Speta Legea 10/2001. Decizia 54/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TG-
SECȚIA CIVILĂ DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 54/
Ședința publică din 9 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Grefier:
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de reclamanții și, ambii cu domiciliul ales în Târgu M,-, județul M și de pârâta Comuna prin primar, împotriva sentinței civile nr. 1618 din 25 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 1857/2006.
In lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 2 aprilie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, pronunțarea fiind amânată pentru data de 9 aprilie 2009.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr. 1618/25 septembrie 2008, Tribunalul Mureșa admis în parte cererea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâta Comuna reprezentată prin primar și, drept consecință:
- a modificat art. 1 din Dispoziția nr. 318 din 15 martie 2006 emisă de Primarul comunei, în sensul constatării că reclamanții și sunt îndreptățiți la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în funcție de valoarea de piață stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare - în condițiile cuprinse, în Titlul VII din Legea nr.247/2005 cu modificările ulterioare - pentru construcțiile demolate ( casa și fabrica de cărămizi ), ce au fost situate în comuna, înscrise în nr. 1181/II, nr. top. 857/b, 858/b și 858/c;
- menținut art. 2 și 3 din dispoziția contestată;
- cu privire la terenul în suprafață de 2,98 ha situat în extravilanul localității înscris în nr. 1181/II, nr. top. 857/b, 858/a, 858/b, 858/c, 859/a și 859/b, în temeiul art. V alin. 2 din Titlul I din Legea nr. 247/2005, a dispus înaintarea notificării reclamantului înregistrată la Biroul Executorilor Judecătorești Asociați - sub numărul 1217 din 10 august 2001, în vederea soluționării, la Comisia Locală de fond funciar;
- a respins cererea reclamanților privind stabilirea unui drept de folosință special în temeiul art. 2 din nr.OUG 184/2002, asuprea terenului amintit mai sus.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat apel ambele părți aflate în litigiu.
Reclamanții au solicitat schimbarea în parte a sentinței atacate, în sensul constatării că doar reclamanta este beneficiara măsurilor reparatorii stabilite prin hotărâre, iar notificarea transmisă spre soluționare Comisiei de fond funciar să vizeze un teren în suprafață de 24,473 ha.
În motivarea apelului, s-a arătat că instanța de fond a interpretat în mod greșit contractul de cesiune a dreptului litigios depus la dosar, în contextul în care a atribuit calitate procesuală activă atât cedentului, cât și cesionarei. Or, soluționarea notificării de către comisia de fond funciar va fi imposibilă, deoarece reclamantul este cetățean american, iar potrivit Constituției, nu poate dobândi terenuri în România.
De asemenea, s-a susținut că, prin notificarea nr. 1217/10 august 2001, reclamantul a solicitat restituirea unei suprafețe de 24,473 ha, nu 2,98 ha, cum s-a dispus de către prima instanță.
La rândul său, pârâta a solicitat, în principal, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar în subsidiar, rejudecarea și respingerea contestației formulate de reclamanți.
Prin memoriul cuprinzând motivele de apel, pârâta a susținut că prima instanță nu a dat eficiență prevederilor art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, în contextul în care, după mai multe precizări, modificări și completări neclare, nu a stabilit cadrul procesual și obiectul acțiunii, dispunând modificarea Dispoziției nr. 318/15 martie 2006, deși obiect al cauzei l-a constituit Dispoziția nr. 319 din aceeași dată, față de care litigiul nu a fost soluționat pe fond.
Pe de altă parte, deși prima instanță a stabilit faptul că a intervenit o transmitere a calității procesuale active între contestatorul inițial și împuternicită, ulterior cesionara acestuia, cu ocazia soluționării cauzei a admis contestația ambilor, deși, prin transmiterea dreptului, ca efect al cesiunii de creanță, cedentul rămâne fără calitate procesuală activă.
S-a mai susținut că, față de conținutul notificării, dispoziția de respingere a acesteia pentru considerentele explicitate este perfect legală, ceea ce ar trebui să impună analiza motivelor de respingere, constatarea legalității și temeiniciei acesteia, iar nu modificarea într-un sens în care nici măcar părțile nu au cerut.
Examinând apelurile deduse judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în considerarea caracterului devolutiv al căii de atac, Curtea constată că acestea sunt întemeiate, astfel că vor fi admise, pentru următoarele considerente:
Prin notificarea înregistrată la Biroul executorilor judecătorești asociați " - " sub nr. 1217/10.08.2001, reclamantul a solicitat restituirea în natură a unui imobil compus din casă, curte și fabrică de cărămidă, înscris în nr. 1181/II, nr. top. 857/b, 858/a, 858/b, 858/c, 859/a și 859/b, împreună cu terenurile în suprafață de 2.715 + 41.534 + 26.184 + 3.507 + 54.777 + 116.017. în valoare estimativă de 5 miliarde lei.
Răspunzând acestei notificări, pârâta a emis Dispoziția nr. 319/15 martie 2006, prin care respinge solicitarea reclamantului pentru restituirea în natură și acordarea despăgubirilor prin echivalent pentru o fabrică de cărămidă cu un teren aferent de 2,98 ha, pe considerentul că solicitantul nu are cetățenie română. ( fila 23 dosar fond ).
Învestită cu soluționarea contestației formulate împotriva acestei dispoziții, prima instanță se raportează tot la o suprafață de 2,98 ha, fără a argumenta în vreun fel neexaminarea cererii pentru întreaga suprafață care a format obiectul notificării, deși reclamantul nu și-a precizat acțiunea, în sensul reducerii întinderii inițial solicitate.
Cum una din criticile formulate prin apelul declarat vizează tocmai diferența de la 2,98 ha până la cea revendicată prin notificare, Curtea constată că, sub acest aspect, se află în imposibilitate de a verifica legalitatea hotărârii atacate, prima instanță omițând a cerceta fondul cauzei prin raportare la întreaga suprafață de teren aflată în litigiu.
De asemenea, se constată că, deși s-a depus la dosar un act adițional la contractul de cesiune a dreptului litigios, în cuprinsul căruia se face trimitere expresă la cauza dedusă judecății (fila 184 dosar fond), cadrul procesual a fost stabilit cu ignorarea acestuia, respectiv prin atribuirea calității procesuale active atât cedentului, cât și cesionarului.
În fine, o altă neregularitate a hotărârii primei instanțe constă în aceea că, deși a fost atacată Dispoziția nr. 319/15 martie 2006, atât în cuprinsul minutei redactate după deliberare, cât și în cuprinsul dispozitivului sentinței, se face trimitere la modificarea Dispoziției nr. 318, ceea ce face imposibilă punerea acesteia în executare.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată incidența prevederilor art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, teza întâi, astfel că, admițând apelurile deduse judecății, va desființa hotărârea atacată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, în vederea lămuririi cadrului procesual și a obiectului acțiunii, inclusiv a întinderii suprafeței de teren revendicate, prin raportare la cuprinsul notificării și la modalitatea de soluționate acesteia prin dispoziția atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de reclamanții și, ambii cu domiciliul ales în Târgu M,-, județul M și de pârâta Comuna, prin Primar, cu sediul în comuna nr.439, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1618/25 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 1857/2006.
Desființează hotărârea atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09 aprilie 2009.
Președinte, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
5 exp./13.05.2009
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
