Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 641/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 641/2008-
Ședința publică din 17 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Trif Doina | - - | - JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia |
- - | - JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia | |
- -- | - judecător | |
- grefier |
Pe rol fiind judecarea recursurilor civile declarate de recurentul pârât, cu domiciliul în nr. 438 județul S M și de recurentul reclamant, cu domiciliul în nr. 440 județul S M, în contradictoriu cu intimații pârâți, cu domiciliul în nr. 370 județul S M și din nr. 103 județul S M, ambii cu domiciliul în nr. 370 județul S M, ambii cu domiciliul în nr. 124 județul S M, cu domiciliul în nr. 322 județul S M, ambii cu domiciliul în nr. 102 județul S M, cu domiciliul în S M- județul S M, cu domiciliul în S M- bloc 46. 20 județul S M, toți cu domiciliul în - județul S M, împotriva deciziei civile nr. 80/Ap din 03 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, prin care s-a rejudecat fondul cauzei în urma admiterii apelului și anulării sentinței apelate, având ca obiect: fond funciar,
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintărecurentul pârât, asistat de reprezentantul său av. în baza împuternicirii avocațială nr. 6447/2008 emisă de Baroul Satu Mare - Cabinet individual, recurentul reclamant, asistat de reprezentanta sa av. în baza împuternicirii avocațială din 24.01.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă fiind toți intimații pârâți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că ambele recursuri sunt legal timbrate cu câte 9,5 lei taxă judiciară de timbru și cu timbru judiciar în valoare de câte 0,15 lei fiecare,că recurentul pârât a depus note de ședință la dosar prin registratura instanței, la data de 26.03.2008,după care:
Reprezentanta recurentului reclamant depune la dosar copia xerox a colii de CF nr. 509-
Nefiind alte cereri sau excepții de formulat, instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului pârât solicită admiterea recursului, în principal casarea de deciziei și trimiterea cauzei spre o nouă judecare în apel în vederea completării probatoriului. În subsidiar, se solicită modificarea deciziei, admiterea excepției, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, fiind promovată de o persoană fără nici o calitate, cu cheltuieli de judecată. De asemenea, se opune admiterii recursului promovat de reclamant, ca fiind inadmisibil.
Reprezentanta recurentului reclamant solicită admiterea recursului său, casarea deciziei cu trimitere spre rejudecare, deoarece conține contradicții flagrante, s-au comis erori grave, prin faptul că s-a partajat întregul teren de 11.000 mp deși s-a constatat că în masa succesorală intră doar 6951 mp, a fost împărțit în trei loturi ce au fost atribuite moștenitorilor, după care s-a constatat că lotul 1 nu face parte din masa succesorală, făcându-se totodată greșeli aritmetice. S-a făcut o subevaluare a bunurilor din masa succesorală, ce nu poate fi îndreptată decât în apel.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prinsentința civilă nr. 80/Ap din 03 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții ă, și în consecință:
S-a constatat că masa succesorală după defunctul decedat la data de 05.03.1999 se compune din casă și anexe gospodărești situate în nr. 370 în valoare de 4257 lei, teren cuprins în CF 509 intravilan în suprafață de 6951 mp. în valoare de 10429,86 lei, terenuri proprietate extratabulară situate la "", în valoare de 4200 lei, în suprafață de 2800 mp.; "", în valoare de 2800 lei în suprafață de 2800 mp. la "" în valoare de 100 lei, în suprafață de 200 mp. " Pe vale" în valoare de 1000 lei, în suprafață de 2000 mp.
S-a constatat că asupra masei succesorale au vocație copiii defunctului în nume propriu și prin reprezentant, astfel: din casă, anexe gospodărești și intravilan înscris în CF 509 mai sus identificat, în cote de 1/8 parte, astfel:
1)prin moștenitori, respectiv:, ( );
2)prin moștenitorii:,;
3);
4);
5)prin moștenitor jr., în părți egale;
6)prin moștenitori:, jr.;
7); și
8)
A-a sistat starea de indiviziune.
S-a dispus partajarea în natură a terenului cuprins în CF 509, conform schiței de dezmembrare întocmită de expert Mențiu ( fila 802 din dosar ) privind nr. top. 1562/a; 1560;1561 astfel: lot 1 în suprafață de 3443 mp., lot 2 în suprafață de 3443 mp. și lotul nr. 3 în suprafață de 3444 mp.
S-a atribuit în proprietatea pârâtului ă casa și anexele gospodărești în valoare de 4257 lei, cu obligarea acestuia la plata sultei de 532,12 lei către moștenitorii 1-7.
