Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 483/2008. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.483/
Ședința publică din 22 aprilie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâții și, cu domiciliul ales în localitatea,-, județul M, împotriva deciziei civile nr. 333 din 26 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul pârât, asistat de av., care se prezintă și pentru recurentul lipsă; au răspuns, de asemenea, intimații pârâți, și - mandatarul intimatei reclamante, lipsă fiind intimații pârâți, și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind insuficient timbrat cu 20 lei taxă judiciară de timbru (chitanțe filele 2 și 23) și timbre judiciare în valoare de 0,30 lei, anulate la dosar. Se constată, de asemenea, că intimata reclamantă a depus precizări, procură judiciară și extrasul de carte funciară nr.78/IV Reghin.
Reprezentantul recurenților pârâți depune concluzii scrise, adeverința nr.28/18.02.2008 eliberată de Primăria comunei, adresa nr.51/25.03.2008 a Primăriei comunei, chitanța privind plata onorariului avocațial și chitanța privind plata taxei judiciare de timbru în valoare de 80 lei.
Instanța pune în vedere mandatarului intimatei reclamante prevederile art.68 din Codul d e procedură civilă și, constatând că nu sunt cereri de formulat, acordă părților cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurenților pârâți susține recursul astfel cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui și modificarea în parte a deciziei atacate în sensul admiterii apelului, anulării încheierii din 27 iunie 2007 pronunțate de Judecătoria Reghin în dosarul nr.1177/2004 și menținerii încheierii pronunțate în același dosar la data de 23 noiembrie 2006. In subsidiar, solicită casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Intimații pârâți lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.
CURTEA,
Prin încheierea de ședință din data de 27 iunie 2007, Judecătoria Reghina dispus, în conformitate cu dispozițiile art. 673 indice 11 alin.3 Cod procedură civilă vânzarea imobilului situat în Reghin,-, județul M, înscris în nr. 78/IV, nr. top 3757/2/1 prin intermediul.
De asemenea, s-a dispus și vânzarea terenului în suprafață de 4300 mp. situat în localitatea Reghin, str. - -, județul M și înscris în nr.78/IV, nr. top 1369/1/1.
Apelul formulat de pârâții, și a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 333 din 26 noiembrie 2007 Tribunalului Mureș.
Pârâții și au declarat recurs împotriva deciziei date în apel, solicitând modificarea deciziei atacate, în sensul menținerii încheierii din ședința din 23 noiembrie 2006 și anularea încheierii de ședință din 27 iunie 2007.
În subsidiar, pârâții recurenți au solicitat casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel.
În motivarea recursului, pârâții au arătat că Judecătoria Reghina dispus prin încheierea de ședință din 23 noiembrie 2006 vânzarea bunurilor supuse partajului prin bună învoială, pentru ca mai apoi, deși încheierea a rămas irevocabilă, să dispună printr-o altă încheiere vânzarea imobilului prin intermediul executorului judecătoresc, deși printr-un înscris depus la dosar, se constată învoiala părților cu privire la partaj.
În altă ordine de idei, pârâții recurenți susțin că instanța de apel a menținut încheierea de ședință din 23 noiembrie 2006, prin care s-a dispus vânzarea prin bună înțelegere dar, pe de altă parte, menține și cea de-a doua încheiere prin care s-a dispus vânzarea prin intermediul executorului judecătoresc.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, arătând că ambele încheieri date de Judecătoria Reghin privind vânzarea bunurilor supuse partajului și că înscrisul prezentat de pârâți ca învoială de partaj au mari lacune de conținut și forme.
Verificând decizia atacată, prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că recursul nu este fondat, având în vedere următoarele argumente:
Potrivit art. 299 raportat la art. 304 Cod procedură civilă, recursul este o cale de atac extraordinară și poate fi primit doar pentru motivele expres precizate de lege.
Pârâții-recurenți aveau obligația ca în temeiul art.3021alin.1 Cod procedură civilă să indice în declarația de recurs motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, însă deși au avut asistență juridică, nu au arătat concret motivul de recurs și nu au indicat textul de lege pe care se sprijină. Cu toate acestea, în virtutea rolului activ, instanța, conform art. 1291Cod procedură civilă, constată că decizia instanței de apel este criticată pentru greșita aplicare a legii sau pentru neaplicarea legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Sub acest aspect, Curtea constată că decizia atacată este legală. Astfel, se observă faptul că, în fapt, Judecătoria Reghina stabilit inițial ca vânzarea bunurilor supuse partajului să se facă prin buna învoială a părților. În acest sens, instanța a stabilit un termen de 6 luni.
Părțile nu au reușit această vânzare, iar înțelegerea la care făceau referire pârâții nu a fost semnată de toate părțile din litigiu, și ca urmare, în mod legal, prima instanță a dat curs dispozițiilor alin.4 din art. 673 indice 11 Cod procedură civilă și a dispus ca vânzarea să se facă prin executorul judecătoresc.
Așadar, dispozițiile cuprinse în încheierea din data de 23 noiembrie 2006, au fost înlocuite de cele din încheierea din 27 iunie 2007, și astfel, chiar dacă nu a fost atacată, ea nu-și mai produce efectele.
Prin art. 673 indice 11 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă, legiuitorul a dorit să acorde mai întâi părților posibilitatea de a vinde imobilele supuse partajului și numai dacă acest lucru nu se realizează în termenul de 6 luni, vânzarea urmează să fie făcută de către executorul judecătoresc.
În privința criticii adusă de recurenții-pârâți deciziei instanței de apel, cum că a menținut două încheieri care cuprind dispoziții potrivnice, aceasta nu este fondată, pe de o parte pentru argumentele mai sus arătate, iar pe de altă parte pentru că instanța de apel a fost învestită doar cu cercetarea legalității ultimei încheieri de ședință, cea din data de 27 iunie 2007.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul pârâților și, cu domiciliul ales în localitatea,-, județul M, împotriva deciziei civile nr. 333/26 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 aprilie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
2 exp./26.05.2008
Jud.fond.
Jud.tr.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat