Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 1211/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar Nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1211/R/2009
Ședința publică din 14 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eugenia Pușcașiu
JUDECĂTORI: Eugenia Pușcașiu, Andrea Chiș Ana Ionescu
: - -
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de recurenții pârâți, - și - împotriva deciziei civile nr. 46/A/28.01.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- privind și pe intimata reclamantă precum și pe intimata pârâtă -, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă în instanță recurenții pârâți și și reprezentantul intimatei reclamantă, avocat, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum total de 30 lei și timbru judiciar în cuantum total de 6 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la dosar s-a depus prin registratura instanței de către recurenți motivele de recurs și întâmpinare de către intimata reclamantă.
Se comunică un exemplar din motivele de recurs reprezentantului reclamantei intimată.
Reprezentantul intimatei reclamantă avocat invocă excepția nulității în ceea ce privește introducerea motivelor de recurs depuse de către recurenți raportat la art 306 pr. civ. întrucât motivele de recurs nu au fost motivate în termen, ultima zi a termenului fiind 27.03.2009 iar acestea au fost depuse la data de 08.05.2009 sens în care sunt introduse în afara termenului prev.de art.306 C pr. Civ. Invocă totodată și excepția inadmisibilității recursului formulat de către recurenți.
Instanța pune în discuția părților prezente excepțiile invocate de către reprezentantul intimatei reclamantă.
Recurenta intimată lasă la aprecierea instanței referitor la excepțiile invocate.
Recurentul pârât - învederează instanței că în termenul legal a formulat și a depus motivele de recurs și lasă la aprecierea instanței referitor la excepțiile invocate.
Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța declaraă închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri judiciare.
Recurenții și - solicită admiterea recursului, precizând că expertizele nu sunt corecte, arată că în termen a depus obiecținile iar față de excepțiile invocate la acest termen, lasă la aprecierea instanței, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei reclamantă solicită respingerea ca inadmisibil și ca nefondat a recursului urmând a se constata nulitatea motivelor de recurs având în vedere că nu au fost motivate în termenul legal cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1736/2008 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Gherla, a fost dmisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.
A fost admisă excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește primul petit al cererii reconvenționale formulate de către pârâta-reclamantă, referitor la recunoașterea dreptului de proprietate asupra construcției extinse în anul 1972-1975.
A fost respinsă ca nefondată excepția inadmisibilității cererii reconvenționale, excepție invocată de către reclamanta-pârâtă.
A fost dmisă în parte acțiunea modificată și precizată formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul, acțiune continuată împotriva moștenitorilor pârâtului, respectiv, și
.
A fost admisă în parte cererea reconvențională precizată formulată de pârâta - reclamantă în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă și în consecință:
S-a dispus rectificarea suprafeței de teren înscrisă în CF 1165 G sub nr. top.457 de la 648 mp la 685 mp cât măsoară în realitate.
S-a constat că masa succesorală după defuncta, decedată la data de 15.11.1995, se compune din următoarele bunuri imobile:
- casă compusă la parter din 3 camere, 2 bucătării, 2 băi, 2 cămări și 1 hol, casa scării, iar la etaj din 2 camere, bucătărie, baie, hol, coridor, și pivniță formată din 2 boxe și hol, situată în G,-, jud. C;
- teren, în suprafață de 685 mp, situat în G,-, jud.
- anexe gospodărești, în suprafață de 73,69 mp.
S-a onstat că au calitate de moștenitori legali reclamanta-pârâtă, cu o cotă indiviză de 8/16 din masa partajabilă, pârâta-reclamantă, cu o cotă indiviză de 2/16 din masa partajabilă, pârâtul, cu o cotă indiviză de 3/16 din masa partajabilă și pârâta, cu o cotă indiviză de 3/16 din masa partajabilă.
S-a onstat ca pasivul succesoral se compune din dreptul de creanță al reclamantei - pârâte constând în suma de 112.600 lei, reprezentând contravaloarea extinderii realizate în anii 1986-1990, și din dreptul de creanță al pârâtei-reclamante constând în suma de 17.178 lei, reprezentând contravaloarea extinderii realizate în anii 1972-1975.
S-a ispus ieșirea din indiviziune a părților prin formarea a cinci loturi:
Lotul nr. 1 compus din:
teren cu nr. top. nou. 457/1, în suprafață de 371 mp, cu o cotă-parte de 8/16 în favoarea reclamantei-pârâte Marja, cu o cotă-parte de 2/16 în favoarea pârâtei-reclamante, cu o cotă-parte de 3/16 în favoarea pârâtului și cu o cotă-parte de 2/16 în favoarea pârâtei, și
părțile indivize comune asupra fundațiilor, pereților, branșamentelor de apă, canal, gaz, electricitate, telefon și racordurilor interioare comune, după cum urmează reclamanta-pârâtă, cu o cotă indiviză de 44/100, iar pârâta-reclamantă, pârâtul și pârâta, cu o cotă indiviză de 24/100.