S-a atribuit în proprietatea pârâtului ă lotul nr.1 din terenul înscris în CF 509, iar reclamantului lotul nr. 3 din același teren, în valoare de 10334 lei cu obligarea acestora în părți egale la plata sultelor de câte 1291,75 lei moștenitorilor 1-6, cu precizarea că lotul nr.1 nu face obiectul prezentei mase succesorale.
S-a atribuit în proprietatea pârâtului ă terenurile situate la" " și la " " în valoare totală de 7000 lei.
S-a atribuit în proprietatea reclamantului terenul situat la " " în valoare de 100 lei.
S-a atribuit în proprietatea moștenitorilor de la pct. 1) terenul situat "Pe V" în valoare de 1000 lei.
A fost obligat pârâtul ă să plătească cu titlu de sultă suma de 912,5 lei reclamantului de la pct.(7); moștenitorilor de la pct.(1) suma de 12,5 lei, iar moștenitorilor de la pct.2-6 suma de câte 1012,5 lei.
S-a respins excepția neacceptării în termen a succesiunii, invocată de pârâtul
S-a respins cererea pentru acordarea de amenzi judiciare.
S-a respins cererea pentru raportul donațiilor formulată de pârâtul
Au fost obligați pârâții 1-6 și 8 să plătească reclamantului câte 150 lei cheltuieli de judecată (onorar de expertiză), compensându-se restul cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Satu Mare, evocând fondul și analizând actele și lucrările dosarului, a reținut următoarele:
În cadrul ședinței publice din 02.06.2004 (fila 337 din dosar) reprezentantul pârâtului a formulat și a susținut în continuare excepția de neacceptare a succesiunii în termen de către reclamantul, excepție ce a fost unită cu fondul având în vedere că, pe de o parte, cauza este în evocarea fondului după anularea hotărârii primei instanțe de fond prin dec.civ.nr.947/2001 a Tribunalului Satu Mare, iar pe de altă parte, se derulează în continuare soluționarea plângerii formulate împotriva rezoluției date de procuror privind săvârșirea infracțiunilor de fals, uz de fals legat de întocmirea anexei I pentru deschiderea procedurii succesorale după defunct.
În cadrul notelor de ședință cu explicații privind neacceptarea moștenirii de către apelantul-reclamant (fila 685 din dosar), pârâtul ă prin reprezentantul său legal av., arată că în prezenta cauză se comite o eroare judiciară, va face trimitere la un caz similar cu consecințe destul de grave asupra unor magistrați, care nu au fost receptivi la intervențiile similare celei de față. A considerat că dacă lucrurile merg în continuare pe făgașul creat, încă prin admiterea primului apel d e față s-ar naște suspiciunea privind ori "reaua credință ori neglijență" (art.322 pct.4, teza finală Cod proc.civ.).
La pct.1 din cadrul notelor de ședință arată că prin adresa nr.152/P/2003/02.06.2003 se comunică faptul că numitului -fostul secretar al primăriei, i s-a aplicat sancțiunea amenzii de 5.000.000 lei, grațiată, pentru comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu legat de întocmirea cererii de deschidere a procedurii succesorale de care s-a folosit reclamantul. Deci, cererea întocmită de este falsă.
La pct.2 arată că prin adresa nr. 35/VIII/I/2003 din 27.10.2003 este vinovat de uz de fals comis în condițiile lipsei laturii subiective. Soluția este, de asemenea, discutabilă. A considerat că cererea de deschidere a procedurii succesorale este falsă, iar reclamantul apelant se prevalează de ea, astfel că este vinovat de uz de fals.
A încercat toate căile posibile pentru a stăvili eroarea judiciară ce se întrevede, determinată de un apel admis fără echidistanță, fără o analiză temeinică a stării de fapt, a cerut strămutarea cauzei în dosar nr.6879/2005 însă cererea a fost respinsă, a sesizat despre toate acestea și, 8 magistrați vor fi cercetați penal, aceasta după ce de nenumărate ori, la timpul potrivit, la fel ca și în cazul de față, a încercat să explice faptul că la fel au procedat și criminalii de război de la, apărându-se de acuzele aduse cu ordinul dat de și în final au fost condamnați. să fie ignorată decizia Curții de Apel Oradea nr.1474/02 deoarece este ilegală, spunând că ".legea 18/1991 acceptă posibilitatea formulării verbale a cererii pentru reconstituirea dreptului de proprietate.". Cauzele sunt similare. cele trei adrese la care a făcut referire în text.
