Speta Legea 10/2001. Decizia 9/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.9/2009-
Ședința publică din 27 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: R - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O,-/B, județul B, pentru STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B,-, sector 5, în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în O,-, județul B și intimații pârâți COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR - CANCELARIA PRIMULUI MINISTRU cu sediul în B, - -, nr. 202, sector 1, INSTITUȚIA PRIMARULUI COMUNEI și COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII NR. 10/2001, ambii cu sediul în, județul B, împotriva sentinței civile nr. 178 din 4 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: plângere în baza Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă reprezentanta apelanților pârâți DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, pentru STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, consilier juridic, în baza delegației nr. 84/D din 18.11.2008, și intimatul reclamant - personal și reprezentat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 18.11.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă fiind intimații pârâți COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR - CANCELARIA PRIMULUI MINISTRU, INSTITUȚIA PRIMARULUI COMUNEI și COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII NR. 10/2001.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că apelul este scutit de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, după care:
La întrebarea instanței, atât reprezentanta apelanților pârâți cât și reprezentanta intimatului reclamant arată că nu au probe sau cereri de formulat.
Nemaifiind probe sau cereri de formulat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta apelanților pârâți DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B pentru Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea sentinței instanței de fond în sensul respingerii acțiunii reclamantului, fără cheltuieli de judecată. În motivare arată că, la instanța de fond au invocat că nu au calitate procesuală, iar art. 13 din Legea 247/2005 arată care sunt atribuțiile acestei comisii.
Reprezentanta intimatului reclamant solicită în principal respingerea apelului iar în subsidiar obligarea în solidar a pârâților la despăgubiri, deoarece se impune ca Statul Român să despăgubească persoanele de la care a fost luate abuziv imobilele. Apreciază că Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă, Statul Român fiind reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.178/C din 04 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor din B- - sectorul 5.
A fost admisă acțiunea precizată înaintată de reclamantul din O str. -. - nr.74 în contradictoriu cu pârâții Primarul comunei jud. B și Statul Român reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
S-a constatat că reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent bănesc în cuantum de 80.344 lei, pentru imobilul cu nr. top 107 și 108, înscris în 95, imobil ce reprezintă în natură casă cu anexe gospodărești și teren în suprafață de 1441. situat în nr.88.
S-a anulat dispoziția nr.112/17.11.2006 emisă de Primarul comunei.
A fost obligat Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor la plata sumei de 80.344 lei în favoarea reclamantului.
S-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din B- - sectorul 1, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Prin notificarea înregistrată la Primăria comunei în dosarul 588/N/2001, reclamantul a solicitat despăgubiri în temeiul Legii 10/2001 pentru imobilul reprezentând în natură casă și teren ce a aparținut antecesorului său
Prin dispoziția nr.112 emisă de Primarul comunei s-a respins notificarea pe considerentul că nu s-au depus acte doveditoare ale existenței imobilelor și a dreptului de proprietate asupra acestora.
Imobilul pentru care reclamantul solicită despăgubiri este situat în localitatea nr. administrativ 88 reprezentând casă cu anexe gospodărești și teren aferent în suprafață totală de 1140. fiind înscris în 95 cu nr. top 107 și 108, imobil cu privire la care acesta susține că a constituit proprietatea extratabulară a antecesorului său
După cum rezultă din evidența de imobilele cu nr. top 107 și 108 constituit proprietatea tabulară a ascendenților reclamantului, respectiv a numitului cu titlu de posesiune faptică.
Prin sentința nr.1649/1949 a Tribunalului Militar Cluj, tatăl reclamantului numitul Gaf ost condamnat la 6 ani temniță grea și confiscarea averii pentru că a făcut parte din organizația subversivă de tip fascist, a comis acte de sabotaj în timpul campaniei de seceriș, a tăiat sârmele de telefon cu scopul de a împiedica legătura între autoritățile locale și cele centrale în timpul unei rebeliuni ce urma să aibă loc.
Din considerentele sentinței civile 2120/09.11.1951 pronunțată de Tribunalul Bihors -a reținut că antecesorul reclamantului a deținut în proprietate anterior confiscării averii casă și teren, aspect confirmat și prin depozițiile martorilor audiați în cauză.
Prin raportul de expertiză întocmit în cauză de exp. s-a identificat imobilul în cauză, expertul arătând în desfășurarea expertizei faptul că imobilul în prezent este ocupat de anumite persoane, iar din discuțiile purtate cu proprietarii, s-a reținut că au existat pe acel teren alte construcții care au fost demolate.
A subliniat expertul faptul că proprietarii actuali au recunoscut că a existat o clădire cu trei camere, o bucătărie de vară, un grajd pentru animale, șura de fân și o fântână care în prezent este funcțională.
Expertul a evaluat imobilul casă și teren la suma de 80.344 lei.