Lotul nr. 2 compus din apartamentul nr.1 cu nr. top nou 457/1/1, tip, format din casa scării, parter cu o cameră, bucătărie, 1 baie, 1, etaj cu 2 camere,bucătărie, baie, hol, coridor, cu suprafața de 151,03 mp, în valoare de 144.490,72 Ron, 1 boxă pivniță și 1/2 din holul de acces al pivniței.
Lotul nr. 3 compus din apartamentul nr. 2, cu nr. top. nou 457/1/II, format din parter cu 2 camere, l bucătărie, 1 baie, 1, 1 hol, cu suprafața de 81,43 mp, în valoare de 51.726,28 Ron, 1 boxă pivniță și 1/2 din holul de acces al pivniței.
Lotul nr. 4 compus din teren cu nr. top. nou. 457/2, în suprafață de 157 mp, cu anexe gospodărești formate din două încăperi.
Lotul nr. 5 compus teren cu nr. top. nou. 457/3, în suprafață de 157 mp, cu anexe gospodărești formate din două încăperi.
Au fost tribuite reclamantei-pârâte Marja, în deplină proprietate și posesie, loturile nr. 2 și 4, descrise mai sus.
Au fost atribuite loturile nr. 3 și 5 pârâtei-reclamante, în cotă-parte de 2/16, pârâtului, în cotă parte de 3/16 și pârâtei, în cotă parte de 3/16.
A atribuit reclamantei-pârâte și pârâților, în stare de indiviziune, Lotul nr. 1.
A fost obligată pârâta-reclamantă, în cotă-parte de 2/16, pârâtul, în cotă parte de 3/16 și pârâta, în cotă parte de 3/16, la plata sumei de 1328,78 Ron în favoarea reclamantei-pârâte, cu titlu de sultă.
S-a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate după cum urmează:
- asupra terenului în suprafață de 371 mp, cu nr. top. nou. 457/1 în cotă-parte de 8/16 în favoarea reclamantei-pârâte Marja, în cotă-parte de 2/16 în favoarea pârâtei-reclamante, în cotă-parte de 3/16 în favoarea pârâtului și în cotă-parte de 2/16 în favoarea pârâtei și asupra fundațiilor, pereților, branșamentelor de apă, canal, gaz, electricitate, telefon și racordurilor interioare comune, în favoarea reclamantei-pârâte, cu cota de 44/100 și în favoarea pârâtei-reclamante, a pârâtului și a pârâtei, cu cota de 24/100.
- asupra apartamentului nr. 1, cu nr. top. nou 457/1/1, tip, format din casa scării, parter cu o cameră, 1 bucătărie, 1 baie, 1, etaj cu 2 camere, bucătărie, baie, hol, coridor, cu suprafața de 151,03 mp, 1 boxă pivniță și 1/2 din holul de acces al pivniței, în favoarea reclamantei-pârâte, cu titlu prin moștenire și partaj.
- asupra apartamentului nr. 2, cu nr. top. nou 457/1/II, format din parter cu 2 camere, l bucătărie, 1 baie, 1, 1 hol, cu suprafața de 81,43 mp, 1 boxă pivniță șiVi
din holul de acces al pivniței în favoarea pârâtei-reclamante, în cotă- parte de 2/16, a pârâtului, în cotă parte de 3/16 și a pârâtei, în cotă parte de 3/16, cu titlu prin moștenire și partaj.
- asupra terenului cu nr. top. nou. 457/2, în suprafață de 157 mp, cu anexe gospodărești formate din două încăperi favoarea pârâtei-reclamante, cu titlu prin moștenire și partaj.
- asupra terenului cu nr. top. nou. 457/3, în suprafață de 157 mp, cu anexe gospodărești formate din două încăperi, în favoarea pârâtei-reclamante, în cotă-parte de 2/16, a pârâtului, în cotă parte de 3/16 și a pârâtei, în cotă parte de 3/16, cu titlu prin moștenire și partaj.
S-a espins acțiunea formulată împotriva pârâtei, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a respins cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă având ca obiect recunoașterea dreptului de proprietate asupra construcției extinse în anul 1972-1975, ca inadmisibilă.
S-au compensat cheltuieli de judecată.
La pronunțarea sentinței judecătoria a avut in vedere următoarele considerente de fapt și de drept:
În ce privește excepția inadmisibilității cererii reconvenționale, instanța apreciat netemeinicia acesteia, reținând că prin cererea reconvențională de la fila 203, pârâta a solicitat să se constate existența unui drept de creanță în favoarea sa asupra moștenirii lăsate de defuncta, reprezentând contravaloarea extinderilor realizate la construcția situată în mun. G, str. -, nr. 18, în anul 1975, ori potrivit disp. art. 6735alin. 1 din Codul d e procedură civilă, în cazul partajului succesoral, instanței îi revine obligația de a stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia precum și datoriile transmise prin moștenire, datoriile si creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum si sarcinile moștenirii.
