Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 392/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 392/
Ședința publică din 23 iunie 2009
PREȘEDINTE: George Popa judecător
JUDECĂTOR 2: Irina Alexandra Boldea vicepreședintele Curții de Apel
JUDECĂTOR 3: Viorica
Grefier -
La ordine fiind soluționarea recursurilor civile declarate de către pârâții și și reclamanta, împotriva deciziei civile nr. 537 din 27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta, în acțiunea civilă având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: pentru recurenții-pârâți, av., în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei și pentru recurenta-reclamantă av. în substituirea av. în baza împuternicirii avocațiale de substituire depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind intimata - pârâtă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că: procedura este legal îndeplinită, după care;
Av., depune la dosarul cauzei chitanța nr. - cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 2761lei.
Solicită proba cu acte în dovedirea recursului formulat.
Av., depune la dosarul cauzei chitanța cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 1200 lei aferentă recursului formulat.
Curtea, admite proba cu acte solicitată de apărătorul recurenților-pârâți.
Av., depune la dosarul cauzei două înscrisuri din care rezultă faptul că pârâtul - nu a figurat și nici nu figurează, în evidențe, cu bunuri mobile și imobile în proprietate pe raza municipiului T, acte care au fost prezentate și colegei sale.
Nu are alte cereri de formulat în cauză.
Av., nu are alte cereri de formulat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av., solicită admiterea recursului formulat, recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă.
Primul motiv de recurs se întemeiază pe dispozițiile art.304 pct. 7 Cod procedură civilă, respectiv decizia nu cuprinde motivele pe care se sprijină și cuprinde motive contradictorii.
Astfel, conform disp.art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă, în raport de motivele de apel și întâmpinările depuse de fiecare parte, instanța de apel trebuia să motiveze în fapt și în drept soluția pronunțată lucru care nu s-a întâmplat astfel că instanța de control judiciar nu poate verifica legalitatea deciziei.
Principala critică adusă sentinței de fond consta în modalitatea de atribuire a bunului imobil între cei trei moștenitori cu cote egale de 1/3 fiecare, instanța de apel neaducând nici un argument care să susțină schimbarea sentinței de fond pe această chestiune; așa cum de observă, soluția instanței de apel este total diferită de cea a instanței de fond în sensul că deși în apel se atribuie și reclamantei o parte din imobil, nu se face o motivare pentru soluția adoptată.
Mai mult fără a exista vreo motivare sunt respinse și obiecțiunile formulate la raportul de expertiză aspect ce rezultă din încheierea de ședință din data de 30.10.2008, încheiere care face parte integrantă din hotărârea atacată.
De asemenea, decizia atacată cuprinde și motive contradictorii între considerente și dispozitiv din motivarea acesteia rezultând faptul că s-a avut în vedere expertiza efectuată în faza apelului, în care expertul a calculat contravaloarea loturilor întocmite, fără a face referire la vreo sultă, conform calculelor stabilite, instanța în dispozitiv obligând părțile la plata unor sulte, însă din probele administrate nu rezultă care ar fi aceste sulte și raportat la ce anume sunt calculate.
Pentru cele arătate solicită admiterea recursului.
Cea de a doua critică se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, respectiv că decizia atacată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea ori aplicarea greșită a legii.
Astfel, instanța de apel a aplicat greșit dispozițiile art. 6731și următoarele din Codul d e procedură civilă, aceasta nu s-a limitat la masa partajabilă a succesiunii și nu a respectat criteriile de atribuire conform art. 6739Cod procedură civilă.
Arată faptul că pârâții, prin întâmpinare interpretată cerere reconvențională, solicitat atribuirea în natură a imobilului teren și casă, cu obligarea la plata sultelor și urmare analizării probelor administrate, instanța de fond a atribuit acestora imobilul succesoral, menționând care au fost criteriile de atribuite avute în vedere.
Urmare apelului declarat, contrar celor dispuse de instanța de fond, instanța de apel a decis atribuirea unei părți din masa succesorală către recurenții-pârâți iar restul către recurenta reclamantă, luând act de dorința părților de a rămâne în indiviziune, nefăcând însă o distincție clară între cele două proprietăți - cea a defunctului și a pârâtei, conform partajului voluntar intervenit între părți pentru ca mai apoi să analizeze criteriile prevăzute de art. 6739Cod procedură civilă.
