. J, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri. A arătat că, la momentul efectuării expertizei tehnice de la fond, nu s-a făcut vorbire despre rețele subterane ce traversează terenul în litigiu, iar pârâții consideră utilă cauzei emiterea unei adrese către instituțiile ce dețin aceste rețele, pentru a da detalii cu privire la acestea.
Avocat, reprezentând intimata reclamantă, s-a opus acestei probe, considerând că expertiza efectuată în cauză a răspuns tuturor cerințelor apelanților.
Curtea a respins proba cu înscrisuri, solicitată de reprezentantul apelanților pârâți, ca nefiind utilă cauzei.
Constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic, reprezentând apelanții pârâți CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG. J, PRIMARUL MUNICIPIULUI TG. J, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TG. J, a susținut oral motivele de apel formulate în scris, arătând că din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că terenul solicitat este ocupat de o centrală termică dezafectată, ce nu este construcție demontabilă, fapt ce determină imposiblitatea restituirii în natură a terenului. Totodată, mai sunt amplasate un post de transformare, rețele electrice ce alimentează blocurile din zonă și spații verzi aferente blocurilor 1 și 3. Acestea din urmă, de asemenea nu pot face obiectul restituirii în natură, potrivit HG 250/2007 privind Normele Metodologice de aplicare unitară a Legii 10/2001. A pus concluzii de admitere a apelului, modificarea sentinței civile atacate și pe fond respingea contestației, ca nefondată.
Avocat, pentru intimata reclamantă, a arătat că reclamanta a solicitat restituirea în natură a suprafeței de 536. restituirea fiind și prima măsură reparatorie prevăzută de lege. A arătat că terenul nu este ocupat de utilități publice, în prezent pe acesta fiind depozitate deșeuri și fiind amplasate grădini ale locatarilor blocurilor vecine.
În ceea ce privește centrala termică, în mod corect instanța de fond a dispus restituirea terenului de sub aceasta, iar pentru centrală a fost întocmit referat de cumpărare.
Motivul de apel privind suprafața de 39. privind postul trafo nu este justificat, întrucât această suprafață nu s-a restituit.
A solicitat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Primăria Municipiului Tg.-J pentru ca prin sentința civilă ce se va pronunța, să se dispună anularea Dispoziției nr.18822/19.12.2006 emisă de Primarul Municipiului Tg.-J privind soluționarea notificării nr.3928/14.02.2001, restituirea în natură a terenului în suprafață de 636. situat în Tg.-J, obligarea pârâtei la plata contravalorii beneficiului nerealizat, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii a arătat că este moștenitoarea autorilor săi și și că în termen legal, în calitate de persoană îndreptățită a notificat pârâta conform procedurii speciale prevăzute de Legea nr.10/2001, prin Notificarea nr.3928/14.08.2001, solicitând restituirea unei suprafețe de teren de 636. ce a făcut obiectul Decretului de expropriere nr.659/1973, teren care este liber, o suprafață de 417. nefiind afectată de utilități publice, iar diferența de 219. fiind afectată de o centrală termică nefuncțională, scoasă la vânzare de către administrația publică locală în baza HCL nr.135/17.04.2006.
S-a susținut că în mod nelegal și netemeinic, prin Dispoziția nr. 18822/19.12.2006 emisă de Primarul Municipiului Tg.-J s-a dispus restituirea în natură doar a unei suprafețe de 38,51. din suprafața totală solicitată situată în Municipiul Tg.-J,-, prin art.3 al acestei dispoziții propunându-se acordarea de despăgubiri conform Titlului VII din Legea nr.247/2005 pentru diferența de teren în suprafață de 597,49. reținându-se că această suprafață este afectată de utilități publice - zonă blocuri de locuințe, cu dotările și amenajările aferente, neputând face obiectul retrocedării. A invocat că a înaintat către pârâtă oferta de acceptare a cumpărării centralei termice dezafectate în vederea obținerii suprafeței aferente acestei utilități publice, pe de altă parte susținând că suprafața de teren în litigiu poate face obiectul retrocedării în natură, încadrându-se în dispozițiile art.10 și următoarele din Legea nr.10/2001.
Reclamanta și-a precizat obiectul cererii (fila 25 dosar) solicitând introducerea și citarea în cauză în calitate de pârâți a Primarului Municipiului Tg.-J și a Consiliului Local al Municipiului Tg.-J, pe de altă parte anularea parțială a dispoziției contestate, restituirea în natură a suprafeței de 597,49. situată în Municipiul Tg.-J,-, suprafață pentru care pârâta a făcut oferta de despăgubiri, precizând că suprafața totală de 636. a fost deținută anterior în proprietate de către antecesorii săi și, care au dobândit-o prin contractul de vânzare-cumpărare depus la dosar, suprafața conform decretului de expropriere fiind preluată de către stat, așa cum rezultă din poziția 5 anexa la decret.