Reținând astfel că, imobilul confiscat de Statul Român de la antecesorul reclamantului, se încadrează în categoria imobilelor preluate abuziv de Statul Român, reclamantul având calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent, în temeiul dispozițiilor art.10, al.2 din Legea 10/2001, art.6 paragraf din CEDO, s-a admis acțiunea precizată și în consecință, a fost obligat Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor la plata sumei de 80.314 lei în favoarea reclamantului, sumă ce reprezintă contravaloarea imobilului preluat.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor a fost respinsă.
Față de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, acțiunea a fost respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Întrucât dovada calității reclamantului de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii și dovada dreptului de proprietate asupra imobilului preluat abuziv a fost făcută doar în instanță, nu s-a reținut culpa procesuală a pârâților în cauză, astfel că, cheltuielile de judecată solicitate de reclamant nu au fost acordate.
Împotriva acestei sentințe, în termen a formulat apel Ministerul Economiei și Finanțelor care a invocat lipsa calității sale procesuale pasive în prezenta cauză, arătând că în speță calitate procesuală pasivă au Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
În motivarea apelului s-a susținut că în speță sunt incidente dispozițiile legii speciale, art. 13 din Legea 247/2005, Legea 10/2001 și OUG 81/2007 și astfel calitate procesuală pasivă are Comisia Centrală de Evaluare a Despăgubirilor și nu Ministerul Economiei și Finanțelor care nu dispune de fonduri în acest sens.
Analizând sentința apelată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea constată că aceasta este în parte nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
Instanța de fond a statuat în mod corect că reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii în echivalent în cuantum de 80.344 lei pentru imobilul înscris în CF. 95, nr. top.107 și 108, imobil care a fost preluat abuziv de la antecesorul reclamanților, în temeiul unei hotărâri penale prin care acesta a fost condamnat politic.
Cuantumul despăgubirilor a fost stabilit de instanța de fond, în baza unei expertize judiciare ce nu a fost contestată de părți.
Instanța de apel este investită doar cu verificarea calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor și Comisiei Centrale de Evaluare a Despăgubirilor în reprezentarea Statului Român.
Reclamantului, prin necontestarea de nici o parte din prezenta cauză a dreptului acestuia la măsurile reparatorii instituite de Legea de retrocedare, i se recunoaște că deține un bun în înțelesul art. 1 Protocolul 1 din, dar simpla recunoaștere a deținerii acestui bun nu este suficientă pentru protecția efectivă a acestuia.
Cum restituirea în natură a imobilului ce a fost deținut de foștii proprietari și care a fost preluat abuziv de stat nu mai este posibilă, urmează ca acestora să li se stabilească despăgubiri prin echivalent pentru bunul amintit.
Prin Legea nr. 10/2001, modificată succesiv și republicată, au fost stabilite o serie de modalități de despăgubire a foștilor proprietari, între care și acordarea de acțiuni la Fondul "Proprietatea". În sarcina statului există obligația pozitivă de a respecta dreptul de proprietate, simpla adoptare a unor măsuri reparatorii în concordanță cu normele internaționale nefiind suficientă, dacă nu este urmată de măsuri concrete de aplicare într-un termen rezonabil, astfel încât acordarea de măsuri reparatorii să nu fie o simplă iluzie.
Statului Român la o problemă de ordine general (restituirea proprietăților confiscate în perioada 1945 - 1989), a fost însă una în mod excesiv întârziată. În aceste condiții, raportat la faptul că Fondul "Proprietatea" nu este funcțional, România a fost condamnată repetat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului ( v/s România, v/s România, v/s România, etc.), fiind obligată la plata unor despăgubiri echitabile în favoarea foștilor proprietari, reținându-se că întârzierea plății acestora este o încălcare a art. 1 Protocolului 1 din
Întârzierea plății indemnizațiilor cuvenite foștilor proprietari reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate al acestora, în acest sens, prin Hotărârea din 9 decembrie 2008, Viașu c/a România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat Statul Român, în temeiul art. 46, ca de urgență să adopte un regim eficace și util de calculare și plată a despăgubirilor. În hotărârea arătată, Curtea a reținut că dificultățile de ordin organizatoric a autorităților române pentru plata despăgubirilor cuvenite foștilor proprietari, se datorează în principal modificărilor legislative succesive, lipsite de efect în plan practic și care au creat un climat de incertitudine juridică, tocmai reținând acest aspect, prin hotărârea arătată, Statul a fost obligat la plata unor despăgubiri echitabile în favoarea fostului proprietar, căruia nu i s-a putut restitui în natură proprietatea și a cărui drept la despăgubire a fost recunoscut de autoritățile române.
Față de cele de mai sus, Curtea apreciază că se impune, pentru respectarea dreptului de proprietate al reclamantei și mandantului acesteia, cuantificarea despăgubirilor cuvenite și obligarea Statului Român la plata acestora.
