Speta Legea 10/2001. Decizia 79/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr-
DECIZIE Nr.79
Ședința publică de la 14 mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Buliga
JUDECĂTOR 2: Elena Gheorghiu
GREFIER: -
Pe rol judecarea cererii de apel formulată de Primarul Municipiului I, prin reprezentanți legali, împotriva sentinței civile nr. 2238 din 03 decembrie 2007 Tribunalului Iași; cauza având ca obiect anularea dispoziției nr.2333/2.08.2006.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă av. pentru intimata; lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la al doilea termen de judecată. Prin serviciul registratură, intimata, prin apărător, a depus la dosar întâmpinare; comunicată administrativ și apelantului.
Av. arată că nu are cereri de formulat, nesolicitând termen.
Având în vedere că apelantul a cerut în scris judecata în lipsă și că nu se formulează alte cereri, constatându-se cauza în stare de judecată, se dă cuvântul intimatei.
Av. solicită respingerea apelului și menținerea sentinței primei instanțe ca fiind temeinică și legală. Subliniază doar faptul că, părinții lui t, care este tatăl reclamantei-intimate, respectiv soțul lui, care este decedat, a cumpărat împreună cu celălalt fiu al său, t, cota de 40% din imobil. Deci, fie și pentru această cotă de 20%, i se cuvine reconstituirea dreptului de proprietate reclamantei-intimate. A demonstrat cu actele depuse la dosarul cauzei faptul că avea calitate de persoană îndreptățită la momentul respectiv. La judecata în primă instanță s-a soluționat și chestiunea privind existența certificatului de moștenitor nr.903/1954, în legătură cu care nu cunoaște motivul de ce apare doar trecut t, nu și Nu s-a făcut vorbire ca fiind vreo renunțare din partea lui t, astfel încât, potrivit dispozițiilor Legii nr.10/2001, în mod corect prima instanță a considerat că este repus în termenul de acceptare al succesiunii, motiv pentru care acel certificat nu-și putea produce efecte. Solicită respingerea apelului și menținerea sentinței primei instanțe. Nu cere cheltuieli de judecată.
Cauza rămânând în pronunțare, declarându-se dezbaterile închise, după deliberare;
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 2238 din 3 decembrie 2007 s-a admis excepția lipsei capacității de folosință a reclamantei și anulează cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului lași, împotriva dispoziției nr. 2333/ 2006.
S-a admis cererea formulată de reclamanta, cu domiciliul ales la sediu profesional din lași,-, -.1, parter, în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului lași, împotriva dispoziției nr. 2333/20906.
A fost anulată Dispoziția nr. 2333/ 2.08.2006 emisă de pârâtul Primarul Municipiului lași.
S-a dispus restituirea în natură către persoana îndreptățită, reclamantul a imobilului situat în lași,- (fost 26).
Pentru a hotărî astfel se rețin, în esență, următoarele:
Excepția lipsei capacității de folosință a reclamantei, este întemeiată pentru următoarele motive:
Capacitatea civilă nu reprezintă altceva decât calitatea de a fi subiect de drept civil.
. și sfârșitul acestei capacități sunt stabilite de disp. art. 7 din Decretul nr. 31/1954, potrivit cărora "capacitatea de folosință începe de la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia".
În cauză, apărătorul ales a formulat cerere (contestație) împotriva Dispoziției nr. 2333/2.09.2006, în numele reclamanților și.
La data introducerii acțiunii -3.01.2007- reclamanta era decedată din 23.08.2004, cum rezultă din decizia de predare a succesiunii (fila 29 ) astfel încât aceasta nu mai avea capacitate procesuală de folosință; singura moștenitoare a acesteia este reclamanta () împrejurare care reiese tot din decizia de predare a succesiunii.
Pe fondul cauzei, instanța constată că, prin Notificarea nr. 1021 N/13.08.2001 reclamanta.și, au solicitat restituirea în natură a imobilului situat în lași,- (fost nr. 26), motivat de faptul că autorul acestora, în calitatea sa de moștenitor al părinților, va primi o cotă egală de 20% din imobil - împreună cu fratele său.
Prin dispoziția de respingere a notificării (nr. 2333/2.08.2006) pârâtul a reținut că reclamanta și mama sa nu și-au dovedit calitatea de persoane îndreptățite pentru a obține măsuri reparatorii conf. disp. Legii nr. 10/2001.
Potrivit disp. art. 3 al. 1 lit. a din Legea nr. 10/2001 "sunt îndreptățite în înțelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură sau, după caz, prin echivalent, persoanele fizice, proprietari ai imobilului la data preluării în mod abuziv a acestora".
În speță, din înscrisurile depuse la dosar și din actele de stare civilă - solicitate de către instanță - rezultă că reclamanta este persoana îndreptățită să solicite restituirea în natură a unei cote din imobil, conform dispozițiilor legale citate.
Astfel, reclamanta este fiica numitului, care la rândul său este fratele lui și al doilea fiu al numiților și.
Potrivit actului de vânzare - cumpărare din anul 1939, depus la dosar (filele 18-19, 158-160) numiții și împreună cu soții și (fratele și părinții tatălui reclamantei) au cumpărat imobilul în litigiu - deținându-l în coproprietate - în cote de 60% primii și 40 % ceilalți.