Corect ar fi fost ca instanța de apel să constate că în mod corect instanța de fond a luat act de partajul voluntar al foștilor soți, să dispună formarea a două loturi distincte cu privire la terenul aferent casei conform cotelor ce le reveneau soților și apoi să se facă ieșirea din indiviziune între moștenitori, după cum chiar prin expertiza de la fond s-a stabilit.
Mai mult, instanța de apel nu a dat eficiență nici dispozițiilor art. 6739și art.67310Cod procedură civilă; reclamanta a încercat să sugereze că trebuie să-i fie atribuit imobilul întrucât a efectuat anumite îmbunătățiri acestuia, apărare care nu trebuia să primeze în fața instanței de apel, întrucât îmbunătățirile au fost aduse bunului înainte de decesul defunctului contravaloarea neputând fi considerată decât o creanță a unui comoștenitor, îmbunătățiri care nu au fost dovedite cu acte.
În raport de materialul probator administrat în cauză, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat cu obligarea recurentei-reclamantă la plata cheltuielilor de judecată.
Av., solicită admiterea recursului formulat de reclamantă, modificarea în parte a deciziei recurate în sensul înlăturării obligației de plată a sumelor de bani cu titlu de sultă către pârâți și obligarea pârâților la plata sumei de 4108,18 lei, reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor efectuate de reclamantă.
Arată că decizia de apel este lipsită de temei legal conform dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, deoarece din modul în care este redactată hotărârea nu se poate determina dacă legea s fost sau nu corect aplicată, în ceea ce privește obligarea reclamantei la plata sultei, atât pentru pârâta cât și pentru pârâții; nu există nici un temei legal în baza căruia instanța de apel a stabilit obligarea reclamantei la plata sultelor, în condițiile în care toți descendenții au cote egale și tuturor le-au fost atribuite în natură loturi formate din camere și corpuri de clădire plus teren aferent în cote egale iar la un simplu calcul suma de bani pe care aceasta trebuie să o plătească pârâților în schimbul a două camere, un hol și o suprafață de teren care i se cuveneau de drept și care se ridică la cuantumul de 51.345,12 lei, este nejustificată și dă citire disp.art. 6735Cod procedură civilă. Astfel, arape paradoxul că deși lotul atribuit reclamantei este mai mic din punct de vedere valoric tot aceasta trebuie să-i despăgubească pe recurenții-pârâți.
Mai mult, din probele administrate în cauză, s-a constatat că reclamanta a efectuat îmbunătățiri la imobilul în litigiu în cuantum de 4108,18 lei, sumă la care pârâții au fost obligați în solidar să o plătească acesteia potrivit sentinței civile nr. 917/16.05.2007.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Cu privire la recursul formulat de pârâți, solicită ca acesta să fie respins ca nefondat întrucât decizia este motivată în raport de cererile formulate prin acțiunea introductivă și întemeiate pe dispozițiile art. 728 cod civil și art. 6739Cod procedură civilă.
Privitor la solicitările reclamantei în sensul acordării contravalorii îmbunătățirilor efectuate imobilului în litigiu, arată că acestea au fost dovedite cu martori și efectuare expertiză iar cu privire la ieșirea din indiviziune arată că masa succesorală era de partajat precum și ieșirea din indiviziune asupra imobilului în întregul său, imobil corect împărțit având în vedere faptul că există trei intrări separate nefiind vorba despre nici o fărâmițare a acestuia.
În ceea ce privește expertiza efectuată în cauză, arată că poziția pârâților este contradictorie în sensul că în apel au criticat expertiza efectuată la fond iar în recurs o consideră concludentă.
În concluzie, solicită respingerea recursului formulat de recurenții-pârâți, ca nefondat. Fără cheltuieli de judecată.
Av., cu privire la recursul formulat de reclamantă, solicită ca acesta să fie respins ca nefondat, având în vedere faptul că ceea ce se critică este valoarea îmbunătățirilor la care nu este îndreptățită a le primi și arată că această creanță ar intra în pasivul succesoral. Îmbunătățirile s-au efectuat în timpul vieții defunctului și nu după decesul acestuia.