A invocat că pe această suprafață se află o centrală termică dezafectată, care ocupă teren aferent de 219. diferența de teren situată în spatele blocului între imobilul casă de locuit proprietate personală și restul blocurilor de locuințe nefiind destinată și afectată utilităților publice, astfel că poate face obiectul retrocedării. A complinit în acest sens proba cu înscrisuri doveditoare, depunând la dosar actele de stare civilă, de filiație cu autorii, și a solicitat în dovedirea cererii încuviințarea în cauză a unei expertize tehnice de specialitate.
Pârâții au invocat pe cale de apărare excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond au cerut respingerea acțiunii ca neîntemeiate.
S-a susținut în acest sens că prin notificarea nr.3928/2001 s-a solicitat de către petentele și despăgubiri bănești pentru suprafața de 636. prin dispoziția contestată restituindu-se doar 38,51. pentru diferență propunându-se acordarea de despăgubiri. Ori, în condițiile în care notificarea a fost admisă în totalitate cererea apare ca fiind lipsită de obiect și inadmisibilă, pe de altă parte notificarea a vizat acordarea de despăgubiri iar cererea de chemare în judecată vizează în principal restituirea în natură.
Cu referire la fondul pricinii au invocat că terenul ce face obiectul litigiului este afectat în totalitate de utilități publice, aflându-se într-o zonă de blocuri de locuințe cu amenajările și dotările aferente, ceea ce face inaplicabile dispozițiile privitoare la posibilitatea restituirii în natură, în mod corect reținându-se prin dispoziția contestată ca fiind incidente disp.art.11 alin.3 și 4 din Legea nr.10/2001.
Cu referire la celelalte capete de cerere s-a apreciat asupra netemeiniciei lor, neimpunându-se în consecință instituirea obligației de plată a cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.63 din 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâți, ca nefondată.
S-a admis acțiunea cu precizarea ulterioară adusă acesteia, formulată de reclamanta, domiciliată în municipiul Tg.-J,-, județul G împotriva pârâților Consiliul Local al Municipiului Tg.-J, Primăria Municipiului Tg.-J, Primarul Municipiului Tg.-J.
S-a modificat în parte Dispoziția nr. 18822 din 15.12.2006, în sensul că
s-a dispune restituirea în natură, reclamantei și a suprafeței de 559 mp, așa cum a fost individualizată prin raportul de expertiză.
S-a modificat articolul 3 al dispoziției contestate și s-a constatat că reclamanta este îndreptățită la despăgubiri doar pentru suprafața de 39. ocupată de postul trafo, ce nu poate face obiectul retrocedării.
Au fost obligați în solidar pârâții la 600 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
S-a reținut că autorii reclamantei, și au dobândit terenul de 6363 mp. situat în Tg.J,-, prin contractul de vânzare cumpărare încheiat la 30 aprilie 1949 (fila 19 din dosar) și l-au deținut până în anul 1973, când imobilul a fost preluat de stat, în listele anexe ale Decretului de expropriere nr.659/1973 fiind evidențiată o suprafață de 636 mp.
Prin dispoziția nr.18822/15.12.2006, reclamantei i s-a restituit în natură suprafața de 38,51 mp. din totalul de 636 mp. solicitați prin notificare, iar pentru restul de teren s-a propus acordarea de despăgubiri conform Titlului VII din Legea nr.247/2005, motivându-se că este afectat de utilități publice.
Excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâți a fost respinsă și s-a reținut că prin notificare reclamanta a solicitat atât despăgubiri cât și restituirea terenului liber, iar prin dispoziția contestată i-a fost restituită în natură numai suprafața care la data formulării notificării era deja închisă în curtea imobilului proprietatea reclamantei.
Raportul de expertiză întocmit în cauză a identificat terenul în raport de titlul de proprietate al autorilor reclamantei, și a stabilit amplasamentul acestuia între blocurile 1 și 3, proprietatea numitului și restul proprietății reclamantei.
Atât expertiza cât și constatarea la fața locului, efectuată de instanță, au reținut că pe teren se află construcția unei centrale termice, în prezent dezafectată, pentru terenul pe care este situată părțile fiind în negocieri.
terenul de 39 mp. pe care este postul trafo ce deservește zona adiacentă și ca atare nu poate face obiectul restituirii în natură, instanța a concluzionat că suprafața liberă este de 559 mp. individualizată în schița anexă la raportul de expertiză și neafectată de utilități publice.
S-a apreciat că reclamanta a făcut dovada calității de persoană îndreptățită la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001 și în raport de situația rezultată din probele administrate terenul poate fi restituit în natură, în limita suprafeței de 559 mp. modalitate în care acesteia i se respectă dreptul de proprietate garantat de dispozițiile art.1 din Primul Protocol Adițional la CEDO, iar pentru diferența de 39 mp. i se cuvin despăgubiri.
Împotriva sentinței au declarat apel Primarul Municipiului Tg.J, Consiliul local Tg.J și Municipiul Tg-J, susținând că terenul a cărui restituire în natură s-a dispus este format din parcelele de 312 mp, 53 mp și 194 mp - aferenți centralei termice dezafectate, toate cele trei parcele fiind afectate de utilități publice.
Terenul din jurul postului de transformare este subtraversat de cabluri electrice care alimentează blocurile și locuințele din zonă, și cu toate că expertul a concluzionat că suprafața de 559 mp. constituie spații verzi, instanța a concluzionat că nu este afectată utilității publice.
Prin soluția pronunțată s-au încălcat dispozițiile art.10.3 din HG nr.250/2007 de aprobare a Normelor Metodologice de aplicare unitară a legii, în conformitate cu care restituirea în natură nu poate afecta căile de acces și existența și utilizarea unor amenajări subterane.
Imobilele - blocuri de locuințe, cărora le este afectat terenul în litigiu, nu pot fi exploatate normal dacă nu se respectă destinația terenurilor ocupate de alei, trotuare, parcări, spații verzi și construcții anexă, necesare bunei funcționalități.
Ultima critică din motivele de apel privește obligarea la plata cheltuielilor de judecată, apelanta susținând că în lipsa unei culpe procesuale nu se putea stabili în sarcina sa obligația prevăzută de art.274 Cod pr.civilă.
Reclamanta a formulat întâmpinare, prin care a invocat și apărări în raport de susținerile pârâtelor în fața instanței de fond, care nu au fost reiterate în motivele de apel.
A mai arătat că suprafața de teren restituită este liberă, neafectată de utilități din cele enumerate în cererea de apel, centrala termică este dezafectată, iar terenul de 39 mp. ocupat de postul trafo nu a fost restituit.
S-a solicitat ca, în raport de dispozițiile Legii nr.10/2001, apelul să fie respins.
Examinând criticile formulate de părți se constată întemeiat apelul, pentru următoarele considerente:
Legea nr.10/2001 consacră, prin dispozițiile art.1 alin.1, art.7 și 9 din lege, principiul prevalenței restituirii în natură a imobilelor pentru care s-au depus notificări, și numai în cazul în care această măsură nu este posibilă sau este expres înlăturată de la aplicare, prevede acordarea celorlalte măsuri reparatorii, respectiv compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deținător, cu consimțământul persoanei îndreptățite, sau propunerea de acordare de despăgubiri potrivit Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Cu privire la terenurile expropriate, art.11 alin.3 din lege prevede restituirea în natură, cu excepția suprafețelor ocupate de construcții noi autorizate, cele afectate servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, pentru care măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
Față de dispozițiile art.10 alin.3 și art. 11 alin.3 din Legea nr.10/2001, este necesar să se facă distincția între noțiunile de "teren liber" și "teren liber ce poate fi restituit în natură" știut fiind că posibilitatea restituirii în natură a terenului liber este subordonată afectațiunii sale.
Legea are în vedere restituirea în natură, nu a terenului liber de construcții terestre, ci a suprafețelor care nu sunt supuse niciunei afectațiuni, respectiv construcții, căi de acces, amenajări subterane (conducte de alimentare cu apă, gaz, electricitate, rețele de canalizare), sau care sunt necesare accesului ori utilizării normale a amenajărilor, acestea fiind imobilele circumscrise noțiunii de "teren liber ce poate fi restituit în natură".
Terenul a cărui restituire a solicitat-o reclamanta, este amplasat între blocurile de locuințe nr.1 și 3 ( pe latura de vest) și proprietatea reclamantului ( pe latura de est), învecinându-se la nord și sud de asemenea cu zone de blocuri, așa cum rezultă din expertiza întocmită de expert, completarea la expertiză și schițele anexă.
Lățimea terenului este de 17,60 în partea nordică și de 17,34 în partea sudică, și conform constatărilor expertului și a consemnărilor din procesul verbal din 28.03.2008, încheiat cu ocazia cercetării la fața locului, depus la fila 96 din dosar, o suprafață de 39 mp. este ocupată de postul trafo și alta de 194 mp. de centrala termică, dezafectată.
Expertul a concluzionat, în lucrarea depusă la 12.12.2007 că poate face obiectul restituirii în natură terenul de 365 mp. compus din 312 mp situați la nord de centrala termică și 53 mp. situați la sud-vest de centrală și postul trafo, iar în răspunsul la obiecțiuni (fila 81), ținând seama de distanța de 4 față de cele două blocuri de locuințe, a stabilit că parcelele libere sunt de 270 mp și respectiv 29 mp. sau în eventualitatea în care se respectă și zona de protecție transformatorului, numai parcela de 270 mp.
Instanța de fond a dispus restituirea terenului de 559 mp. considerând că din suprafața totală de 636 mp. care a fost solicitată prin notificare, cuprinsă între proprietatea reclamantei și blocurile 1 și 3, trebuiesc deduse numai terenurile de 38 mp, restituit prin dispoziția contestată și de 39 mp. ocupat de postul trafo, nefiind necesară respectarea anumitor zone de protecție față de transformator sau de blocurile de locuințe.
Analizând situația terenului în litigiu, se constată că nu poate face obiectul restituirii în natură, conform art.11 alin.3, din Legea nr.10/2001, nefiind teren liber în accepțiunea legii.
Astfel, suprafața de 194 mp. este afectată centralei termice, clădire care, deși dezafectată destinației inițiale, reprezintă o construcție autorizată, edificată ulterior preluării imobilului de către stat și asupra căreia între părți, cu toate că au existat negocieri, nu s-a finalizat o înțelegere privind transmiterea proprietății către reclamantă.
Din diferența de teren, așa cum reține chiar expertul în răspunsul la obiecțiuni, 29 mp. constituie zona de protecție a postului trafo, iar suprafața amplasată pe latura nordică a centralei termice este spațiu.
Amplasamentul terenului în zona de blocuri, situate pe laturile nordică, vestică și sudică, face ca suprafața considerată liberă prin expertiză, să fie afectată utilei folosințe a construcțiilor, respectiv căi de acces, zonă de protecție, spații verzi, condiții în care, conform dispozițiilor din partea finală a primei propoziții din art.11 alin.3 din Legea nr.10/2001, reclamanta beneficiază de măsurile reparatorii prin echivalent prevăzute în Titlul VII din Legea nr.247/2005.
În această modalitate este asigurată exercitarea efectivă a dreptului de proprietate al reclamantei, drept garantat de art.1 din Protocolul nr.1 Adițional la CEDO.
Jurisprudența CEDO a statuat în mod constant în cauze ca, că reprezintă ingerință nejustificată în dreptul de proprietate, privarea reclamantului de dreptul său, combinată cu lipsa totală de despăgubiri, îndeplinirea cumulativă a celor două condiții fiind de natură a crea o sarcină disproporționată și excesivă, pe care trebuie să o suporte proprietarul.
În cauza, Curtea Europeană a Dreptului Omului a arătat că Legea nr.247/2005 aplică principiile ce reies din jurisprudența internațională, judiciară sau arbitrală, în ceea ce privește despăgubirile datorate în caz de acte ilicite, califică drept abuzive naționalizările făcute de regimul comunist și prevede obligația de restituire în natură a unui bun ieșit din patrimoniul unei persoane ca urmare a unei astfel de privări, iar în cazul imposibilității de restituire, legea acordă despăgubiri la valoarea de piață a bunului din momentul acordării despăgubirilor.
Reclamantei i s-a recunoscut, prin dispoziția contestată, dreptul la despăgubiri corespunzătoare valorii imobilului, calculate conform Titlului VII din Legea nr.247/2005, astfel că nu poate invoca încălcarea dreptului ocrotit de art.1 din Primul Protocol Adițional la CEDO, nefiind în situația de a suporta o sarcină excesivă și disproporționată.
Față de considerentele arătate se apreciază fondat apelul și urmează ca în baza art.296 Cod pr.civilă, să fie admis, să se schimbe sentința și să se respingă acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI TG. J, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TG. J, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TG. J împotriva sentinței civile nr. 63 din 15 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în Tg. J,-, jud.
Schimbă sentința în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 10 2008
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.-
Tehn.6 ex
20.11.2008
Președinte:Tania Țăpurin CoordonatorJudecători:Tania Țăpurin Coordonator, Costel Drăguț
