Speta Legea 10/2001. Decizia 412/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(2434/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 412
Ședința publică de la 25.06.2009.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Claudiu Marius Toma
JUDECĂTOR 2: Gabriela Sorina Prepeliță
GREFIER - - -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelantele contestatoare și, împotriva sentinței civile nr. 489 din 10.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a a Civilă, în contradictoriu cu intimatul INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE PENTRU TEXTILE ȘI
are ca obiect - contestație întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc la termenul de judecată din data de 11.06.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat consecutiv pronunțarea cauzei la data de 18.06.2009, apoi la data de 25.06.2009, când a decis următoarele:
CURTEA
Asupra apelului civil de față, deliberând reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 489 din 10 martie 2008, Tribunalul București - Secția a Va Civilă a admis în parte contestația formulată de contestatoarele și, în contradictoriu cu intimatul Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Textile și B (); a anulat decizia de respingere a notificării nr. 3054 din 08 august 2001 emisă de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru textile și B; a constatat calitatea de persoane îndreptățite, în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 10/2001 republicată a notificării, și pentru cota de 1/5 din imobilul situat în B,- - 84, parter, sectorul 3, în suprafață de 835 mp. și construcția compusă din patru săli, patru camere și dependințe parter și etaj (fostă-); a stabilit dreptul reclamantelor la măsuri reparatorii prin echivalent pentru 1/5 din imobilul teren și construcție, măsuri ce vor fi acordate în condițiile prevăzute de Titlul VII din Legea nr. 247/2005; a obligat intimata la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, prin cererea înregistrată la data de 21 aprilie 2006, pe rolul Tribunalului București - Secția a Va Civilă sub nr-, reclamantele și au chemat în judecată pe pârâtul Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Textile și (), solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună desființarea deciziei de respingere fără număr și fără dată, a notificării nr. 3054 din 08 august 2001, emisă de pârât, privind restituire în natură a cotei ce le revine din imobilul solicitat și comunicată la data de 27 martie 2006, ca nelegală și netemeinică; obligarea pârâtului la restituire în natură a cotei ce le revine de 15/75 (1/5) din imobilul compus din teren în suprafață de 835 mp. și două corpuri de case de locuit (parter și etaj) situat în- - 84 (fostă- și respectiv Prelungirea - nr. 100 culoarea negru) în temeiul art. 1, art. 2 alin. 2, art. 16 alin. 4, art. 28 alin. 8 din Legea nr. 10/2001 și obligarea la cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantele au arătat că imobilul în discuție în suprafață de 835 mp. și construcția din spatele curții au fost dobândite de, iar casa de locuit și atelierele pe nivelul doi au fost dobândite de acesta cu titlu de construire în baza autorizației de construire nr. 60 din data de 05 aprilie 1913, arătând ca valoare estimativă a imobilului este de 1.200.000 euro.
Reclamantele au arătat că imobilul a fost intabulat în cartea funciară (dosar nr. 31158/1940) număr topo parcela 28/828 pe numele lui, Gh., Gh., și, arătând că autorul lor a fost
Au mai arătat că imobilul a fost preluat în mod abuziv de către stat în anul 1948, fără nici un titlu, în prezent fiind un punct de lucru al pârâtului și a doua construcție figurează ca fiind imobilul din-.
Au arătat că în urma demersurilor efectuate de reclamante, a rezultat că imobilul nu figurează în evidențele fiscale al Administrației Finanțelor Publice Sector 3 B și că figurează ca plătitori de impozit moștenitorii lui din anul 1924 până în anul 1950, acesta fiind trecut apoi în patrimoniul statului fără a se preciza însă actul normativ de preluare.
Au mai arătat că au depus toate înscrisurile doveditoare în copii legalizate la sediul pârâtei.
Consideră că statul nu are nici un titlu sau un vreun titlu valabil în sensul art. 2 din Legea nr. 10/2001 sau art. 6 și 7 din Legea nr. -. În ce privește al doilea capăt de cerere, reclamantele au considerat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, arătând că este unica fiică a și moștenitoarea legală a proprietarilor arătați anterior, fiecare având câte o cotă de 3/75 din imobil, astfel cum au fost intabulate în anul 1940.
Au mai arătat că reclamantele sunt moștenitoare în cotă de fiecare a și că imobilul este supus procedurii de restituire prevăzută de art. 16 din Legea nr. 10/2001, imobilul fiind punct de lucru al unui institut național ce desfășoară a activitate de interes public conform anexei 2 lit. a pct. 3 Legii nr. 10/2001.