În replică la concluziile pe recursul formulat de pârâți, arată faptul că privitor la îmbunătățiri reclamanta prin motivele de recurs formulate în scris a susținut altceva iar astăzi oral se susține altceva iar cu privire la faptul că pe expertiză au fost puse concluzii contradictorii, arată că expertiza de la fond a fost corect efectuată, nu au spus că nu este bună ci s-au referit la faptul că dacă se atribuie fiecăruia o cameră plus un hol se fărâmițează imobilul în litigiu.
CURTEA
Asupra recursului civil de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tecuci sub nr-, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții, - și partajarea averii defunctului.
Instanța de fond, prin încheierea din 17.01.2007 a admis în principiu acțiunea.
A constatat deschisă succesiunea defunctului la data de 13.02.2006,cu ultimul domiciliu în T,-, județul
A constatat că în urma decesului a rămas masa succesorală compusă din din imobilul casă de locuit și terenul aferent de 629 mp.
Asupra imobilului descris au câte un drept de proprietate în cotele prezentate mai jos, următorii moștenitori(asupra întregului imobil casă și teren aferent):
- 5/8 (soție supraviețuitoare)
- 1/8 (fiică)
- 1/8
- 1/8 -
A constatat că reclamanta prin contribuție proprie a efectuat îmbunătățiri constând în:pus parchet laminat în două camere și gresie în holul are, ale căror contravaloare vor fi deduse din masa partajabilă.
A constatat că asupra terenurilor situate în extravilan, înscrise în titlurile de proprietate nr.0539-70/2002, nr.6623-71/1993, nr.0506-68/2001 și nr.17-1436/2002 autor au câte un drept de proprietate în cotă de 1/3 fiecare, următorii:.
În vederea evaluării și formării loturilor s-a dispus efectuarea unor expertize de specialitate.
După instrumentarea acestora, prin sentința civilă nr.917/16.05.2007, instanța de fond a admis acțiunea.
A constatat deschisă succesiunea defunctului la data de 13.02.2006, cu ultimul domiciliu în T,-, județul
A constatat că masa succesorală se compune din imobilul casă de locuit (locuința nr.1) din raportul de expertiză întocmit de expert din G și terenul aferent cu suprafața de 571,50 ( suprafață găsită, nu 629. așa cum se arată în acțiune) precum și suprafețele de teren extravilan evidențiate în raportul de expertiză întocmit de expert din
A constatat că asupra imobilului casă de locuit și terenului aferent descris mai sus au câte un drept de proprietate în cote de 1/3 fiecare, următorii:, -.
A constatat că reclamanta efectuat îmbunătățiri la imobilul supus partajării, în valoare de 4108,18 RON conform raportului de expertiză.
A constatat că pârâta deține în exclusivitate (locuința nr.2) așa cum este denumită în raportul de expertiză, imobil ce nu face parte din masa partajabilă, fiind dobândit prin partaj voluntar încheiat cu fostul soț.
A dispus ieșirea din indiviziune și a atribuit pârâților și - imobilul casă de locuit ( locuința nr.1) și terenul aferent, în valoare totală de -,03 lei, valoare ce include și îmbunătățirile efectuate de, în cuantum de 4108,18 lei.
A obligat în solidar pe pârâții și - să plătească reclamantei cu titlu de contravaloare cotă parte ce i se cuvine de 1/3 din imobil plus valoarea îmbunătățirilor, 53.788,46 lei (49680,28 lei + 4108,18 lei).
A atribuit reclamantei lotul nr.1 din raportul de expertiză întocmit de expert din constând din 87.233,333 teren extravilan în valoare totală de 433.026.260 ROL ( 43302,6 RON).
A atribuit pârâtului lotul nr.2 din același raport de expertiză, constând din 87233,333 teren extravilan, în valoare de 433.026.260 ROL ( 43302,6 RON).
A atribuit pârâtului - lotul nr.3 din același raport de expertiză, constând din 87233,333 teren extravilan, în valoare de 433.026.260 ROL ( 43302,6 RON).
Conform art. 274 Cod procedură civilă a obligat pe pârâții și - să plătească reclamantei, cu titlu de cheltuieli de judecată, câte 100.000 lei ROL(10 RON)fiecare.