Așadar, autorii reclamantei - bunicii paterni - dețineau o cotă de 40% din imobil și deci, amândoi moștenitorii, respectiv, fiii acestora și, trebuiau să primească cote egale de 20% fiecare.
Cum a decedat la data de 18.12. 1995 și din actele de stare civilă și din Decizia de predare a succesiunii - rezultă că singura moștenitoare legală este reclamanta, aceasta urmează să primească cota ce îi revenea tatălui său.
Întrucât în cauză s-a dovedit dreptul de proprietate al antecesorilor reclamantei și faptul că acesta are vocație succesorală, instanța reține că ea este îndreptățită la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură.
Este adevărat că în prezenta cauză mai sunt și alți moștenitori prin Dispoziția nr. 23237/ 2006 restituindu-se în natură cota indiviză de1/2notificatoarelor și, moștenitorii defuncților și - totuși, în speță ne aflăm într-un cadru juridic reglementat de o lege specială, legea nr. 10/2001, care, cu privire la dreptul de restituire, prevede la art. 4 al. 2 că de dispozițiile sale beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite, aceasta fiind regula generală.
În alin. 3 al aceluiași articol, se stabilește o regulă derogatorie de la dreptul comun (fiind vorba de o lege cu caracter reparatoriu ) în legătură cu modalitatea de acceptare a succesiunii, fiind utilizată noțiunea de "succesibil", care diferă de cea de moștenitor din al. 2 al aceluiași text.
Legiuitorul a făcut așadar o diferențiere între cei care sunt moștenitori prin acceptarea succesiunii în termenul prevăzut de dreptul comun și aceia care au doar vocație succesorală, iar prin cererea de restituire sunt repuși în termenul de acceptare a moștenirii, cazul în speță.
Deși reclamanta a solicitat o cotă de 20% din bunul imobil, instanța este în imposibilitatea să restituie în natură o cotă abstractă în cazul proprietății comune pe cote părți, din înscrisurile depuse reieșind că imobilul aparține în coproprietate moștenitorilor lui și, pe de o parte, și moștenitoarei lui, pe de altă parte toți proprietari pe cote părți.
În consecință, față de considerentele prezentate, tribunalul urmează să admită cererea formulată de reclamantă, să dispună anularea Dispoziției nr. 2333/ 2006 și restituirea în natură către reclamantă a imobilului situat în lași,- (fost 26).
Împotriva sentinței a formulat apel Primarul municipiului I pentru următoarele motive:
Prin dispoziția contestată s-a respins cererea de acordare de măsuri reparatorii deoarece notificații nu și-au dovedit calitatea de persoane îndreptățite a obține măsuri reparatorii în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. 1 lit. a și art. 4 din Legea nr. 10/2001, republicată, proprietar în data preluării imobilului sau moștenitor al acestuia, raportat la faptul că imobilul notificat a fost preluat de către stat în mod abuziv de la proprietar, și, persoana față de care notificarea reclamantei din prezenta cauză nu și-a dovedit calitatea de moștenitor.
Se susține faptul că pentru parte din imobilul ce face obiectul prezentei cauze s-a mai înregistrat o notificare formulată de către numitele și s-a constatat că acestea au calitate de persoane îndreptățite a obține măsuri reparatorii, persoane care, conform dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. a coroborate cu cele ale art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, au obținut restituirea în natură a imobilului situat în I, strada - - - nr. 27.
Deși au fost depuse la instanța de fond toate înscrisurile ce au stat la baza emiterii celor două dispoziții precizate mai sus, acesta interpretând greșit dispozițiile legale aplicabile în această speță, a dispus restituirea în natură a imobilului din I,-, către reclamantă, în condițiile în care aceasta nu are calitatea de persoană îndreptățită a obține măsuri reparatorii pentru imobilul amintit conform dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. coroborate cu cele ale art. 4 din Legea nr. 10/2001.
Astfel, studiind întreaga documentație anexată dosarului cauzei, inițial imobilul din I,-, a fost proprietatea numiților care dețineau 60 % din imobil, restul de 40 % fiind deținut de Sura și. Ulterior, însă, imobilul a devenit proprietatea exclusivă a numiților și.
În aceste condiții notificatele și au calitatea de persoane îndreptățite și nu reclamante.
Apelul este nefondat.
Situația de fapt a fost judicios reținută de instanță și a aplicat în mod corect textele de lege menționate în cauză.
Imobilul din I- (actual 27) a fost dobândit prin cumpărare, potrivit actului de vânzare-cumpărare nr. T 624/1939, de către împreună cu soțul său, în cotă de 60 % din imobil împreună cu părinții acestora din urmă, și anume Sura și, au mai avut și pe, soțul petentei decedate, respectiv tatăl petentei (fostă ).
Aceste susțineri sunt dovedite cu actele de stare civilă, deci, în calitatea sa de moștenitor al defuncților săi părinți, trebuie să primească, în cote egale cu fratele său, 20 % din imobil.
Împrejurarea că și altor persoane li s-a recunoscut dreptul de restituire în natură nu are relevanță, raportat la obiectul litigiului.
Drept urmare criticile formulate sunt nefondate iar apelul va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de Primarul Municipiului I împotriva sentinței civile nr. 2238 din 3.12.2007 a Tribunalului Iași, pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14.05.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
04.06.2008
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Georgeta BuligaJudecători:Georgeta Buliga, Elena Gheorghiu
