Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 422/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVIL, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIA CIVIL NR. 422/
Ședința public din data de 2 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
Judector - - -
Judector - - -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenta reclamant, domiciliat în localitatea,-, împotriva deciziei civile nr. 251 din 9 aprilie 2009, pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți,și, toți cu domiciliul în,-, județul C și, domiciliat în,-, județul C, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal efectuat în cauz, se prezint pentru recurenta reclamant, dl. avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. -, depuse la dosar, iar pentru intimații pârâți, -, și intimata intervenient, rspunde avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 53565 din 21.20.2009, depuse la dosar.
Procedura este legal îndeplinit în conformitate cu dispozițiile art. 87 și urmtoarele Cod procedur civil.
Recursul este declarat în termenul legal, motivat și timbrat cu tax judiciar de timbru în cuantum de 10 lei, conform chitanței nr. - din 22 iulie 2009, depuse la dosar (fila 4) și timbre judiciare mobile în valoare total de 0,60 lei.
S-a fcut referatul oral asupra cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care:
Aprtorul recurentei reclamante, potrivit dispozițiilor instanței consemnate în încheierea de ședinț din data de 21 octombrie 2009, depune dovada achitrii taxei judiciare de timbru în cuantum de 159 lei, conform chitanței nr. - din 21 octombrie 2009.
Întrebate fiind, prțile arat c nu au acte de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecat.
Instanța, luând act de declarațiile prților în sensul c nu au înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat și, socotindu-se lmurit, constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul asupra recursului.
Aprtorul recurentei reclamante, având cuvântul, apreciaz c în raport de probatoriile administrate în cauz, în mod legal instanța de fond a constatat caracterul deghizat al contractului de vânzare-cumprare încheiat, voința real a prților nefiind aceea de a încheia un contract de vânzare-cumprare ci un contract de donație.
Referitor la motivele de recurs formulate, critic hotrârea recurat întrucât instanța de apel a interpretat greșit actul dedus judecții și a schimbat înțelesul vdit și neîndoielnic al acestuia. De asemenea, critic hotrârea recurat și pentru faptul c instanța de apel a înlturat unele probe, respectiv depozițiile unor martori care erau concludente la soluționarea cauzei. Referitor la critica ce vizeaz îndeprtarea probatoriilor, întrebat fiind, învedereaz c aceast critic o circumscrie motivului de recurs prevzut de art. 304 pct. 9 Cod procedur civil, hotrârea recurat fiind nelegal pentru c instanța a înlturat în mod nelegal unele probatorii.
Critic hotrârea din apel și sub aspectul soluționrii excepției neacceptrii legatului cu titlu particular în termen de 6 luni de ctre intervenienta. Apreciaz c în mod nelegal instanța de apel reține c intervenienta, în calitate de legatar cu titlu particular, a acceptat tacit succesiunea în conformitate cu art. 689 Cod civil. În cauz nu pot fi incidente dispozițiile art. 689 cod civil întrucât intervenienta este legatar cu titlu particular, fiind incidentele dispozițiile art. 899 alin. 2 Cod civil, care prevede condiții imperative de acceptare a succesiunii de ctre legatarul cu titlu particular. textul art. 899 alin. 2 Cod civil speței de faț se constat c cererea de chemare în judecat, respectiv cererea de intervenție, a legatarului cu titlu particular a fost fcut cu depșirea termenului de 6 luni și c legatul, respectiv terenul în cauz, nu a fost predat de bun voie legatarului cu titlu particular, din probele administrate în cauz rezultând c numita a intrat pe teren și a construit garajul fr acordul recurentei. Astfel, apreciaz c, în cauz, s-a fcut dovada c niciuna din condițiile art. 899 alin. 2 Cod civil nu a fost îndeplinit iar în aceast situație instanța de apel trebuia s constate c legatarul cu titlu particular nu ar fi putut intra în posesia lucrului legat înainte de data la care a formulat cererea de intervenție, ceea ce nu putea produce efectele juridice ale acceptrii tacite atâta timp cât la data formulrii cererii de intervenție, respectiv 9 ianuarie 2007, termenul de 6 luni de zile în care putea fi acceptat succesiunea fusese depșit iar în ce privește legatul cu titlu particular, acesta nefiind predat de bun voie.