Prin urmare, Statul Român va fi obligat la plata acestei sume cu titlul despăgubiri, în favoarea foștilor proprietari.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, se rețin următoarele:
Potrivit art. 3 pct. 48 din nr.HG 386/2007 (Norma-cadru de funcționare a acestei instituții), Ministerul Economiei și Finanțelor reprezintă Statul Român ca subiect de drepturi și obligații în fața instanțelor, iar potrivit art. 2 din același act normativ, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează și administrează veniturile statului, precum și datoria publică, motiv pentru care sunt nefondate susținerile intimatului privind excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
De altfel, inclusiv fondurile puse la dispoziția Comisiei Centrale de Evaluare a Despăgubirilor pentru despăgubirea foștilor proprietari, în fapt Fondul "Proprietatea", se constituie sub forma unei societăți de investiții deținută în întregime de Statul Român și administrată de Ministerul Economiei și Finanțelor, până la transmiterea acțiunilor către persoanele fizice îndreptățite, conform dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 247/2005, modificată prin nr.OUG 81/2007.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat repetat România (cazurile, și ), așa cum am arătat mai sus, reținând că Fondul "Proprietatea" nu funcționează de natură a asigura o despăgubire reală și efectivă a foștilor proprietari deposedați de stat de bunurile ce le-au aparținut, în cazurile arătate s-au acordat despăgubiri foștilor proprietari, aceste sume fiind achitate de Ministerul Finanțelor ca reprezentant al Statului Român, ce a fost condamnat de
Așa fiind, nu se poate reține în speță că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă.
Comisia Centrală de Evaluare a Despăgubirilor, prin întâmpinarea depusă în apel a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, motivând că nu are competențe de a soluționa notificările formulate în baza Legii 10/2001.
Curtea reține că are calitate procesuală pasivă și Comisia Centrală de Evaluare a Despăgubirilor, cât timp prin modificările succesive ale legilor de retrocedare și în competența acesteia au fost date diferite atribuții în vederea despăgubirii foștilor proprietari abuziv deposedați. Astfel, comisia a fost înființată prin Legea nr.247/2005 și atribuțiile acesteia au fost modificate prin OUG. 81/2007 prin care s-a avut în vedere accelerarea acordării despăgubirilor cuvenite foștilor proprietari deposedați abuziv de Statul Român.
Obiectul prezentei cauze îl reprezintă obligarea statului la plata despăgubirilor cuvenite fostului proprietar, pentru imobilul ce i-a fost preluat abuziv.
Ori, așa cum am arătat mai sus, Curtea Europeană în cauza Viașu c/a România a imputat Statului Român supralegiferarea în domeniul despăgubirii foștilor proprietari și tocmai datorită modificărilor legislative succesive și necoroborate, pârâtele din prezenta cauză, Ministerul Finanțelor și Comisia Centrală de Evaluare a Despăgubirilor invocă reciproc că nu au calitate procesuală pasivă, calitatea aparținând celeilalte pârâte.
Față de cele de mai sus, Curtea apreciază că se impune obligarea în solidar a celor două pârâte la plata despăgubirilor, ambele în reprezentarea Statului Român, neputându-i fi imputată reclamantului incoerența și incertitudinea juridică constată de Curtea Europeană și care a dus la întârzierea plății indemnizației cuvenite și prin aceasta la încălcarea dreptului de proprietate a reclamantului.
Pentru aceste motive, în baza art. 296 Cod procedură civilă se va admite apelul Direcției Generale a Finanțelor Publice B în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor și se va schimba în parte sentința de fond, în sensul obligării în solidar a apelantului cu pârâta Comisia Centrală de Evaluare a Despăgubirilor în reprezentarea Statului Român la plata despăgubirilor cuvenite reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat apelul civil declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O,-/B, județul B, pentru MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B,-, sector 5, în reprezentarea STATULUI ROMÂN în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în O,-, județul B și intimații pârâți COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR - CANCELARIA PRIMULUI MINISTRU cu sediul în B, - -, nr. 202, sector 1, INSTITUȚIA PRIMARULUI COMUNEI și COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII NR. 10/2001, ambii cu sediul în, județul B, împotriva sentinței civile nr. 178 din 4 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o schimbă în parte.
ADMITE acțiunea civilă formulată de reclamantul domiciliat în O,-, județul B, împotriva pârâtei COMISIA CENTRALĂ DE EVALUARE ȘI STABILIRE A DESPĂGUBIRILOR
Obligă pe pârâții MINISTERUL FINANȚELOR și COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR B în solidar, la plata sumei de 80.334 lei, cu titlu despăgubiri în temeiul Legii 247/2005 și Legii 10/2001.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de azi, 27 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - -
Red.dec.R /11.02.2009
Jud.fond.
Dact./11.02.2009
Ex.2
6 com./
1. apelanta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O,-/B, județul B, pentru
2. MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B,-, sector 5, în reprezentarea STATULUI ROMÂN
3. intimatul reclamant domiciliat în O,-, județul B
4. intimații pârâți COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR - CANCELARIA PRIMULUI MINISTRU cu sediul în B, - -, nr. 202, sector 1,
5. INSTITUȚIA PRIMARULUI COMUNEI
6. COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII NR. 10/2001, ambii cu sediul în, județul B,
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Bocșe Elena, Popoviciu Liliana