Pentru a pronunța încheierea de admitere în principiu a acțiunii și sentința civilă mai sus-menționată, instanța de fond a reținut că reclamanta și pârâții sunt moștenitorii defunctului, decedat la 3.02.2006, cu ultimul domiciliu în
Potrivit înscrisurilor depuse la dosar și martorilor audiați în cauză, s-a stabilit că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din cota de din imobilul -casă de locuit situată în T,-, județul G și terenul aferent de 629 mp precum și terenul extravilan, astfel cum rezultă din titlurile de proprietate nr.0539-70/2002, nr.6623-71/2003, nr.0506-63/2001, și nr.17-1436/2002 depuse la dosar.
S-au reținut îmbunătățirile efectuate de reclamantă la casa de locuit, îmbunătățiri constând în:parchet laminat în două camere și gresie în holul mare.
La pronunțarea sentinței, după încheierea de admitere în principiu a acțiunii, instanța de fond a ținut seama de concluziile rapoartelor de expertiză efectuate în cauză, dar și de opțiunea părților. Astfel, a ținut seama de cererea pârâților și - de a locui împreună în imobilul - casă de locuit, individualizat prin expertiză ca fiind locuința nr.1, în timp ce imobilul -casă de locuit, individualizat ca fiind locuința nr.2, a fost atribuită pârâtei ținând seama că aceasta este ocupată în totalitate de pârâtă, ca urmare a partajului voluntar intervenit între aceasta și fostul său soț.
Terenurile au fost atribuite părților conform propunerilor făcute de expert, propuneri care au avut la bază cotele cuvenite părților și stabilite de instanță.
Împotriva încheierii de admitere în principiu a acțiunii și împotriva sentinței pronunțate în primă instanță au declarat apel atât reclamanta cât și pârâții, - și.
Reclamanta a criticat încheierea de admitere în principiu pe motiv că aceasta nu cuprinde nici o mențiune cu privire la cealaltă J din imobilul bun succesoral -casă de locuit și teren aferent, J care aparține apelantei.
Cât privește sentința, aceasta a criticat-o pe motiv că imobilul a fost atribuit pârâților - și, deși ei nu au formulat cerere reconvențională în acest sens. Pe de altă parte, nu s-a ținut seama nici de posibilitatea împărțirii în natură a imobilului, deși o asemenea posibilitate există.
Pârâții și - au invocat în apelul declarat faptul că în mod greșit a fost trecută ca moștenitoare, în calitate de soție supraviețuitoare, de vreme ce la data decesului lui, exista hotărârea definitivă și irevocabilă de divorț, respectiv sentința civilă nr.10/2003 a Judecătoriei Tecuci.
Nici cotele moștenitorilor nu au fost stabilite corect în P și nici masa succesorală nu a fost trecută corect.
Aceasta, susțin apelanții, este formată doar din suprafața de 28 ha teren arabil și cota indiviză de din casa de locuit, doar terenul aferent casei făcând în întregime obiectul partajului pentru că între, pe vremea când trăia, și a intervenit un partaj voluntar în ceea ce privește doar imobilul casă de locuit.
La rândul său, pârâta a criticat hotărârea primei instanțe care a reținut că întreaga suprafață de 570,50 mp intră în masa succesorală, deși J îi aparține.
Cu toate că s-a reținut că apelanta-pârâtă deține în exclusivitate locuința nr.2, astfel cum a fost individualizată prin raportul de expertiză, nu se face nici o mențiune cu privire la suprafața de teren ce-i revine apelantei-pârâte, considerându-se, în mod greșit, că tot terenul face parte din masa partajabilă, ceea ce nu corespunde realității. Prin decizia civilă nr. 537 din 17.11.2008, Tribunalul Galația admis apelurile declarate de reclamanta, domiciliată în B, sector 2, str.- -, -.5 și de pârâții, domiciliat în T,-, județul G și -, domiciliat în B, sector 2,-,.16E,.33,împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 17.01.2007 și a sentinței civile nr.917/16.05.2007 pronunțate de Judecătoria Tecuci pe care le schimbă în parte, în sensul că:
A constatat că au calitatea de moștenitori ai defunctului reclamanta și pârâții și -, toți în calitate de descendenți, fiecare cu câte o cotă de 1/3 din masa succesorală.