Întrebat fiind, învedereaz c cererea de intervenție a fost disjuns, fcând obiectul unui dosar separat.
Având în vedere c cererea de intervenție a fost formulat cu depșirea termenului legal de 6 luni, apreciaz c excepția invocat este fondat, motiv pentru care solicit admiterea recursului așa cum a fost formulat cu consecința schimbrii în parte a hotrârii instanței de fond cu privire la excepția neacceptrii în termen a legatului cu titlu particular. Totodat, solicit obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecat.
Aprtorul intimaților, având cuvântul, apreciaz c în mod legal și temeinic instanța de apel a apreciat caracterul actului dedus judecții ca fiind acela al unui contract de vânzare-cumprare încheiat în form autentic. Totodat, arat
c prin probele administrate în cauz nu s-a fcut dovada simulației iar în ce privește depozițiile martorilor, acestea au fost evazive cu privire la simulație și donație. De asemenea, recurenta nu a fcut dovada producerii niciunui efect al unui presupus contract de donație și nici a existenței unui act deghizat.
Referitor la cea de-a doua critic din recurs, apreciaz c recurenta face confuzie între dou noțiuni juridice distincte, cu efecte juridice diferite, respectiv dreptul de opțiune succesoral și posesia moștenirii. Prin probele administrate în cauz s-a fcut dovada c intervenienta, în calitate de erede, a efectuat acte de dispoziție material asupra imobilului testat de ctre autoarea, respectiv a construit un garaj pe terenul respectiv, a îngrdit terenul, comportându-se ca un adevrat proprietar. În ceea ce privește transmiterea posesiei moștenirii, reglementat de art. 899 alin. 2 Cod civil, învedereaz c aceasta este strict aplicabil moștenitorilor sesizani, dispozițiile art. 899 alin. 2 nefiind incidente în cauz.
Solicit respingerea recursului ca fiind nefondat și depune concluzii scrise. Totodat, arat c solicit cheltuieli de judecat.
Instanța rmâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de faț;
Reclamanta a chemat în judecat pârâtele și solicitând instanței s constate c prțile au calitatea de moștenitori ai defuncților și, s stabileasc bunurile ce compun masa succesoral și s dispun ieșirea din indiviziune. A solicitat reclamanta ca instanța s constate caracterul simulat al contractului de vânzare-cumprare încheiat între și sora reclamantei.
În motivarea cererii reclamanta a artat c la decesul tatlui prților, a rmas ca moștenire suprafața de 5 ha teren agricol și 1/2 din casa de locuit și terenul aferent în localitatea,-, dar titlul de proprietate a fost eliberat numai pe numele mamei,.
Arat c, deși nu era singura proprietar a acestui teren, prevalându-se de împrejurarea c era singura nominalizat pe titlul de proprietate, a înstrinat terenul de 5 ha printr-un act de vânzare-cumprare simulat ctre pârâte.
Susține c de bunurile rmase de pe urma tatlui au beneficiat toate prțile, iar mama lor a continuat s locuiasc în casa asupra creia aveau și prțile o parte indiviz. De la data decesului mamei s-a transferat în patrimoniul prților dreptului de proprietate asupra imobilelor.
Printr-o cerere de intervenție în interes propriu d-na a solicitat instanței s constate calitatea sa de moștenitoare testamentar și masa bunurilor ce îi revin în calitate de legatar cu titlu particular de pe urma defunctei sale bunici și s se dispun ieșirea din indiviziune.
În considerente susține c bunica sa, a testat în favoarea sa un teren liber de construcții în suprafaț de 364. situat în, str. - -.
Reclamanta a formulat cerere reconvențional solicitând instanței s constate nulitatea absolut a testamentului autentificat sub nr. 2012 din 15 noiembrie 2005.
Susține reclamanta c lotul nr. 2, testat în favoarea intervenientei, nu aparținea defunctei ci moștenitorilor lui, astfel c putea testa numai cota ce îi revenea.