Ca atare, cererea formulată de pârâta-reclamantă este admisibilă în cadrul acestei cereri de partaj, nefiind incidente dispozițiile art. 111 din Codul d e procedură civilă.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut că potrivit certificatului de moștenitor nr. 37/1996 eliberat de notarul public astfel cum a fost modificat prin Decizia Civilă nr.877/22 mai 2003 Curții de Apel Cluj, numita a decedat la data de 15.11.1995, iar defunctul și reclamanta sunt moștenitorii legali ai acesteia, în calitate de fii.
In cursul prezentului litigiu a survenit decesul numitului, iar pârâta-reclamantă și pârâții și au vocație succesorală concretă pentru a veni la moștenirea acestuia, prima în calitate de soție supraviețuitoare, iar ultimii în calitate de fii (cf. certificatului de moștenitor nr. 94/07.09.1999 autentificat de BNP de la fila 69, voi II).
Întrucât la data deschiderii succesiunii (29.08.1999) în patrimoniul acestuia se regăsea și cota-parte de1/2din averea mamei sale, această cotă parte se va transmite moștenitorilor săi, și. Instituția juridică ce funcționează potrivit mecanismului descris mai sus este cunoscută în doctrină sub denumirea de retransmiterea moștenirii.
La constatarea moștenitorilor defunctei și a cotelor de proprietate cuvenite acestora, judecătoria s-a întemeiat pe dispozițiile art. art. 1 din Legea nr. 319/1944 și art. 669 din Codul civil.
În ce privește masa succesorală lăsată de defuncta, aceasta se compunea potrivit certificatului de moștenitor nr. 37/1996 eliberat de notarul public din întreg imobilul - teren, construcție și anexe gospodărești - înscris în CF 1165 G, astfel cum acesta este descris în extrasul CF de la fila 4 din vol. Prin Decizia civilă nr.l459/A/10 decembrie 2002 Tribunalului Cluj, menținută de Decizia Civilă nr.877/22 mai 2003 Curții de Apel Cluj ( 93-96. II ), acest certificat de moștenitor a fost anulat parțial în sensul excluderii apartamentului nr. III din construcția inclusă in masa succesorală rămasă după defuncta, decedată în 15.11.1995, întrucât s-a constatat că intervenienții și au dobândit prin construire dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. III din imobilul înscris în CF 1165 G, individualizat în raportul de expertiză întocmit în cauză de către d-nul expert
Cum aceste hotărâri judecătorești sunt opozabile tuturor părților din prezentul dosar, instanța de fond a ținut seama de dispozițiile hotărârilor judecătorești precizate și a constatat raportat la expertizele efectuate de expert ( 237-258, 329-334 vol.II) și expert ( 17-27 voi. III) componența masei succesorale rămase după defuncta, potrivit dispozitivului.
Deoarece în urma măsurătorilor realizate la fața locului de către expert a reieșit că terenul măsoară în realitate 685 mp, iar nu 648 mp cum s-a menționat în CF 1165 G sub nr. top. 457 și terenul este împrejmuit, fiind clar delimitat de imobilele vecine, instanța de fond a dispus în temeiul art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996 rectificarea suprafeței de teren înscrisă în CF 1165 G sub nr. top. 457 de la 648 mp la 685 mp cât măsoară în realitate.
În cadrul cererii de partaj succesoral, pentru a se asigura respectarea principiului egalității între moștenitori și a se evita alte procese, se impune a se da curs și cererilor făcute de părți privitoare la drepturile pe care aceștia le pretind asupra moștenirii în vederea lichidării datoriile defunctului față de moștenitori. Din coroborarea prevederilor art. 777 și art. 1060. civ. rezulta ca datoriile moștenirii se împart de drept între succesori, din ziua deschiderii succesiunii, în proporție cu partea ereditară a fiecăruia.
Pârâta a pretins că a suportat cheltuielile ocazionate de extinderea realizată în anii 1972-1975 la imobilul ce a aparținut defunctei, motiv pentru care a solicitat să i se recunoască un drept de creanță asupra moștenirii.