Cu privire la excepția invocată, tribunalul reține următoarele:
Prin dec.civ.nr.974/2001 pronunțată în dosar nr.3940/2001, cu ocazia admiterii apelului reclamantului împotriva sent.civ.nr.1060/2001 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar nr.269/2000, prin care s-a anulat sentința apelată și s-a reținut cauza spre rejudecare în fond, tribunalul în considerentele deciziei a reținut că autorul excepției neacceptării în termen a succesiunii nu contestă că reclamantul a depus la Primăria com. cererea de deschidere a procedurii succesorale în termenul de opțiune succesorală de 6 luni, însă a considerat că în măsura în care nu este urmată de sesizarea unui birou notarial nu valorează act de acceptare a succesiunii.
Față de această apărare a autorului excepției, tribunalul a reținut că cererea reclamantului adresată Primăriei, respectiv "anexa nr.1" nu poate fi făcută decât în calitatea sa de succesor și eliberarea acestei adrese are drept scop culegerea de către reclamant a cotei pe care legea o stabilește din averea defunctului și s-a reținut că demersul reclamantului-apelant răspunde exigențelor art.689 Cod civ.
Față de această motivare a instanței de control, în cadrul rejudecării cauzei, excepția a fost susținută în continuare de către reclamant, și în tot cursul procesului apărătorul pârâtului ăar efuzat să pună concluzii asupra probelor încuviințate, precum și asupra fondului cauzei, susținând doar excepția.
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Negrești Oaș din 24.03.2003, dosar nr.152/P/2003 (fila 285 din dosar), s-a constatat că prin plângerea penală din data de 12.10.2002 pârâtul ă încunoștințează organele de cercetare penală despre faptul că la îndemnarea numitului, fostul secretar al Primăriei, i-a eliberat acestuia o cerere pentru deschiderea procedurii succesorale falsă pe care a folosit-o drept probă într-un proces civil având ca obiect stabilirea masei succesorale. În continuare se reține că din verificările efectuate s-a stabilit că mențiunea din cerere (anexa nr.1) cu privire la moștenitorii defunctului corespunde adevărului, singurul neajuns fiind neînregistrarea cererii de către secretarul primăriei, deși i-a atribuit nr.de înregistrare. Procedându-se la verificarea registrului de intrare-ieșire a corespondenței Primăriei din anul 1999 s-a constatat că la nr.98/1999 este înregistrată o adeverință din registrul nou-născuți, cererea pentru deschiderea procedurii succesorale privind pe def. nefiind înregistrată. Audiat în cauză a recunoscut că a întocmit și eliberat cererea pentru deschiderea procedurii succesorale notată cu nr.98/1999, însă din culpă a omis înregistrarea ei. Față de această stare de fapt, s-a concluzionat că nu se poate reține infracțiunea de fals intelectual față de secretarul primăriei, întrucât lipsește intenția. Totuși, neîndeplinirea din culpă a unei sarcini care rezultă din obligațiile sale de serviciu de către numitul având drept urmare vătămarea intereselor legale ale unei persoane, în cauză petentului, cererea sub nr.98/1999 fiind asimilată de instanțele judecătorești ca un act de acceptare tacită a moștenirii, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu, prev.de art.249 Cod penal și s-a dispus trimiterea dosarului la Postul de Poliție pentru începerea urmăririi penale față de.
La fila 236 din dosar se regăsește comunicarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Negrești O a ș, dosar nr.152/P/2004, făcută către a, în care se arată că prin ordonanța din data de 30.05.2003 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Negrești Oaș în dosar cu nr.de mai sus, s-a dispus scoaterea numitului de sub urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu și i s-a aplicat o sancțiune administrativă de 5.000.000 lei, care este grațiată conform art.1 și 8 din Lg.nr.543/2002, iar față de reclamantul s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor prev.și ped.de art.215, 288 și 291 Cod penal rap.la art.25 Cod pen. întrucât fapta nu există. Ordonanța se regăsește la fila 283 din dosar.
În cadrul ordonanței s-a reținut că în cursul lunii mai a anului 1999 învinuitul, în calitate de secretar al Primăriei, a completat un formular de cerere de deschidere a procedurii succesorale pe numele părții vătămate (reclamant în cauză) și din culpă din cauza aglomerării pe care o avea în birou a omis înregistrarea cererii în registrul de stare civilă și prin neînregistrarea acestei cereri a vătămat interesele personale ale părții vătămate a, fapta fiind prev.de art.249 alin.1 Cod penal.