Arat c actul autentic nu s-a fcut dup partajarea imobilului, astfel c stabilirea loturilor 1 și 2 s-a fcut arbitrar, fr s existe acordul tuturor moștenitorilor. Întocmirea testamentului s-a fcut și în frauda intereselor moștenitorilor legali deoarece la acea dat pe rolul Judec toriei Constanța se afla dosarul civil nr. 7104/2005, privind dezbaterea succesiunii de pe urma defunctului.
Printr-o cerere completatoare reclamanta a solicitat s se constate nulitatea contractului de vânzare-cumprare autentificat cu nr. 930 din 9 septembrie 2004 și s fie inclus în masa succesoral a defunctului terenul extravilan de 3,7 ha, 30, parcela /17, situat pe raza orașului, județul
Contractul de vânzare-cumprare a fost considerat nul pentru c a fost încheiat prin frauda legii, deoarece terenul a fost dobândit de vânztoare prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991.
Instanța a dispus prin încheiere interlocutorie disjungerea cererii de dezbatere succesoral și a cererii de intervenție în interes propriu formulat de și înregistrarea separat a acestora.
Prin sentința civil nr. 17545 din 13 octombrie 2008 Judec toria Constanțaa respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtei în cererea de constatare a nulitții absolute a contractului de vânzare-cumprare nr. 930/2004, a admis cererea reclamantei privind simulația și a constatat caracterul simulat al contractului de vânzare-cumprare nr. 930/2004, stabilind c voința real a prților a fost aceea de a încheia un contract de donație.
A respins ca nefondat cererea reclamantei de constatare a nulitții absolute a contractului de vânzare-cumprare nr. 930/2004 și a respins ca nefondat cererea reconvențional.
Pentru a pronunța aceast sentinț, prima instanț a reținut c, în calitate de descendent al defunctei, cu vocație general la moștenirea lsat de defunct, pârâta are legitimare procesual în cererea de constatare a caracterului simulat al contractului de vânzare cumprare nr. 930/2004 prin care defuncta a înstrinat ctre pârâții și - terenul extravilan în suprafaț de 3,7 ha.
Analizând pe fond cererea de constatare a simulației, judectoria a stabilit c pârâta este un terț faț de contractul încheiat între defunct și fiica sa și soțul acesteia și c, în aceast calitate, a dovedit prin proba testimonial administrat c transferul dreptului de proprietate asupra terenului extravilan de
3,7 ha s-a fcut printr-un act de donație, iar nu printr-o vânzare, prețul menționat în act nefiind datorat sau pltit ctre vânztoare.
Declarând actul simulat, instanța de fond a respins captul de cerere ce viza constatarea nulitții absolute a aceluiași contract.
În privința cererii reconvenționale prin care se solicita constatarea nulitții testamentului lsat de defuncta în favoarea nepoatei sale, intervenienta, instanța de fond a stabilit c, fiind singura titular a dreptului de proprietate asupra bunului testat, drept de proprietate recunoscut în baza titlului de proprietate nr- emis de Comisia Județean pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C, testatoarea putea testa bunul proprietatea sa exclusiv intervenientei, motivul de nulitate invocat referitor la existența coproprietții asupra bunului testat nefiind întemeiat. Instanța a mai reținut și c nu s-a dovedit intenția de fraud a celorlalți moștenitori la întocmirea testamentului, motivul de nulitate invocat fiind, de asemenea, considerat neîntemeiat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta și pârâții și -, reclamanta criticând soluția de respingere a excepției neacceptrii în termen a succesiunii de ctre intervenienta, iar pârâții pentru declararea simulației contractului de vânzare cumprare încheiat cu defuncta, în condițiile inexistenței contraînscrisului care s fac dovada actului simulat.
Prin decizia civil nr. 251 din 9 aprilie 2009 Tribunalul Constanțaa respins ca nefondat apelul reclamantei, a admis apelul pârâților și -, a schimbat în parte sentința apelat în sensul c a respins ca nefondat captul din cererea principal vizând constatarea caracterului simulat al contractului de vânzare cumprare autentificat sub nr. 930/09.09.2004 la BNP. A menținut restul dispozițiilor sentinței.
