Speta Legea 10/2001. Decizia 60/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 60/
Ședința publică din 25 Iunie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamanții și, ambii cu domiciliul procesual ales la cabinetul avocațial, situat în C N,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.138 din 30 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr- (număr în format vechi 5154/2007).
In lipsa părților.
Procedura completă.
dezbaterilor și susținerile reprezentantului pârâului intimat, au fost consemnate în încheierea ședinței publice din 18 iunie 2008, care face parte integrantă din prezenta când s-a amânat pronunțarea pe data de azi, iar în urma deliberării s-a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 138/30 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-, s-a respins contestația formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Târgu
În considerentele hotărârii s-au reținut următoarele:
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat invocate de parat, instanța a avut în vedere dispozițiile art.1201 din Codul civil potrivit cărora: "Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecata are același obiect, este întemeiata pe aceeași cauza si este intre aceleași parți, făcuta de ele si în contra lor în aceeași calitate".
Intre reclamanți pe de o parte și pârât pe de alta parte, s-a mai purtat un litigiu (în dosar nr.239/2004 al Tribunalului Mureș ), în care reclamanții solicitau anularea dispoziției nr.1366/16 decembrie 2003 și restituirea în natura a imobilului situat în municipiul Târgu M,-/A, înscris în 338/II, nr.top.324/1/2/2/2 și 324/1/2/2/3/1.
Prin dispoziție nr.1366/2003, a fost soluționată notificarea depusă de reclamanți prin intermediul executorilor judecătorești în dosar nr. 207/N/2002 și înregistrată la primărie sub nr.4975/2002.
Acea contestație a fost analizată pe fondul cauzei de către o instanța de judecata, fiind pronunțată sentința civila nr.353 din 24 martie 2004 Tribunalului Mureș, definitive prin decizia civila nr. 611/A din 6 iulie 2004 Curții de APEL TÂRGU MUREȘ și irevocabila prin decizia civila nr.7580/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Din cuprinsul hotărârilor judecătorești a rezultat că instanța de fond a analizat felul măsurilor reparatorii de care pot beneficia reclamanții, apreciind că aceștia pot beneficia de măsurile reparatorii prin echivalent, întrucât imobilul în litigiu a fost vândut în temeiul Legii nr.112/1995 numiților și.
In cauză, reclamanții s-au îndreptat împotriva aceluiași pârât, solicitând modificarea dispoziției nr.7345/2007 emisă de primarul municipiului Târgu
In cuprinsul dispoziții s-a menționat că este vorba de aceeași notificare a reclamanților, soluționată prin dispoziția nr.1366/2003, dispoziție atacată în instanță și menținută.
Din cuprinsul dispoziții nr.7345/2007, a rezultat că a fost emisă ca urmare a modificărilor legislative majore aduse modalității de acordare și felurilor măsurilor reparatorii prin echivalent ca urmare a intrării în vigoare a dispozițiilor Legii nr.247/2005.
Prin urmare, această noua dispoziție nu poate conduce la o reanaliză a susținerilor reclamanților cu privire la îndreptățirea lor la restituirea în natură a imobilului în litigiu, fiind limitată la discutarea felului măsurilor reparatorii.
Prin dispoziția nr.1366/2003 s-a stabilit în sensul că: "art.1 Se respinge cererea petenților născută cu domiciliul în Australia, privind restituirea în natură a imobilului situat în Târgu M,-/A, înscris în CF nr.338/II- Târgu M, nr.top.324/1/2/2/2, 324/ 1/22/2/2/3/1, având domiciliul ales la av., municipiul Târgu M,-/1; art.2: Se comunică dispoziția de respingere Prefecturii județului M pentru stabilirea despăgubirilor bănești cuvenite, în conformitate cu art.36 din Legea nr.10/2001".
Din conținutul dispoziției atacate a rezultat faptul ca s-a procedat la reanalizarea notificării reclamanților numai în ce privește măsurile reparatorii, în raport de dispozițiile Legii nr.247/2005, titlul VII. Prin dispoziția atacată s-a dispus în sensul modificării doar a aliniatului 2 din dispoziția nr.13266/2003.
Acesta măsura s-a justificat întrucât prin titlul VII al Legii 247/2005 s-a stabilit o modalitate cu totul diferită de stabilire și de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent, fiind diferite și felurile acestor măsuri reparatorii. Aceasta modificare legislativă de imediată aplicare impunea corelarea măsurilor reparatorii dispuse prin dispoziția nr.1366/2003, pentru ca reclamanții să nu întâmpine dificultăți în executarea acestora.
Față de aceste împrejurări, instanța a reținut că în ce privește contestația reclamanților vizând restituirea în natură a imobilului în litigiu, există autoritate de lucru judecat. Există atât identitate de parți, cât și identitate de obiect (atât în litigiul anterior cât și în prezentul litigiu contestația reclamaților viza modificarea dispoziției emisă de primar în soluționarea aceleiași notificări, în sensul restituirii în natură a aceluiași imobil). Nu are relevanta faptul că în cauză se urmărește restituirea în natură doar a unei parți din imobil, întrucât această modalitate de reparație (restituirea în natură) a fost supusă controlului judecătoresc, fiind pronunțată o hotărârea judecătorească irevocabilă, pe fondul cauzei.