Potrivit raportului de expertiză efectuat de d-na expert ( 241 vol II), imobilul din str. -, nr. 18 fost extins la parter, în perioada respectivă, cu o bucătărie, o baie, o și un hol, cu o suprafață utilă de 22,69 mp. Procedându-se la evaluarea acestei părți de construcție potrivit algoritmului prezentat de expert la 242, 243 se ajunge la o valoare de 17.178 Ron și nu de 17.200 Ron așa cum a menționat expertul prin răspunsurile comunicate instanței de fond în cadrul suplimentului de expertiză de la fila 332 vol. 1. Pentru a reține această situație de fapt, instanța de fond a refăcut calculele după cum urmează: 2060 x 22,69 + 58 x 22,69 =46.741,40 + 1.316,02 = 48.057,42 lei, valoare ce fost diminuată potrivit coeficientului de uzură la 38.926,51 lei (48.057,42 x 0,81 =38.926,51 lei) și actualizată potrivit coeficientului de actualizare a prețurilor la suma de 256.383.542,60 lei, după care a fost diminuată potrivit coeficientului de scădere la 171.776.973,543 lei (256.383.542,60 lei x 0,67 = 171.776.973,543 lei ), respectiv 17.178 Ron. Prin urmare, instanța de fond a apreciat că valoarea de circulație a acestei părți de construcție este de 17.178 Ron.
Prin declarațiile martorilor ( 63, 126), ( 115), (128), pârâta a dovedit că a contribuit alături de soțul său la suportarea cheltuielilor ocazionate de edificarea acestei părți din construcție, iar prin aceasta, valoarea de circulație a imobilului ce intră în masa succesorală a defunctei a crescut. Aceasta din urmă, anterior decesului, nu a despăgubit-o pe pârâtă sau pe soțul acesteia pentru îmbunătățirile aduse imobilului.
De asemenea reclamanta prin răspunsul dat la interogatoriu la întrebarea nr. 3 de la fila 45 vol. 1 recunoaște că soțul pârâtei a suportat cheltuielile ocazionate de extinderea imobilului în anul 1975 cu bucătărie, o baie, o și un hol.
În considerarea acestor împrejurări de fapt, instanța de fond a constat că pârâta are un drept de creanță asupra moștenirii, constând în contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului în anul 1975, îmbunătățiri ce se circumscriu valorii de 17.178 Ron.
De asemenea și reclamanta a susținut că extinderile realizate în anii 1986-1990 la imobilul din litigiu s-au făcut pe cheltuiala sa, iar nu a defunctei, motiv pentru care a solicitat să i se recunoască un drept de creanță asupra moștenirii.
Potrivit raportului de expertiză efectuat de expert ( 244 voi II), imobilul din str. -, nr. 18 fost extins în anii 1986-1990 după cum urmează casa scărilor, etaj intermediar compus din hol și balcon și etaj compus din 2 camere, bucătărie, baie, hol și coridor, cu o suprafață utilă de 97,69 mp. Procedându-se la evaluarea acestei părți de construcție potrivit algoritmului prezentat de expert la 244-246, s-a stabilit că valoarea de circulație a acestei părți din construcție este de 112.600 Ron.
Contribuția reclamantei la suportarea costurilor determinate de supraetajarea imobilului din str. -, nr. 18 reiese din declarația martorului ( 63, 126) care relatează instanței de fond că situația materială a mamei părților nu îi permitea să suporte cheltuielile ocazionate de supraetajarea construcției, respectiv din declarația martorului ( 115).
De asemenea, prin răspunsul dat la întrebarea nr. 3 din interogatoriul de la fila 47 vol. 1 autorul pârâților, în viață la momentul respectiv, recunoștea că reclamanta a supraetajat imobilul, adăugând două camere, un hol,degajament, baie, chicinetă, iar la parter a construit casa scărilor, extindere ce a fost realizată în anul 1990.
Față de această situație de fapt, instanța de fond a constat că reclamanta are un drept de creanță asupra moștenirii constând în contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului în anii 1986-1990, îmbunătățiri ce se circumscriu valorii de 112.600 Ron.
In vederea stabilirii masei de calcul, instanța de fond a efectuat potrivit dispozițiilor art. 849 civ. cele două operațiuni succesive: stabilirea valorii bunurilor existente în patrimoniul succesoral și scăderea pasivului succesoral pentru obținerea activului net în funcție de care se va determina valoarea bunurilor ce urmează să revină fiecăruia cu titlu de moștenire.
Referitor la valoarea de circulație a imobilului din litigiu, în ansamblul său, (cu excepția apartamentului nr. III din imobilul înscris în CF 1165 G, individualizat în raportul de expertiză întocmit în cauză de către d-nul expert G, care nu mai formează obiectul prezentei cauzei), instanța a constatat că expert a comis o eroare de calcul cu ocazia stabilirii valorii de circulație a părții de construcție edificate în anul 1940. Împrejurarea a condus implicit la stabilirea unei valori finale eronate. Astfel, s-a consemnat greșit rezultatul adunării dintre sumele 230.884,80 lei și 41.425 lei ca fiind 273.309,80 lei, în loc de 272.309,80 lei, cum este corect. În urma refacerii tuturor calculelor potrivit algoritmului prezentat de expert se ajunge la suma de 66.439 Ron [272.309,80 + 6500,64= 278.810.44, valoare ce fost diminuată potrivit coeficientului de uzură la 150.557,6376 lei (278.810.44 x 0,54 = 150.557,6376 lei) și actualizată potrivit coeficientului de actualizare a prețurilor la suma de 991.624.995,291 lei, după care a fost diminuată potrivit coeficientului de scădere la 664.388.746,844 lei (991.624.995,291 lei x 0,67 = 664.388.746,844 lei), respectiv 66.439.