Reclamantele au arătat că deși în nenumărate rânduri au solicitat pârâtei să răspundă la notificare, acesta a refuzat în mod tendențios să se pronunțe asupra cererii de restituire a în natură a imobilului în discuție, imobil ce se află în patrimoniul familiei reclamantelor din anul 1900.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. -.
Examinând contestația formulată tribunalul a reținut următoarele:
Prin decizia contestată emisă de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Textile și () a fost respinsă notificarea nr. 3054 din 08 august 2001 formulată de și privind restituirea în natură a cotei ce le revine de 15/75 (1/5) din imobilul compus din teren în suprafață de 835 mp. și două corpuri de case de locuit (parter și etaj) situat în- - 84 (fostă- și respectiv Prelungirea - nr. 100), motivându-se că acestea nu au făcut dovada calității de moștenitor, a proprietății asupra imobilului, a radierii ipotecii constituită asupra imobilului. În ceea ce privește imobilul s-a menționat că acesta a fost trecut în proprietatea statului cu titlu, foștii proprietari fiind cetățeni străini la data naționalizării.
În ceea ce privește calitatea de persoane îndreptățite, în conformitate cu art.3 din Legea nr. 10/2001 republicată, sunt îndreptățite, în înțelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură sau, după caz, prin echivalent persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora iar în conformitate cu art. 4 alin.2 de prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite.
Contestatoarele au formulat contestația în calitate de moștenitoare prin retransmitere succesorală de la autorul inițial Conduri. Autorul inițial, decedat fără descendenți, a fost moștenit de (născută Conduri) - 15/75, Gh. (născută Conduri) - 15/75, - 5/75, - 5/75, - 5/75, Conduri - 15/75, - 3/75, Gh. (născută ) - 3/75, (născută ) - 3/75, (născută ) - 3/75 și - 3/75, care au devenit proprietari tabulari, imobilul teren și construcții fiind intabulat în cartea funciară numărul topo 28/828 (fila 17 dosar fond).
, Gh. (născută ), (născută ), (născută ) și au venit la moștenirea autorului inițial Conduri prin transmiterea cotei cuvenite mamei lor, sora autorului, Conduri căsătorită. Toate au fost la rândul lor moștenite de contestatoarelor, certificatele de moștenitor nr. 241/1965 de notariatul Raionului, nr. 897/1973 Notariatul Sector 4, nr. 1011 din 08 decembrie 1983).
Contestatoarele sunt moștenitoare ale lui conform certificatului de moștenitor nr. 1 din 14 ianuarie 2003 emis de Biroul Notarului Public " ".
Față de actele depuse la dosar, coroborate cu dispozițiile legale aplicabile la care am făcut referire mai sus, s-a apreciat că ambele contestatoare și-au dovedit calitatea de persoane îndreptățite.
De altfel, chiar în întâmpinarea depusă la dosar (fila 39 dosar fond), intimata recunoaște că imobilul s-a aflat în proprietatea indiviză a moștenitorilor lui Conduri, în număr de 11 persoane.
În ceea ce privește imobilul cu privire la care s-a formulat notificare, situat în B,- - 84, fost ridicat de autor, conform autorizați ei de construire nr. 60 din 05 aprilie 1913 (fila 27 dosar fond) iar conform adresei nr. 664 din 29 martie 2002 (fila 30 dosar fond) au figurat ca plătitori de impozit moștenitorii lui Conduri din anul 1942 până în anul 1950, imobil destinat pentru ateliere și compus din patru săli, patru camere și două dependințe, trecând în proprietatea statului fără a se specifica actul normativ de expropriere.
Conform adresei nr. 3899 din 17 iunie 2005 invocată de intimată, emisă de Direcția Taxe și Impozite Locale, imobilul ar fi trecut în proprietatea statului prin întreprinderea naționalizată, aspect cu privire la care nu s-au făcut dovezi.
Aspecte necontestate raportat la imobil se referă la faptul că imobilul construcție și teren a fost transmis în administrarea Institutului de Cercetări și . B prin Ordinul nr. 00696 din 26 aprilie 1979 Ministerului Economiei iar prin Certificatul de Atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 2422 din 03 noiembrie 1995 emis de Ministerul Industriilor a fost atribuit în proprietate SC SA suprafața de 3.858,14 mp, care a devenit sucursală a Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Textile și (), exigând încheiere de intabulare nr. 1111 0 din 06 septembrie 2000.
Tribunalul a apreciat că imobilul din litigiu se încadrează în dispozițiile art. 2 din Legea nr. 10/2001, imobilul fiind preluat fără titlu.