Totodată s-a reținut că există identitate de cauză juridică, întrucât în ambele litigii reclamanții au urmărit dobândirea ca modalitate de reparație pentru privarea de proprietate a imobilului, restituirea în natură, invocând același temei juridic - dispozițiile Legii 10/2001. In privința restituirii în natura dispozițiile legale aplicabile nu au suferit modificări în urma intrării în vigoare a Legii 247/2005.
De altfel, aceasta modalitate de reparație nici nu a mai fost reanalizată de pârât prin dispoziția nr.7345/2007, dată fiind hotărârea judecătorească pronunțata de Tribunalul Mureș și rămasă irevocabilă, amintită mai sus.
Din aceste motive, în conformitate cu dispoziție art.1201 cod civil și art.166 Cod procedură civilă, instanța a apreciat că se află în prezența unei autorități de lucru judecat, în ce privește contestația reclamanților prin care au solicitat modificarea dispoziției emisă de primar în temeiul Legii nr. 10/2001 în sensul de a se dispune restituirea în natură a imobilului (a unei părți din imobilul în litigiu).
In ce privește felul masurilor reparatorii, instanța a apreciat că modificările legislative aduse prin Legea 247/2005 generează o analiză a susținerilor reclamanților. Instanța a avut în vedere faptul că prin modificările legislative s-au schimbat inclusiv felurile măsurilor reparatorii prin echivalent. Legea nr.10/2001 stabilește la acest moment posibilitatea acordării de alte bunuri în compensare. Ori, această măsură reparatorie nu era prevăzută de legiuitor la momentul soluționării cauzei privind contestația împotriva dispoziție nr. 1366/2003.
In aceste limite, instanța a apreciat că se impune analiza pe fond, a susținerilor reclamanților privind îndreptățirea la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
De altfel, dispoziția atacată vizează doar măsurile reparatorii.
Potrivit prevederilor art.1 alin.2 din Legea 10/2001 "In cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii si plații despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv".
In cauză însă, din cuprinsul anunțului formulat în baza prevederilor cuprinse în nr.OUG 209/2005 și anexat de pârât la întâmpinare, a rezultat că pârâtul nu dispune de bunuri sau servicii disponibile care să poată fi acordate în compensare.
In aceste condiții, instanța a apreciat că reclamanții sunt îndreptații la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, constând în titluri de despăgubire, conform titlului VII al Legii nr.245/2007 cu modificările ulterioare. Aceste despăgubiri se vor stabili în raport de valoarea imobilului stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare, astfel cum se prevede expres în art.20 alin.2 din Legea nr. 10/2001.
Pentru aceste considerente instanța a apreciat că dispoziția nr.7345/2007 emisă de primarul municipiului Târgu M este legală și temeinică, contestația reclamanților prin care aceștia s-au arătat nemulțumiți de felul măsurilor reparatorii prin echivalent fiind nefondată. Susținerile reclamanților vizând restituirea în natură nu au putut fi analizate în fond, ca urmare a existentei autorității de lucru judecat.
Împotriva acestei hotărâri, au formulat, în termen legal, apel reclamanții și, care au solicitat admiterea apelului, desființarea în totalitate a hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Mureș.
În motivarea apelului, apelanții au arătat că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, raportat la faptul că instanța de fond a admis excepția autorității de lucru judecat și nu a intrat în cercetarea fondului.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și nelegal.
Examinând apelul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele caracterului devolutiv consacrat, în temeiul art. 294 - 295 Cod procedură civilă, instanța reține următoarele:
În mod corect instanța de fond a reținut dispozițiile art. 1201 Cod procedură civilă și art. 166 Cod procedură civilă, având în vedere excepția autorității de lucru judecat, deoarece există identitate de părți și obiect, având în vedere că apelanții urmăresc dobândirea, restituirea în natură a imobilului în baza Legii nr.10/2001.
De asemenea, se reține că imobilul a fost vândut în baza Legii nr. 112/1995 lui, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.197/1997, înscris în nr. 338/II Târgu M, nr.cadastral 324/1/2/2/2, 324/1/2/2/3/1, cu suprafața de 119 mp. iar terenul de 452 mp. a rămas în proprietatea statului, care a fost vândut susnumitului, necesar utilizării normale a construcției.
Astfel că instanța, în privința restituirii în natură a imobilului, în speță, s-a pronunțat definitiv și irevocabil sentința civilă nr. 353/24.03.2004 a Tribunalului Mureș, în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
Având în vedere faptul că Dispoziția nr. 7345/25.09.2007, modifică art. 2, cu privire la prezenta dispoziție poate fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicare, în conformitate cu art. 26 alin.3 din Legea nr. 10/2001, din Dispoziția nr.1366/16.12.2003 care a propus acordarea de titluri de despăgubire în conformitate cu Titlul VII din Legea nr. 247/2005 cu modificările ulterioare.
Față de cele reținute mai sus, constatând că în cauză nu este niciun motiv care să ducă la schimbarea, anularea sau desființarea hotărârii atacate, Curtea, în baza art. 296 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanții și, ambii cu domiciliul procesual ales la cabinetul avocațial, situat în C N,-, județul C, împotriva sentinței civile nr.138 din 30 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 iunie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat Pt. fiind în concediu de odihnă, semnează Președintele instanței | Judecător, |
Grefier, Pt. fiind în concediu de odihnă, semenază Grefier |
Red.
Tehnored.
5 exp./11.08.2008
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