Împotriva acestei ordonanțe, pârâtul, în calitate de parte vătămată în procesul penal, a depus plângere (fila 238 din dosar), considerând că soluția este contradictorie și susținând în continuare că a prezentat în instanță o cerere de deschidere a procedurii succesorale, falsă, contrafăcută, antedatată, pentru ca să fie în termenul de acceptare a moștenirii și secretarul primăriei a completat actul respectiv la cererea fratelui său, care a comis fapta de a se folosi de acest act fals în instanță, faptă ce este prevăzută ca infracțiune de art.291 Cod penal. Plângerea a fost soluționată prin rezoluția din 27.10.2003 din dosarul nr.35/VIII/I/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Negrești Oaș în sensul că plângerea petentului ăaf ost admisă parțial, a fost infirmată parțial ordonanța din dosar nr.152/P/2003 (Ordonanța 30 din 05.05.2003) s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de fals, art.291 Cod penal, în baza art.228 alin.4 Cod proc.civ. rap.la lit.d Cod proc.pen. întrucât lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiuni, anume latura subiectivă, reținând în cadrul considerentelor rezoluției că s-a folosit de act în instanță fără ca el să cunoască că acesta nu este înregistrat la primărie, iar în urma verificării materialului probator administrat s-a constatat faptul că cererea pentru deschiderea procedurii succesorale a fost eliberată în luna mai 1999, datele trecute fiind nereale, secretarul omițând din culpă înregistrarea acestei cereri.
Împotriva rezoluției din 27.10.2003 dată în dosar nr.35/VIII/I/2003, pârâtul ăaf ormulat din nou plângere (fila 240 din dosar) solicitând reexaminarea soluțiilor respective prin prisma declarației dată la termenul din 12.11. în dosar nr.2936/2000, de reclamantul, cum că înțelege în continuare să se folosească de actul falsificat de învinuitul.
Prin sent. pen. nr. 160/2004 Judecătoria Negrești Oașa admis plângerea formulată de ă împotriva ordonanței Parchetului de pe lângă Judecătoria Negrești Oaș emisă la 30.05.2003 în dos.nr.152/P/2003 și a desființat ordonanța, trimițând cauza Parchetului de pe lângă Judecătoria Negrești Oaș în vederea redeschiderii urmăririi penale.
Prin dec. pen. nr. 201/2004 s-a admis recursul Parchetului de pe lângă Judecătoria Negrești Oaș declarată împotriva sentinței penale nr.160/2004 a Judecătoriei Negrești Oaș și a respins plângerea formulată de petentul ă împotriva ordonanței din 30.05.2003 și a rezoluției din 27.10.2003 din dosar nr.35/VIII/I/2003 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Negrești O a
Declarațiile date de, ă, în dosarul de urmărire penală nr.152/P/2003, atașat pe cale scurtă la dosarul prezentei cauze, au fost depuse la dosar în xerocopie (filele 286-294 din dosar), unde s-a redat starea de fapt consemnată și în cadrul rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Negrești O a
Față de cele de mai sus, tribunalul a conchis că secretarul Primăriei, a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii de fals intelectual cu privire la care s-a reținut că raportat la starea de fapt nu se poate reține săvârșirea acestei infracțiuni, ci infracțiunea de neglijență în serviciu prev.de art.249 Cod penal, cu privire la care prin ordonanța din 30.05.2003 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Negrești O a ș, conform celor descrise mai sus, s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală și s-a aplicat o sancțiunea administrativă în baza art.91 lit.c Cod penal, sancțiunea fiind grațiată în baza art.1 și 8 din Lg.543/2002.
Reclamantul a fost învinuit cu săvârșirea infracțiunilor prev.și ped.de art.215 Cod penal - înșelăciune; art.288 Cod penal - fals material în înscrisuri oficiale și art.291 Cod penal - uz de fals.
Cu privire la aceste infracțiuni, prin aceeași ordonanță, s-a stabilit că fapta nu există, iar prin rezoluția din 27.10.2003 s-a infirmat parțial această ordonanță, în sensul că, cu privire la infracțiunea de uz de fals, prev.de art.291 Cod penal s-a dispus neînceperea urmăririi penale raportat la art.10 lit.d Cod proc.pen. întrucât faptei îi lipsește latura subiectivă, menținând ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pentru infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale în baza art.10 lit.a Cod proc.pen. - fapta nu există.
În susținerea excepției de neacceptare a moștenirii în termenul de opțiune succesorală pârâtul ă, în esență, s-a sprijinit pe afirmația folosirii unui înscris fals, respectiv a anexei nr.1, cu privire la care Parchetul de pe lângă Oac onstatat că fapta nu există respectiv nu s-a săvârșit infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale, reținând însă cu privire la infracțiunea de uz de fals lipsa intenției la săvârșirea acesteia.