A constatat că restul cotei indivize de proprietate de din imobilul situat în T,- compus în totalitate dintr-o casă de locuit și teren în suprafață de 629 mp este bunul propriu al numitei, fosta soție a defunctului.
A dispus ieșirea din indiviziune a părților și ca efect al partajului:
A atribuit reclamantei lotul nr.1 din varianta II format din corpurile C 1 și C2, respectiv camerele 6,9,10.
A atribuit pârâtei camerele 1,2,3,4,5,7,8 și anexele 18 și 19
Atribuie reclamantei și pârâtei, în indiviziune, suprafața de 431 mp teren.
A atribuit în indiviziune pârâților și - lotul nr.2, varianta II, format din corpurile C2 -camerele 11,12,13,14 și corpul C3, precum și suprafața de 198 mp teren.
Loturile mai sus menționate sunt cuprinse în suplimentul la raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
A obligat pe reclamanta și pe pârâta către pârâții și - la plata sumei de 4053,04 lei reprezentând sulta aferentă suprafeței de teren.
A obligat pe reclamanta către pârâții și - la plata sumei de 3501,76 lei reprezentând sulta aferentă construcțiilor.
A obligat pe reclamanta către pârâta la plata sumei de 45.817,62 lei reprezentând sulta aferentă construcțiilor.
A menținut celelalte dispoziții ale încheierii de admitere în principiu și ale sentinței apelate și le înlătură pe cele contrare.
A obligat pe reclamantă către pârâți la plata sumei de 13.15 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, după compensare.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut următoarele:
Calitate de moștenitori ai defunctului au doar reclamanta și pârâții și -, toți în calitate de descendenți și cu câte o cotă de 1/3 fiecare din masa succesorală, conf.art.669 Cod civil.
Pârâta nu mai vine la moștenirea defunctului întrucât, anterior decesului acestuia, a intervenit divorțul lor, constatat prin sentința civilă nr.10/1501.2003 a Judecătoriei Tecuci.
Urmare divorțului, între și a intervenit partajul imobilului -casă de locuit și teren aferent ce face obiectul litigiului de față, constatându-se că fiecare au drepturi egale, astfel cum rezultă din încheierea de admitere în principiu din 21 10 2003 pronunțată în dosarul nr.3631/2003 al Judecătoriei Tecuci, astfel încât în masa succesorală a defunctului nu se poate include decât cota de din acest imobil, restul de din casa de locuit și terenul aferent fiind cota indiviză de proprietate a fostei sale soții, respectiv a apelantei-pârâte.
Întrucât instanța de fond nu a stabilit în mod corect cotele cuvenite părților, raportate la masa succesorală care este doar de din casa de locuit și terenul aferent, Tribunalul ținând seama de expertiza instrumentată în apel potrivit dispozițiilor art. 295 al 2 Cod procedură civilă, respectând astfel și opțiunea părților privind partajarea în natură a acestui imobil și totodată dorința lor ca reclamanta și pârâta să locuiască împreună, iar pârâților și - să li se atribuie în indiviziune partea din moștenire ce le revine, dându-se eficiență în acest mod dispoz.art 673 indice 9.civ.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, a admis apelurile declarate de părți, a constatat calitatea de moștenitori ai defunctului doar pentru reclamanta și pârâții și, a constatat că restul cotei indivize de din imobilul succesoral compus din casă de locuit și teren aferent este bunul propriu al pârâtei.
Conform art. 728 Cod civil a dispus ieșirea din indiviziune a părților, atribuind acestora loturile conform înțelegerii intervenite, cu plata corespunzătoare a sultelor.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale încheierii de admitere în principiu și ale sentinței civile apelate.
Prin încheierea din Camera de Consiliu din 12.01.2009, Tribunalul a dispus, din oficiu, îndreptarea dispozitivului deciziei atacate, în sensul trecerii și a mențiunii: " admite apelul declarat de pârâta " alături de mențiunile referitoare la admiterea apelurilor declarate de reclamanta și de către pârâții și -, ce s-a omis a fi trecută.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs pârâții - și, precum și reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate prin prisma motivelor prev. de art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă - pârâții și doar pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă - reclamanta.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâții - și susțin că decizia recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, iar cele menționate sunt contradictorii.
În argumentarea acestei critici, susțin pârâții că deși toate părțile din cauză au criticat hotărârea instanței de fond, fiecare dintre apelanți invocând critici proprii și formulând întâmpinare reciproce la cererile de apel, formulând astfel apărări și față de susținerile părții adverse, instanța de apel a ignorat dispozițiile art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă, în sensul că nu a motivat în fapt și în drept soluția pronunțată, omițând să răspundă tuturor criticilor aduse de părți prin cererile de apel și întâmpinările formulate.
Astfel, că deși principala critică adusă hotărârii instanței de fond privea modul de atribuire a bunului imobil, între cei trei moștenitori cu cote egale - de 1/3 fiecare, instanța de apel nu aduce nici un argument care să susțină schimbarea sentinței de fond pe această chestiune.
Că, în aceeași manieră respinge Tribunalul și obiecțiunile părților la raportul de expertiză, fără a argumenta în sensul respingerii - prin încheierea de ședință din 30.10.2008. Mai mult susțin recurenții - pârâți că instanța de apel nici nu a omologat raportul de expertiză pentru a-și putea motiva soluția în raport de acesta.
În schimb, în opinia părților, decizia cuprinde motive contradictorii - în considerente - fila 5, s-a avut în vedere expertiza efectuată în apel și în care expertul a calculat contravaloarea loturilor, fără a face referire la vreo sultă, iar în dispozitiv părțile sunt obligate la plata unor sulte. Din probele administrate, nu rezultă care ar fi aceste sulte și raportat la ce anume sunt calculate.
În argumentarea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, pârâții și - susțin că au fost greșit aplicate în speță dispozițiile art. 6731și următoarele Cod procedură civilă întrucât deși a corectat cotele cuvenite din masa succesorală, nu a respectat criteriile de atribuire prevăzute de art. 6739Cod procedură civilă.
Contrar celor dispuse de instanța de fond, Tribunalul a dispus atribuirea unei părți din masa succesorală către pârâți, iar restul către reclamantă, luând act de dorința părților de a rămâne în indiviziune însă nu a făcut distincție clară între cele două proprietăți - cea a defunctului și cea a pârâtei - conform partajului voluntar intervenit între părți, pentru a putea ulterior să analizeze criteriile prevăzute de art. 6739Cod procedură civilă.
În opinia recurenților, corect ar fi fost ca Tribunalul să constate că instanța de fond, în mod justificat a luat act de partajul voluntar al foștilor soți și să dispună formarea a 2 loturi distincte cu privire la terenul aferent casei, conform cotelor ce reveneau soților și apoi să dispună ieșirea din indiviziune între moștenitori, așa cum s-a stabilit chiar prin expertiza de la fond. Că, procedând astfel, Tribunalul ar fi dat corect eficiență criteriilor prevăzute de art. 6739Cod procedură civilă.
În fine, susțin recurenții că în mod greșit sau "acordat" îmbunătățirile la imobil atât timp cât nici la fond, nici în apel acestea nu au fost dovedite decât prin declarațiile neconcludente ale martorilor audiați, fără dovada clară a efectuării acelor cheltuieli. Mai mult, s-a greșit și calculul matematic atunci când s-a scăzut valoarea îmbunătățirilor din valoarea imobilului succesoral.
În aceeași ordine de idei, greșit s-a partajat suprafața de teren din actul de proprietate, cea evidențiată în raportul de expertiză, fiind mai mică.
Deși critică expertiza efectuată în apel, recurenții susțin că evaluările făcute sunt corecte - valoarea imobilului fiind afectată de inundațiile din 2007 iar cea reținută la fond ar conduce la o îmbogățire fără just temei a părților.
În final însă, recurenții solicită înlăturarea raportului de expertiză efectuată - în apel, și, pentru înlăturarea oricărui dubiu, efectuarea unei noi expertize - în rejudecarea apelului.
În subsidiar, solicită admiterea recursului cu consecința respingerii apelului ( fără a preciza al cărei părți) și menținerea sentinței instanței de fond sub aspectul atribuirii imobilului din
Reclamanta susține că decizia pronunțată în apel este lipsită de temei legal - conform art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, întrucât, din modul în care este redactată nu se poate verifica dacă legea a fost sau nu corect aplicată în ceea ce privește obligarea sa la plata sultei către pârâții și.
În speță, deși lotul se i-a fost atribuit este mai mic din punct de vedere valoric decât loturile pârâților, tot ea a fost obligată la plata unei sulte; în schimb, deși i s-a recunoscut îmbunătățirile efectuate la imobil - în cuantum de 4.108,18 lei, Tribunalul nu precizează suma de bani pe care ar trebui să i-o plătească pârâții.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului și înlăturarea obligării sale la plata sultelor către pârâții, aceștia urmând a fi obligați la contravaloarea îmbunătățirilor reținute.
Recursurile declarate sunt nefondate pentru cele ce urmează;
Recurenții și - au solicitat în principal admiterea recursului în baza art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, potrivit căruia se poate cere modificarea unei hotărâri atunci când ea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
În conformitate cu dispozițiile art. 261 clin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, hotărârile judecătorești se dau în numele legii și ele trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Obligația instanței de a menționa în mod expres și explicit în considerentele hotărârii date care sunt argumentele în măsură să îi susțină soluția apare care esențială, din perspectiva textelor normative evocate mai sus, ea fiind de natură să înlăture orice arbitrariu, să convingă părțile în litigiu de temeinicia și legalitatea unei decizii, în sfârșit, să facă posibilă exercitarea controlului judecătoresc.
Aceasta nu trebuie însă interpretat în sensul că, procedând la motivarea soluției, instanța de control judiciar trebuie să răspundă detaliat fiecărui argument invocat de părți, în considerarea uneia și aceleeași cereri, a unuia și aceluiași motiv de apel sau aspect invocat într-o eventuală întâmpinare sau răspuns la întâmpinare.
În cauză, Curtea observă că Tribunalul, admițând apelurile declarate de părți, a arătat de ce se impune reținerea ca moștenitori legali doar a reclamantei și a pârâților și -, că între pârâta ( reținută greșit de instanța de fond în calitate de soție supraviețuitoare) și defunctul - a intervenit în urma divorțului și un partaj voluntar, astfel că și-a motivat soluția cu privire la masa succesorală rămasă și moștenitorii legali ai defunctului.
Că pârâții sunt nemulțumiți de modalitatea de atribuire și de egalizarea loturilor astfel alcătuite nu poate justifica critica prevăzută de art. 307 pct. 7 Cod procedură civilă.
În fine, atât timp cât reclamanta și-a manifestat dorința de a locui împreună cu pârâta, optând astfel pentru rămânerea în indiviziune, nici critica aplicării greșite criteriilor prevăzute de art. 6739Cod procedură civilă nu poate fi primită.
Nemulțumirea recurenților-pârâți cu privire la formarea loturilor și atribuirea acestora nu poate conduce la reformarea deciziei în sensul solicitat - respectiv reținerea valorii imobilului - din expertiza efectuată în apel ( deși în mare parte contestată) și menținerea modalității de atribuire stabilită de instanța de fond - când și pârâta apărea ca moștenitoare defunctului, respectiv soție supraviețuitoare.
Cu privire la recursul declarat de reclamanta - Curtea reține că prin decizia civilă nr. 130/30.03.2009 Tribunalul a respins cererea de îndreptare eroare, lămurire și completare decizie civilă nr. 537/27.11.2008 ( supusă prezentului recurs) formulată de reclamantă, arătând că, întrucât contravaloarea bunurilor atribuite acesteia și pârâtei depășește contravaloarea cotelor acestora de proprietate indiviză, acestea au fost obligate la plata sultelor către ceilalți coproprietari, temeiul juridic fiind dispozițiile art. 6735Cod procedură civilă și art. 742 Cod procedură civilă; calculul acestora au la bază valorile stabilite de experți, raportate la cotele reținute de instanță și componența loturilor atribuite ca atare, neexistând nici un calcul eronat.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de către pârâții și - și de reclamanta, criticile formulate nefiind justificate.
În drept, fiind aplicabile dispozițiile art. 312 pct. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile civile declarate de către pârâții și și reclamanta, împotriva deciziei civile nr. 537 din 27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 23 Iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./30.06.2009
Tehnored.
2 ex./01.07.2009
Fond: Judecătoria Tecuci - judecător
Apel: Tribunalul Galați - judecători -
Președinte:George PopaJudecători:George Popa, Irina Alexandra Boldea, Viorica