În motivare instanța de apel a reținut c nu poate fi primit critica din apelul reclamantei privind neacceptarea în termen a succesiunii defunctei de ctre intervenienta, refacerea de ctre intervenient a împrejmuirii imobilului testat în favoarea sa, construirea unui garaj în împiedicarea accesului reclamantei la imobil având semnificația unor acte materiale de acceptare tacit a moștenirii svârșite în termenul legal.
În privința apelului pârâților și - tribunalul, procedând la reaprecierea probele administrate în cauz, a constatat c nu s-a dovedit existența unei alte intenții a prților la cumprare, respectiv c nu a existat intenția de a imobilul, voința prților fiind aceea de a încheia un act cu titlu oneros.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta.
În dezvoltarea motivelor de recurs reclamanta a susținut c, deși instanța de apel a stabilit corect calitatea de terț al moștenitorului rezervatar în raport cu contractul încheiat de autorul lor, precum și posibilitatea terțului de a se folosi în completarea dovezii cu înscrisuri și de proba cu martori și prezumții, analizând probele administrate, în mod greșit tribunalul a schimbat înțelesul lmurit și vdit neîndoielnic al acestora.
Se arat c declarațiile martorilor și sun precise, iar nu generice, cum a susținut tribunalul, c a fost nelegal înlturat ca neconcludent declarația martorei și c nu au fost coroborate declarațiile martorilor audiați, care ar fi condus la concluzia c cele relatate sunt reale.
Susține recurenta s instanța a respins greșit apelul su prin care susținea excepția neacceptrii în termen a legatului cu titlu particular de ctre intervenienta, artând c termenul de 6 luni prevzut de art. 700 Cod civil trebuie calculat de la momentul decesului testatoarei, respectiv de la 24 februarie 2006.
Nu se putea reține c intervenienta a acceptat tacit succesiunea pentru c în calitate de legatar cu titlu particular trebuia s cear intrarea în posesie în termenul de 6 luni, ori intervenienta a invocat legatul abia la 9 ianuarie 2007, odat cu depunerea cererii de intervenție și nici nu a solicitat moștenitorilor legali predarea de bun voie a legatului, edificând pe terenul în cauz, fr acordul moștenitorilor, un garaj.
Recursul nu este întemeiat.
Reclamanta a invocat existența unei simulații în privința actului de vânzare-cumprare încheiat în anul 2004 între mama sa, și cealalt fiic și soțul acesteia, pârâții - și, acordul simulatoriu fiind materializat sub forma deghizrii, reclamanta susținând c în realitate prțile contractante au convenit s încheie un act de donație.
Ceea ce este caracteristic pentru simulație, respectiv o condiție necesar pentru existența ei, este încheierea concomitent, între aceleași prți, a dou contracte: unul public, aparent, care nu corespunde realitții și altul secret care corespunde voinței reale a prților și prin care acestea anihileaz, în tot sau în parte, aparența juridic creat prin actul public, simulat.
În ceea ce privește dovada existenței actului secret, în mod corect s-a reținut de ctre instanțe c aceasta nu se poate face decât potrivit dreptului comun în materie de probe și c, reclamanta, deși dorește s i se recunoasc calitatea de succesor universal, este terț faț de contractul defimat ca simulat pentru c invoc fraudarea intereselor sale de moștenitor. Cu aceast calificare, de terț faț de contract, i s-a recunoscut legal reclamantei dreptul de a beneficia de regimul probator pe care legea îl recunoaște terților în materie de simulație, respectiv dreptul de a dovedi existența contractului secret prin orice mijloc de prob, inclusiv proba cu martori și prezumții.
care vizeaz, deci, interpretarea și aplicarea legii au fost corect dezlegate de instanț, critica recurentei fiind dezvoltat efectiv numai asupra modului în care instanța a interpretat probele administrate.
Ori, situația de fapt reținut de instanț pe baza analizei probelor administrate nu reprezint o chestiune de legalitate a hotrârii recurate ci de temeinicie. Astfel, critica din recurs prin care se invoc schimbarea de ctre instanța de apel a "înțelesului lmurit și vdit neîndoielnic al probelor administrate" precum și înlturarea unor declarații concludente date de martori putea fi încadrat în motivul prevzut de art. 304 pct. 11 Cod procedur civil, respectiv "când hotrârea se întemeiaz pe o greșeal grav de fapt, decurgând
dintr-o apreciere eronat a probelor administrate", motiv care a fost abrogat expres prin art. I pct. 112 din nr.OUG 138/2000, aprobat prin Legea nr. 219/2005. Consecința abrogrii art. 304 pct. 11 Cod procedur civil este limitarea competenței instanței de recurs la analiza aspectelor de nelegalitate pe baza situației de fapt reținut de instanța de apel.
În același timp, Curtea constat c în apel s-a fcut o analiz detaliat a probelor care au format convingerea instanței asupra situației de fapt reținute, motiv pentru care recursul nu este întemeiat sub acest aspect.
Mai mult, se poate aduga la cele reținute de tribunal c un element esențial pentru existența simulației, respectiv convenția secret, nu a fost determinat sub aspectul momentului încheierii ei nici chiar de ctre reclamant, elementele simulației nefiind nici sub acest aspect îndeplinite.
Nu se poate reține ca întemeiat nici critica din recurs ce vizeaz modalitatea de soluționare de ctre instanțe a excepției prescripției dreptului de opțiune succesoral pentru intervenienta.
Prin testamentul autentificat sub nr. 2012 din 15 noiembrie 2005 la. testatoarea a transmis, pentru cauz de moarte, nepoatei sale, dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 364. Legatul astfel dat prin acest testament este, în mod cert, un legat cu titlu particular.
Potrivit art. 899 Cod civil, legatarul particular dobândește, din chiar momentul deschiderii succesiunii, dreptul de proprietate asupra bunului care i-a fost legat. Acest drept va fi dobândit astfel de legatar direct de la defunct și, deci, nu va trece asupra moștenitorilor legali (cum este recurenta reclamant).
În aceste condiții, legatarul particular nu are obligația legal de a accepta succesiunea în termenul de 6 luni prevzut de art. 700 Cod civil. Termenul de 6 luni nu se aplic legatelor cu titlu particular, deoarece acestea nu implic o acceptare, art. 700 Cod civil fiind aplicabil doar transmisiunilor universale sau cu titlu universal. Ori, în condițiile în care legatul confer o vocație la unul sau mai multe bunuri, iar nu la o universalitate și în condițiile în care dispozițiile art. 700 Cod civil conțin o derogare de la dreptul comun în materia prescripției, aplicabil prin urmare numai cazurilor anume prevzute de lege, legatul cu titlu particular nu implic acceptarea succesiunii.
Recurenta confund acceptarea legatului, care nu este supus termenului de 6 luni, cu dreptul legatarului de a pretinde legatul de la cei obligați la plat și care este supus prescripției, dup caz, în funcție de obiectul legatului - drept de proprietate sau alt drept real ori drept de creaț.
Cum în speț este vorba despre un legat al crui obiect const dintr-un bun individual determinat, dreptul de proprietate cu care a fost gratificat intervenienta s-a nscut în patrimoniul su din chiar momentul deschiderii succesiunii, iar dac bunul se afl în posesia altor persoane (inclusiv moștenitori legali) atunci legatarul îl poate revendica deoarece dreptul transmis de defunct este un drept real, imprescriptibil.
Cu aceste considerente Curtea constat c în mod corect a fost respins excepția prescripției dreptului de opțiune succesoral a intervenientei
, recursul urmând a se respinge, în totalitate, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedur civil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurenta reclamant, domiciliat în localitatea,-, împotriva deciziei civile nr. 251 din 9 aprilie 2009, pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți,și, toți cu domiciliul în,-, județul C și, domiciliat în,-, județul
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public azi, 2 decembrie 2009.
Președinte, Judectori,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud. fond -
Jud. apel -,
Red. dec. rec. jud. -/15.01.2010
Dact. jud. -/15.03.2010
dispozitiv gref. -
2 ex./17.03.2010
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici, Vanghelița Tase