valorile celor trei părți distincte de clădire se ajunge la o valoare de circulație de 196.217 Ron (66.439 Ron + 112.600 Ron + 17.178 Ron). Din activul brut instanța de fond a urmat să scadă pasivul succesoral, ajungându-se astfel la un activ de net în valoare de 66.439 Ron. Raportat la această sumă instanța de fond a calculat valoric partea de moștenire ce trebuie să revină pe de o parte reclamantei, iar pe de altă parte pârâților. Având în vedere că reclamantei îi revine o cotă-parte de 8/16 din masa de calcul, acesteia urmează să îi revină bunuri din masa partajabilă în valoare de 33.219, 5 Ron (la care se va adăuga dreptul de creanță de 112.600 Ron). De asemenea, pârâților urmează să le revină împreună tot o cotă-parte de 8/16 din masa calcul, respectiv bunuri din masa partajabilă în valoare de 33.219, 5 Ron (la care se va adăuga dreptul de creanță de 17.178 Ron).
Cât privește valoarea de circulație a terenului aceasta nu prezintă relevanță deoarece expert a întocmit două variante de partajare în natură care respectă întocmai cotele-părți ale părților. Acesta a propus crearea a două loturi cu suprafețe egale și a unui lot ce urmează a fi folosit în indiviziune, având destinația de curte comună.
Cât privește cererea de ieșire din indiviziune, instanța de fond, în temeiul art. 728.civ. ținând seama de folosința faptică și opiniile părților exprimate cu ocazia măsurătorilor efectuate la fața locului de către domnii experți, a dispus crearea a 5 loturi potrivit dispozitivului.
În ce privește modalitatea de partajarea a terenului și a anexelor gospodărești, instanța de fond a optat pentru varianta I propusă de expert, considerând că aceasta va permite părților accesul nestingherit la cele două parcele de teren și la anexele gospodărești pe care instanța le va atribui în proprietate exclusivă părților. De asemenea, modalitatea de partajare propusă de pârâți ar putea împiedica accesul mijloacelor de intervenție la apartamentul nr. 1, în eventualitatea unor situații de urgență, dat fiind că ar rămâne un drum de acces cu o lățime de aproximativ 3 așa cum reiese din planșa de la 25 din vol.III.
Întrucât proprietarii apartamentului III, respectiv și au doar un drept de folosință asupra terenului pe durata existenței construcției, instanța de fond s-a raportat la cotele-părți ce revin reclamantei și pârâților, și în urma dezbaterii succesiunii lăsate de defuncta pentru a stabili cotele ce revin fiecăruia din terenul cu nr. top. nou. 457/1, în suprafață de 371 mp, care urmează a fi utilizat cu destinația de curte comună. La stabilirea cotelor-părți din părțile indivize comune asupra fundațiilor, pereților, branșamentelor de apă, canal, gaz, electricitate, telefon și racordurilor interioare comune, instanța de fond a avut în vedere și suprafața apartamentului III, chiar dacă acesta nu formează obiectul prezentei cauzei, fiind în prezența unui caz de coproprietate forțată.
Potrivit folosinței faptice, reclamanta ocupă din "casa veche", așa cum aceasta a fost individualizată în raportul de expertiză, o suprafață de 53,34 mp, respectiv o cotă de 48%, ce corespunde unei valorii de 31.890,72 Ron, iar pârâții o suprafață de 58,74 mp, respectiv o cotă de 52%, ce corespunde unei valori de 34.548,28 Ron ( 333 voi. II).
În urma partajării în natură a imobilului-construcție, reclamantei îi revine apartamentul nr. 1, cu nr. top. nou 457/1/1, tip, format din casa scării, parter cu o cameră, 1 bucătărie, 1 baie, 1, etaj cu 2 camere, bucătărie, baie, hol, coridor, cu suprafața de 151,03 mp, în valoare de 144.490,72 Ron (112.600 + 31.890,72 ), iar pârâților apartamentul nr. 2, cu nr. top. nou 457/1/II, format din parter cu 2 camere, 1 bucătărie, 1 baie, 1, 1 hol, cu suprafața de 81,43 mp, în valoare de 51.726,28 Ron ( 17178 Ron + 34.548,28 Ron).