Din coroborarea acestor acte din faza de urmărire penală, tribunalul a considerat că uzul de fals fiind o infracțiune subsecventă presupune o infracțiune anterioară, respectiv un înscris fals, ori organele de urmărire penală cu privire la infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale (anexa nr.1) au considerat că fapta nu există. Practic, nu există obiectul juridic special, respectiv înscrisul oficial falsificat al acestei infracțiuni. Sub aspectul laturii obiective, această infracțiune, respectiv uzul de fals se realizează prin acțiunea de folosire a unui înscris fals, oficial sau sub semnătură privată. Practic, făptuitorul dă la iveală înscrisul fals. Acțiunea de folosire trebuie să aibă în vedere un înscris fals, ori cu privire la anexa nr.1 nu s-a constatat că acesta ar fi fals. Pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale s-a considerat că fapta nu există. Între ordonanța din 30.05.2003, precum și rezoluția din 27.10.2003 există o neconcordanță, în sensul că prin ordonanță s-a stabilit că infracțiunea prev.de art.291 Cod penal nu există, iar cu privire la uzul de fals, cu privire la care inițial de asemenea s-a constatat că fapta nu există, prin rezoluția din 27.10.2003 s-a modificat temeiul de drept al neînceperii urmăririi penale a reclamantului pentru această infracțiune din art.10 lit.a în lit. din același articol Cod penal.
Nefiind constatată că anexa nr.1 este un înscris fals, instanța a interpretat completarea și depunerea cererii de deschidere a procedurii succesorale ca fiind o acceptare a moștenirii după def. de către fiul său, reclamant în cauză, în sensul disp.art.689 Cod civ. astfel cum s-a reținut în cadrul considerentelor dec.civ.nr.974/2001 a Tribunalului Satu Mare, motiv pentru care tribunalul a respins această excepție ca nelegală și neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că părțile din proces sunt copiii, respectiv nepoții defunctului. Astfel copiii defunctului sunt: 1. - fiică, decedată, reprezentată de moștenitori,; 2. - fiu, decedat, reprezentat prin,; 3. - fiu, decedat, reprezentat prin jr. Și; 4. - fiu, decedat, reprezentat prin moștenitori, jr. Și; 5., fiu; 6. ă- pârât; 7. - reclamant și 7. - fiică.
Prin sentința civilă nr.7422/1997 pronunțată în dosar nr.4095/1994, Judecătoria Satu Marea constatat că masa succesorală rămasă după def., născ., fosta soție a defunctului, s-a compus din cota de parte din imobil, teren numit ogradă, situat în, nr.377 înscris în CF 509 sub nr.top 1562/a, 1561 și 1560 în suprafață totală de 10.330 mp. De asemenea, s-a constatat că asupra acestei mase succesorale are vocație -soțul defunct, la ogradă în suprafață de 6951 mp.
Reținând dispozitivul acestei sentințe, tribunalul a constatat că în masa succesorală a defunctului intră suprafața de teren de 6051 mp. intravilan, înscris în CF 509, nr.top 1562/a, 1561 și 1560, cota de 1/1 din casă și anexele gospodărești și terenuri extravilane situate La în suprafață de 2800 mp. în suprafață de 2800 mp. La în suprafață de 200 mp. și Pe V în suprafață de 2000 mp. bunuri ce nu au fost contestate de părți că nu ar intra în masa succesorală a defunctului.
Cu privire la această masă succesorală au vocație copiii defunctului, în nume propriu și prin reprezentant în cotă de 1/8 parte.
Pentru identificarea și evaluarea terenurilor, precum și a construcțiilor în cauză s-a efectuat o expertiză de evaluare a construcțiilor și anexelor de către exp.ing. (fila 544 din dosar) și o completare la raportul de expertiză tehnică judiciară a aceleiași experte (fila 612 din dosar), stabilind valoarea construcțiilor în valoare de 3.890 lei RON, șura cu magazie - 367 RON, teren în valoare de 16.222 lei RON.
La stabilirea valorii de circulație de circulație a terenului s-a avut în vedere suprafața de 6690 mp. nr.cadastral 1560- casa și curte.