În ceea ce privește posibilitatea restituirii imobilului urmează a se reține că restituirea în natură nu este posibilă, față de situația actuală a acestuia, singura măsură fiind aceia a restituirii prin echivalent a imobilului.
Expertizele efectuate în cauză au identificat imobilul pe baza actelor aflate la dosar. Imobilul preluat abuziv avea o suprafață de 835 mp. iar construcția era compusă din patru săli, patru camere și două dependințe, contestatoarelor revenindu-le 1/5 din acesta. În prezent acesta este inclus într-o suprafață de 3.858,14 mp. teren iar construcția 2.394,68 mp. (filele 279 - 281 dosar fond). Fiind vorba de mai multe construcții, legate prin coridoare, gândite în prezent ca un flux funcțional de fabricație și locuire, cu o curte interioară betonată și străbătută de rețele utilitare, având în vedere destinația imobilului și situația de fapt actuală exprimată în constatările rapoartelor de expertiză urmează ca persoanelor îndreptățite să li se acorde despăgubiri în condițiile prevăzute de Legea nr. 247/2005.
Pentru toate aceste considerente, a admis în parte contestația și a anulat decizia de respingere a notificării nr. 3054 din 08 august 2001 emisă de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Textile și
S-a constatat calitatea de persoane îndreptățite, în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 10/2001 republicată a notificării, și pentru cota de 1/5 din imobilul situat în B,- - 84, parter, sectorul 3, în suprafață de 835 mp. și construcția compusă din patru săli, patru camere și dependințe parter și etaj (fostă-).
S-a stabilit dreptul reclamantelor la măsuri reparatorii prin echivalent pentru 1/5 din imobilul teren și construcție, măsuri ce vor fi acordate în condițiile prevăzute de Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
Având în vedere dispozițiile art. 274 Cod de procedură civilă potrivit cu care partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere la plata cheltuielilor de judecată, intimata a fost obligată la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii au formulat apel și.
În esență cu motivat apelul (filele 10 - 12) dosar apel în sensul că greșit nu s-a restituit o parte din natură a imobilului respectiv, ci s-a dispus acordarea de măsuri în echivalent, deoarece expertul a propus ca o parte din teren 835 mp. și două corpuri de construcții să le fie restituite în natură.
Apelul este nefondat.
După apariția legii nr. 247/2007 care a modificat Legea nr. 10/2001, potrivit art. 7 din lege, regula a devenit restituirea în natură a imobilului (chiar când este stabilită pe cote - părți ideale, art. 4 din lege) prevăzând însă și situații de excepție, când restituirea în natură nu este posibilă să se acorde măsuri reparatorii în echivalent.
La fond s-a reținut imposibilitatea restituirii în natură, iar în apel se cere restituirea cotei de 1/5 din imobil (teren și construcție) cum a propus expertul la fond și apel.
Se reține în apel că expertul (fila 223 dosar fond) pentru 198 mp. teren (fila 222 dosar fond) ocupat de construcții temporare.
Se întocmește oad oua expertiză la fond de expert (filele 262 - 266 dosar fond) mai amplu, care cuprinde două variante în care arată că s-ar putea restitui în natură într-o variantă 78 mp. iar în alta 46,8 mp. din teren curte și 31,2 mp din holul 1, adiacente corpului de clădire cu laboratoare (fila 265 dosar fond).
anexă cu variantele au fost arătate și depuse la filele 278 - 284 dosar fond.
S-au formulat obiecțiuni (fila 304 dosar fond), din încheierea de dezbateri, însă tribunalul a arătat că are suficiente elemente pentru a le soluționa și cauza a fost soluționată pe fond.
Instanța de fond, față de propunerile experților că o pare de teren și construcții se pot restitui în natură (având în vedere expertizele) a reținut că nu este posibilă restituirea în natură a imobilului.
A argumentat că "fiind vorba de mai multe construcții, legate prin coridoare, gândite în prezent cu un flux funcțional de fabricație și locuire, cu o curte interioară betonată și străbătută de rețele utilitare, având în vedere destinația imobilului și situația actuală a imobilului a opinat numai pentru acordarea de măsuri reparatorii în echivalent".
Apelantele, prin apel au insistat ca față de cotele - părți ideale să le fie restituite totuși în natură, așa cum au propus experții partea de teren și construcție.
În apel, pentru lămurirea deplină a situației de fapt s-a ai cerut proba cu expertiză, dar s-a dispus efectuarea unei completări care să lămurească această situație.
Expertul a depus completarea (cu răspuns la obiecțiunile și obiectivele depuse de părți) lucrării aflate la filele 23 - 25 dosar apel.
În concluzii se arată că: "restituirea în natură a imobilului cu destinația de locuință nu ar perturba activitatea institutului, deoarece această destinație, a avut-o și înainte de naționalizare. Se poate admite că, clădirea cu destinație de locuință constituie un corp în zona de ateliere un lat corp lipit de primul" (fila 25 dosar apel).
Punctul de vedere al apelanților (bazat pe aceste concluzii) de restituire în natură nu poate fi primit și se reține că sentința primei instanțe este legală și temeinică.
Astfel în expertiza de la fond, se reține că întreg imobilul, are în prezent 3.858,14 mp. iar construcția 2.394,86 mp. (când s-au preluat abuziv erau numai 835 mp. iar construcția era compusă din patru săli, patru camere și două dependințe, contestatoarelor revenindu-le 1/5).
În prezent s-a schimbat complet situația existentă la data preluării abuzive (din cei 835 mp. teren existenți, patru săli, patru camere și două dependințe) imobilul existând pe o suprafață de 3.858,14 mp. teren din care 2.394,68 construcție.
De asemenea, datorită specificului instituției (Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Textile și B) sunt mai multe construcții, legate cu o curte interioară betonată și străbătută de rețele utilitare.
Or, suprafața solicitată și la fond și în apel a fi restituită este de 835 mp. două corpuri de construcție (patru ateliere, patru camere și dependințe, desfășurate la parter și etaj), cu o suprafață utilă desfășurată de 1.325,5 mp. aceasta era suprafața inițială preluată abuziv de stat.
Nici-unul din experți nu propune restituirea suprafețelor de teren și construcții așa cum au cerut apelantele.
În varianta I, expertul propune 78 mp. teren iar în varianta II-a, 46,8 mp. teren curte și 31,2 mp. din holul nr. 1 (deci suprafețe mult mai mici) care se văd clar unde sunt amplasate pe schițele anexei la raport (fila 265 dosar fond și filele 278 - 283 dosar fond).
, că și terenul și construcțiile ca suprafețe sunt net inferioare solicitării apelantelor.
Chiar dacă la fond s-a arătat cum este asigurat accesul separat la zona de locuință revendicată și zona atelierelor (fila 25 dosar curte9 totuși expertul arată că printr-o investigație "in situ" nu se poate constata dacă cele două corpuri au fundație comună sau fundații distincte (fila 25 dosar curte).
Este clar însă, că suprafețele (dacă s-ar admite opinia expertului) sunt mult mai mici decât cele solicitate de apelante reprezentând cam 1/8 din suprafața solicitată.
Ca atare, reținând că principiul restituirii în natură prevalează.
Reținând însă că de la data preluării abuzive a terenului și construcțiilor situația de fapt a fost complet schimbată.
Reținând că suprafețele ce - eventual - pot fi restituite în natură sunt un hol de 31,2 mp. și teren de 46,8 mp.
Ce s-a solicitat de apelante 835 mp. teren, două corpuri construcții (patru ateliere și patru camere și dependințe parter și etaj de 1.325,5 mp.).
Că aceste suprafețe solicitate, nu pot fi restituite în natură ci suprafețe mici.
Chiar respectând și mai ales garantând proprietatea, r5estituirea eventual a 78 mp. teren (prima variantă) sau 46,8 mp. teren și 31,2 mp. hol, nu rezolvă problema restituirii în natură așa cum p doresc apelantele (suprafețele fiind mult diminuate și oferă altă argumentație nefuncțională în cazul în care se restituie.
Că există ambiguități dacă au aceeași fundație.
Că față de suprafața mare a Institutului de teren actuală de 3.858,14 mp. și construcție de 2.394,68 mp.
De faptul că, sunt mai multe construcții (cum argumentează prima instanță) legate prin coridoare, gândite ca un flux funcțional și instanța de apel își însușește ideea că imobilul nu poate fi restituit în natură ci prin măsuri reparatorii, cum au fost propuse de prima instanță.
Ca atare motivele de apel nu pot fi primite (nefiind însușite propunerile expertului pentru restituirea unor suprafețe de teren și construcție cu mult sub cerințele apelantelor) potrivit art. 296 Cod de procedură civilă deoarece motivele de apel sunt nefondate, urmează ca și apelul să fie respins ca nefondat.
Văzând și art. 298 Cod de procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantele - contestatoare și cu domiciliul ales la av. în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 489 din 10 martie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Textile și () cu sediul în B,-, sector 3, ca nefondat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
Red.
.
5ex./20.07.2009
-5.-
Președinte:Claudiu Marius TomaJudecători:Claudiu Marius Toma, Gabriela Sorina Prepeliță