Față de împrejurarea că materialele de construcție au fost procurate și manopera a fost suportată de reclamanta pentru partea de construcție evaluată la suma de 112.600 Ron iar raportat la activul net de 66.439 Ron, reclamantei i se mai cuvine o parte din clădire în valoare de 33.219, 5 Ron, și faptic aceasta va beneficia de o parte a construcției evaluată la 144.490,72 Ron, instanța de fond a compensat această diferență prin obligarea pârâtei-reclamante, în cotă-parte de 2/16, a pârâtului, în cotă parte de 3/16 și a pârâtei, în cotă parte de 3/16, la plata sumei de 1328,78 Ron în favoarea reclamantei-pârâte, cu titlu de sultă.
Acestora din urmă li s-a atribuit faptic o parte din clădire evaluată la 51.726,28 Ron, iar ținând seama de dreptul de creanță al acestora de 17.178 Ron și cota-parte din activul net evaluată la 33.219, 5 Ron acestora trebuia să le revină doar o parte din clădire evaluată la 50.397.5 Ron.
Instanța de fond a procedat de asemenea la partajarea în natură a celor două boxe din pivnița de la subsolul clădirii, omise din tabelul de mișcare parcelară întocmit de expert, atribuind o boxă reclamantei și o boxă pârâților în stare de indiviziune
In temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, instanța a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate al beneficiarilor loturilor.
Instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la înscrierea în CF a dreptului de proprietate asupra apartamentului III, deoarece la termenul din data de 27 iunie 2006, instanța, printr-o încheiere interlocutorie, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, iar părțile au refuzat ulterior extinderea acțiunii față de această pârâtă pentru a se putea clarifica situația de carte funciară și a acestui apartament ( 298,299 voi II).
Față de împrejurarea că la data de 7 iunie 2007, s-a admis excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește primul petit al cererii reconvenționale formulate de către pârâta-reclamantă, instanța de fond a respins cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă având ca obiect recunoașterea dreptului de proprietate asupra construcției extinse în anul 1972-1975, ca inadmisibilă, întrucât principiul puterii lucrului judecat consacrat de art. 1201 din Codul civil împiedică judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și purtat între aceleași părți.
Instanța de fond a respins acțiunea formulată împotriva pârâtei, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Față de împrejurarea că pretențiile ambilor părți au fost încuviințate numai in parte, instanța de fond raportat la prevederile art. 276 din Codul d e procedură civilă a apreciat că se impune compensarea acestora.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta iar prin decizia civilă 46/28.01.2009 a Tribunalului Cluj, s-a admis în parte apelul reclamantei și s-a schimbat parțial sentința civilă 1735/2008 în sensul pensării cheltuielilor de judecată ocazionate părților până la limita celei mai mici obligații fiind astfel obligați pârâții să plătească apelantei diferența în sumă de 2564,13 lei din care 320,51 lei și câte 1121,74 lei și.
Pentru a pronunța această hotărâre, au fost reținute următoarele considerente:
Contrar susținerilor apelantei, din cuprinsul cererii reconvenționale depusă de pârâta la termenul din 18.07.2006, aflată la filele 203-205 dosar, mai precis din petitul 2 rezultă că pârâta a solicitat un drept de creanță asupra masei succesorale. Dreptul de creanță nu se referă la investițiile enumerate mai jos, așa cum susține apelanta, ci la extinderile efectuate la construcție în anul 1976. Este adevărat, așa cum a observat prima instanță, că modul de formulare al cererii nu este tocmai riguros, însă solicitarea părții este totuși neechivocă. Astfel fiind, prima critică referitoare la modificarea de către instanță a conținutului cererii formulată de pârâtă și încălcarea principiului disponibilității nu este întemeiată.
Nu este întemeiată nici critica legată de netemeinicia soluției dată de instanță cu privire la sulta la care au fost obligați pârâții.
Împrejurarea că imobilul în litigiu ar fi constituit și înainte și după anul 1975 o singură unitate locativă nu prezintă nici o relevanță, căci utilizarea imobilului în aceste condiții nu exclude împrejurarea ca o parte din construcție să fi fost ridicată prin efortul financiar al pârâtei și a soțului acesteia, defunctul.
Probatoriul administrat în cauză a dovedit fără dubiu împrejurarea că familia a edificat pe cheltuiala sa extinderea efectuată în perioada 1972-1976 la imobilul supus partajului. Astfel, martorul a cărui declarație se află la filele 63 și 126 dosar arătat că în anul 1970 familia a edificat o extindere la casă alcătuită din cameră, bucătărie, baie, hol.
De asemenea, martorul a cărui declarație se află la fila 115 dosar fond, a arătat că după anul 1970 a făcut o extindere la imobil compusă din antreu, bucătărie, baie.
și a căror declarație se află la filele 127, 128 dosar au arătat că a edificat o extindere compusă din bucătărie, baie, hol și.