Cu privire la partajarea în natură a terenului intravilan și a evaluării terenurilor extravilane s-a efectuat o expertiză topografică de specialitate de către exp.Mențiu (fila 681 din dosar), stabilind valoarea de circulație a terenului înscris în CF 509 sub nr.top 1562/a, 1560 și 1561 în suprafață de 10330 mp.la valoarea de 15.500 RON, menționând în cadrul concluziilor că pe terenul în cauză se află edificate 3 case de locuit, casa numitului, casa părintească care este deținută de pârâtul ă și casa de locuit proprietatea lui
În cadrul celor două completări la expertiza topografică (fila 750 din dosar) s-a făcut evaluarea terenurilor extravilane, respectiv pentru terenul La în suprafață de 2800 mp. în natură livadă cu fâneață în intravilan, s-a stabilit o valoare de piață de 4500 RON, La în suprafață de 2800 mp. - 2800 RON, Pe 2000 mp. în valoare de 1000 RON, La - 200 mp. la valoarea de 100 RON. De asemenea, s-a făcut precizarea că terenul intravilan înscris în CF 509 este partajabil în natură.
La fila 752 din dosar s-a depus planul de situație a terenului din intravilan- CF 509.
În cadrul completării de la fila 800 din dosar s-a făcut partajarea terenului intravilan cuprins în CF 509, în suprafață de 10330 mp. propunerea de partajare fiind făcută pentru trei loturi egale ca suprafață și valoare: lotul nr.1 cuprinde casa, șura veche, casă și șura edificate de pârâtul ă cu teren aferent de 3443 mp.; lotul nr.2 cuprinde casa nr.444 cu teren aferent de 3443 mp. folosite de către, și; lotul nr.3 de în suprafață de 3443 mp. atribuită reclamantului în prezent fiind folosită de pârâtul ă, cu mențiunea că toate cele trei loturi au ieșire la cale publică. De asemenea s-a făcut mențiunea că, conform noilor reglementări numerotarea cadastrală a loturilor se va face la înscrierea în F după avizarea documentației și achitarea taxelor de înscriere.
Raportat la acest mod de partajare a terenurilor intravilane, în cadrul ședinței publice din 21.03.2007, s-a solicitat o completare a expertizei în sensul creării nr.top, a parcelelor rezultate în urma partajării, cerere ce a fost respinsă de instanță, considerând că această problemă are o natură tehnică cadastrală, fiind indicate și textele de lege în baza cărora s-a respins această completare a probațiunii, ca fiind Ordinul nr.634/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a lucrărilor de specialitate, art.2, 6, 8 și 11, Ordin 633/2006, art.1 și 4 din lg.7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară. Trecerea la sistemul cadastral de publicitate imobiliară impune verificarea numerelor top vechi și corespondentul acestora în cadastru, operațiune ce presupune întocmirea unor documentații speciale, așa cum sunt prevăzute de ordinele evocate anterior, în speță după rămânerea irevocabilă a prezentei decizii, cu avizul ANCPJ S M, lotizarea va fi transpusă în sistemul cadastral cu numere cadastrale și în noile cărți funciare.
De asemenea, raportat la acest aspect, tribunalul a reținut că, cu privire la terenul intravilan înscris în CF 509 s-a dezbătut masa succesorală după prima soție a defunctului, în cadrul sentinței civile nr.7422/1997 a Judecătoriei Satu Mare, mai sus arătată, sentință ce nu a fost executată în sensul că nu s-a făcut întabularea acesteia în CF, dar raportat la care instanța trebuie să recunoască efectele acesteia,motiv pentru care a inclus în masa succesorală doar suprafață de 6951 mp. în valoare de 10429,86 lei raportându-se la valoarea de 15.500 lei stabilită pentru tot intravilanul din CF 509.
Cu privire la cererea privind raportul donațiilor formulat în cadrul notei de ședință de la fila 849 din dosar, tribunalul a respins această cerere ca nedovedită, din probele de la dosar nu se poate reține existența unor donații făcute de defunctă moștenitorilor și având în vedere și faptul că cauza se află în evocarea fondului după anularea sentinței primei instanțe, cererea fiind formulată cu depășirea termenului prev.de art.134 Cod proc.civ. fiind formulată pentru prima dată în gradul al doilea de jurisdicție, nefiind formulată în fața primei instanțe, fiind incidente și disp.art.294 Cod proc.civ.
Cu privire la cererea formulată la fila 234 privind aplicarea amenzii de 7.000.000 lei reclamantului în baza art.108 ind.1 pct.1 lit.a Cod proc.civ. pentru inducerea în eroare a tribunalului introducând cu rea-credință o cerere vădit netemeinică, bazată pe fals, tribunalul a respins-o, nefiind vorba de o cerere vădit netemeinică pentru considerentele expuse mai sus cu privire la excepția de neacceptare a moștenirii în termen invocată de pârât.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, timbrat cu câte 9,65 lei fiecare prin chitanțe fiscale și timbru judiciar, au declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei și pârâtul, solicitând admiterea acestuia, în principal casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre o nouă judecată, în subsidiar modificarea deciziei în sensul respingerii acțiunii, menținerea sentinței.
Prin motivele de recurs, a invocat că decizia cuprinde dispoziții contradictorii, s-a constatat că în masa succesorală după defunctul intră suprafața de 6951 mp din nr. top. 1562/2, 1561, 1560, iar în dispozitiv s-a partajat întreaga suprafață de teren a acestora de 10330 mp. S-a constatat o valoare a masei succesorale de 22.786, 86 lei, dar s-a împărțit 22.691 lei. Terenul de 6951 mp cu nr. top. 1562/2, 1561, 1560 s-a împărțit în trei loturi în suprafață de 10.330 mp, din acestea lotul 1 s-a atribuit lui, lotul 3 la cu precizarea că lotul 1 nu face obiectul masei succesorale.
S-au calculat eronat sultele, nu s-a raportat valoarea bunurilor primite la valoarea cotei de 1/8 din masa succesorală cuvenită fiecărui fiu al defunctului, 1/8 din 22.786, 86 reprezintă 2848,3575 lei. Nu a ținut cont partajarea de articolul 736 cod civil în sensul că fiecare moștenitor are dreptul a primi în natură partea sa din moștenire, majoritatea moștenitorilor fiind de acord ca el să primească casa și anexele, nu ce mai deține o alta.
Este foarte mică valoarea imobilelor raportat la prețurile de circulație din zonă, fiind necesară o nouă expertiză de evaluare și reformarea loturilor.
În drept s-au invocat dispozițiile articolului 304 punctul 9, 312 aliniatul 3 Cod de procedură civilă.
Prin motivele de recurs a invocat că reclamantul este fratele său dintr-o căsătorie anterioară a tatălui, la căsătorie a fost înzestrat cu întreaga avere a mamei sale și cu casa construită de tată pe terenul pe care i l-a dat ca zestre, astfel că, nu doar el ci și ceilalți moștenitori sunt afectați de pretențiile acestuia de a i se face parte și din ceea ce a rămas după tatăl pe care l-a îngrijit el cu soția, se cuvenea raportarea donațiilor cu atât mai mult cu cât instanța deși atenționată știa că va respinge excepția neacceptării moștenirii de către reclamant în termen legal.
Întrucât știau că la Primăria nu există o cerere de deschidere a succesiunii, formulată de reclamant, a formulat o plângere penală atât împotriva acestuia cât și a celui care a completat formularul, iar prin adresa nr. 152/2003 i s-a comunicat că fostului secretar i s-a aplicat o amendă ulterior grațiată, pentru comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu legat de înlocuirea cererii de deschidere a procedurii succesorale de care s-a folosit. Deci, cererea întocmită de fostul secretar era falsă.
Conforma dresei nr. 35/2003 s-a comunicat că este vinovat de uz de fals, netrimis în judecată, considerându-se însă că lipsește latura subiectivă, deci greșit instanța nu a observat că soluția inițială cuprinsă în adresele de comunicare a rămas valabilă pentru ambii învinuiți, astfel că cererea de deschidere a succesiunii fiind falsă, moștenirea nefiind acceptată în termen.
În drept s-au invocat dispozițiile articolului 304 punct 9 Cod de procedură civilă, articolului 7 Cod civil.
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Din considerentele deciziei civile nr. 467/R/2002 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr. 1157/2002, se reține faptul că reclamantul a acceptat tacit moștenirea rămasă după defunctul, în termenul de opțiune succesorală prevăzut de articolul 700 Cod civil, ca urmare a manifestării sale de voință exprimată prin cererea de deschidere a procedurii succesorale depusă la primărie și înregistrată sub nr. 28/1999.
Într-adevăr, la data de 12.10.2002 a formulat o plângere penală prin care a invocat că la solicitarea lui, secretarul primăriei comunei -, i-a eliberat acestuia o cerere pentru deschiderea procedurii succesorale falsă, pe care acesta a folosit-o drept probă în procesul civil de stabilire a masei succesorale, ori, potrivit rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Negrești Oaș din 24.03.2003, dată în dosarul nr. 152/P/2003, s-a reținut că mențiunile din anexa nr. 1 cu privire la moștenitori corespunde realității, singura problemă fiind cea a neînregistrării cererii de către secretar, deși i-a dat număr de înregistrare. Acest învinuit a recunoscut, cu ocazia cercetărilor, faptul că a întocmit și eliberat cererea pentru deschiderea procedurii succesorale, însă a omis înregistrarea acesteia, din culpă, astfel că s-a constatat lipsa intenției în săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, însă, pentru neîndeplinirea din culpă a obligațiilor s-a apreciat că a săvârșit infracțiunea de neglijență în serviciu, dosarul fiind trimis la Poliția pentru începerea urmăririi penale față de acesta.