Declarațiile acestor doi martori nu pot fi înlăturate, așa cum pretinde apelanta, căci împrejurarea indicată de aceasta cu privire la martorul, respectiv aceea că nu ar fi fost înscris în cartea de imobil, nu duce neapărat la concluzia că acesta nu a locuit in imobil în perioada de referință, ci eventual că au fost încălcate anumite reglementări legale, aspect fără importanță în cauză. Cât despre martorul, pârâții au susținut constant că extinderea la construcție a fost efectuată în anul 1976, nu în anul 1975, astfel încât, locuind in imobil din luna noiembrie 1975, relatările martorului se bazează pe propria sa percepție.
De asemenea, facturile, bonurile și chitanțele depuse de pârâții la filele 23 - 27 dosar fac dovada că aceștia au achiziționat pe cheltuiala lor materialele de construcție necesare la efectuarea extinderii din anul 1976.
Martorii, și C, vorbind despre contribuția familiei la construcție, s-au referit la extinderile efectuate după anul 1986, nicidecum la acele efectuate în anul 1976, motiv pentru care declarațiile acestora sunt neconcludente.
Față de considerentele reținute mai sus, apreciem temeinică și legală obligarea pârâților la plata sultei de 1328,78 lei, care în raportul de expertiză întocmit de expert corespunde variantei în care atât pârâților cât și reclamantei li se recunoaște dreptul de creanță asupra extinderilor și adăugirilor făcute la imobilul cuprins în masa succesorală, în timp ce varianta obligării pârâților la plata către reclamantă a sultei de 9030 lei corespunde variantei în care pârâților nu li se recunoaște dreptul de creanță asupra extinderii făcute în anul 1976, variantă care nu poate fi primită, contribuția familiei la edificarea acestor extinderi fiind pe deplin probată.
În schimb, criticile formulate de reclamantă cu privire la repartizarea cheltuielilor de judecată între părți, sunt întemeiate.
Verificând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a constatat că totalul cheltuielilor de judecată făcute la fond de către părți cu taxa de timbru, timbru judiciar și expertizele necesare pentru soluționarea petitelor de partaj, este în sumă de 28.011.210 ROL. În aceste cheltuieli sunt incluse: taxa de timbru de 4150 ROL și timbru judiciar de 1000 ROL achitate de reclamanta, 75.000 ROL reprezentând onorariu parțial pentru expert, achitat de reclamanta potrivit chitenței de la fila 44 dosar fond, 243.560 ROL diferență onorariu pentru expert, achitat de reclamantă, 400 RON onorariu pentru expert, 400 RON onorariu pentru expert, 1103 RON diferență onorariu pentru expert, achitate toate de reclamantă, 680.000 ROL onorariu pentru expert G achitat de pârâții cu chitanța de la fila 171 dosar fond, 800 RON onorariu pentru expert, achitat de pârâții cu chitanța de la fila 41 dosar fond.
Din totalul acestor cheltuieli aferente fondului, reclamanta a suportat suma de 19.353.150 ROL iar pârâții 8.658.060 lei. Cum toate aceste cheltuieli sunt legate strict de cererea de partaj, care, proporțional cotei de proprietate deținută de părți trebuie suportată în părți egale de reclamantă, pe de o parte, și pârâții pe de altă parte, compensând cheltuielile suportate de cele două părți, rezultă că pârâții sunt obligați să achite reclamantei 5.347.545 ROL.
Dintre cheltuielile de judecată din prima fază a apelului, față de soluția pronunțată de tribunal prin decizia de față, apreciem că pârâții erau obligați să restituie reclamantei suma de 1.669.985 ROL reprezentând taxa de timbru aferentă sultei impusă în primul ciclu procesual pe seama reclamantei, pe care Tribunalul constată acum că aceasta nu o datorează, pârâții fiind cei obligați la plata sultei și timbru judiciar, 37 dosar 2290/1998 al Tribunalului Cluj ).
De asemenea, în primul ciclu procesual al apelului, atât reclamanta cât și pârâții au fost obligați să plătească taxă de timbru la valoarea corespunzătoare investițiilor pretinse, reclamanta suma de 3499 RON taxă de timbru și 8 lei timbru judiciar, iar pârâții 1876 RON.
Părțile și-au contestat reciproc îndreptățirea la recunoașterea dreptului de creanță asupra extinderilor făcute, dar în final fiecare dintre ele au primit câștig de cauză sub acest aspect. Astfel, fiecare sunt una față de cealaltă parte căzută în pretenții cu privire la cererea de recunoaștere a dreptului de creanță asupra extinderilor, fiind obligate potrivit art. 274.pr.civ. la suportarea acestor cheltuieli de judecată.
Apoi, reclamanta a avut cheltuieli de judecată constând din onorariu avocațial suma de 500 RON, iar pârâții suma de 1.700.000 ROL din care 1.000.000 ROL achitat în apel către av. și 700.000 lei achitat către av. ( 5,9, 26,27 dosar nr. 2290/1998 al Tribunalului Cluj ).
cheltuielile cu onorariul avocațial suportate de părți până la concurența celei mai mici sume, și aplicând apoi cota de parte aplicabilă cheltuielilor de judecată aferente partajului, rezultă că pârâții sunt îndatorați să achite reclamantei suma de 165 RON cu titlu de onorariu avocațial.
Însumând cele trei capitole de cheltuieli, rezultă că pârâții datorau reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 2564,13 lei.
Astfel fiind, apreciem că soluția primei instanțe de compensare integrală a cheltuielilor de judecată ale părților este netemeinică și nelegală prin raportare la dispoz. art. 274 și 276.pr.civ. de aceea se impune schimbarea parțială a hotărârii primei instanțe sub acest aspect.
În concluzie, în temeiul dispoz. art. 295 și 296.pr.civ. va fi admis în parte apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1735/2008, pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Gherla, pe care o va schimba parțial în sensul că va compensa cheltuielile de judecată ocazionate părților până la limita celei mai mici obligații și va obliga pârâții să plătească apelantei reclamante diferența în sumă de 2564,13 lei din care 320,51 lei și câte 1121,74 lei și.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții, și, solicitând modificarea hotărârii instanței de apel în ce privește varianta de partaj a anexelor gospodărești a suprafeței în mp atribuite părților, întrucât instanțele precedente au făcut referire numai la 4 încăperi când în realitate sunt cinci.
Se susține astfel că potrivit variantelor de partaj propusă de experți și acordată de instanță, partea ce revine reclamantei este mai mare cu 13,27 mp decât partea pârâților.
Recurenții au solicitat modificarea hotărârii instanței de apel referitoare la cheltuielile de judecată întrucât atât reclamanta cât și pârâții au obținut drept de creanță asupra extinderilor executate și în final fiecare dintre ele au avut câștig de cauză, drept urmare consideră recurenții că fiecare trebuie să suporte cheltuielile pe care le-au avut în funcție de partea dobândită cu titlu de creanță.
Recurenții au mai depus la 8 mai 2009 motive de recurs altele decât cele menționate în cererea de recurs inițială, cu atât mai mult cu cât aceste motive de recurs, au fost depuse doar la 8 mai 2009 peste termenul legal de 15 zile de la comunicarea Deciziei instanței de apel - 11 martie 2009 situație în care aceste motive depuse tardiv, nu mai pot fi examinate.
Intimata prin întâmpinarea depusă la filele 9-10 s-a opus admiterii recursului.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate în cererea de recurs și a dispozițiilor art.304 pct. 9 pr.civ. Curtea de Apel, reține că recursul este nefondat.
Împotriva hotărârii instanței de fond, doar reclamana a uzat de calea de atac a apelului, nu și pârâții.
În această situație, în care pârâții nu au uzat de calea de atac a apelului, nu pot critica hotărârea instanței de fond doar în recurs.
Astfel, recursul nu poate fi exercitat "omisso medio", adică trecând peste calea de atac a apelului, situație în care criticile recurenților legate de varianta de partaj a anexelor gospodărești fiind doar în recurs susținute în condițiile neexercitării căii de atac a apelului, urmează a fi înlăturate.
Analizarea direct în recurs a criticilor aduse hotărârii primei instanțe ar duce la privarea părții de un grad de jurisdicție și la încălcarea principiului "non omisso medio", ceea ce este inadmisibil.
În ce privesc criticile legate de cheltuielile de judecată, avute de părți, este de reținut că instanța de apel a dat eficiență instituției compensării judiciare, ca mod de stingere a datoriilor reciproce.
Astfel, instanța de apel a reținut cheltuielile avute de fiecare parte în toate ciclurile procesuale, prin raportare și la cota de parte față de obiectul acțiunii-partaj, situație în care în condițiile art.1143, 1145 civ. a dispus compensarea cheltuielilor de judecată până la limita celei mai mici obligații. În aceste condiții, ale incidenței compensării, ca mod de stingere a obligațiilor reciproce a dispus instanța obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată față de reclamantă.
Astfel, față de cele expuse, nefiind prezente motivele de recurs de nelegalitate prev.de art.304 pct. 9 pr.civ. recursul pârâților urmează a fi respins ca nefondat.
În temeiul art.274 pr.civ. urmează a fi obligați recurenții să plătească intimatei 600 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții, și împotriva deciziei civile nr.46 din 28 ianuarie 2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei suma de 600 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.PE/CA
02.07.2009 - 2 ex.
Jud.apel:;
Președinte:Eugenia PușcașiuJudecători:Eugenia Pușcașiu, Andrea Chiș Ana Ionescu