Ulterior, prin ordonanța din 30.05.2003 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Negrești O a ș, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, aplicându-i-se o amendă administrativă, grațiată, iar față de s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele 215, 288, 291 Cod penal, întrucât fapta nu există. Această soluție a fost contestată, desființată prin sentința penală nr. 160/2004 a Judecătoriei Negrești O a ș, iar prin decizia penală nr. 201/2004 s-a respins plângerea împotriva ordonanței.
Din toate cele expuse se reține faptul că reclamantul a completat o cerere de deschidere a succesiunii, însă, secretarul primăriei, din neglijență, a omis înregistrarea acesteia în evidențe, neconfirmându-se existența unei infracțiuni de fals în acest sens, neexistând un înscris oficial falsificat, astfel că în mod corect s-a apreciat că, completarea și depunerea cererii de deschidere a procedurii succesorale reprezintă o acceptare a succesiunii după defunctul de către fiul său reclamant în sensul articolului 689 Cod civil, cum de altfel și prin decizia civilă nr. 467/R/2002 a Curții de Apel Oradeas -a concluzionat. Cât privește raportul donațiilor solicitat, nu s-a dovedit existența acestuia, astfel că, în mod corect nu s-a procedat la raportarea lor, criticile recurentului fiind nefondate, la fel fiind și recursul declarat de acesta.
Referitor la recursul declarat de, se rețin următoarele:
Din sentința civilă nr. 7422/1997 a Judecătoriei Satu Mare, se reține faptul că s-a constatat masa succesorală după defuncta - 3/4 părți din nr. top 1562/a, 1561, 1560 în suprafață totală de 10330 mp, înscrisă în CF nr. 509, iar asupra acestei mase compusă din suprafața de 6951 mp teren, cât reprezintă cota de 3/4 părți din întreaga suprafață a celor trei numere topografice de 10330 mp - are vocație succesorală soțul defunct.
Potrivit raportului de expertiză, întocmit de ing. Mențiu, se reține faptul că pe aceste trei numere topografice se află casa de locuit părintească a celor opt copii a lui decedat, alături și-au construit case și. deține o suprafață de 3500 mp aferent casei sale, restul de 6830 mp fiind în posesia lui, terenul fiind partajabil în natură, construcțiile având posibilitate de acces.
Loturile formate de acest expert, pentru partajul celor trei numere topografice în litigiu, au fost în număr de 3 din care, lotul 1 în natură două case și 3443 mp, lotul nr. 2 în natură casă și 3443 mp și lotul nr. 3 - fâneață în suprafață de 3444 mp, expertul propunând atribuirea lotului nr. 1 lui, lotul 2 vechi proprietari, iar lotul nr. 3 lui. Valoarea de piață a întregii suprafețe de 10330 mp a celor trei numere topografice fiind de 15500 lei, din care masa succesorală este de 2/3 părți, deci 10429,86 lei.
Sigur că, întrucât masa succesorală s-a compus doar din cota de 2/3 părți din imobilele având nr. top 1562/a, 1560, 1561, înscrise în CF nr. 509 - se impunea și formarea unui lot pentru ceea ce excede masa de 6951 mp în favoarea celorlalți coproprietari, astfel nu se putea trece la efectuarea partajării propriu zise, criticile în acest sens fiind neavenite.
Referitor la atribuirea loturilor, într-adevăr, din dispozitiv reiese că s-a atribuit lui lotul nr. 1, iar lui lotul nr. 3, apoi s-a precizat că lotul nr. 1 nu a fost obiectul masei succesorale, însă, acest aspect este doar o eroare materială ce poate fi îndreptată conform articolului 281 Cod de procedură civilă, eroare de dactilografiere, în loc de lotul 2 s-a precizat lotul nr. 1 nefăcând obiectul masei succesorale, același aspect fiind evident și referitor la valoarea masei succesorale, împrejurări ce nu fac incidența articolului 304 Cod de procedură civilă.
Cu privire la calculul sultelor, dintr-un calcul matematic a reieșit faptul că instanța de apel a respectat drepturile fiecărui moștenitor, celor cărora nu li s-au atribuit loturi acordându-li-se sulte aferente conform articolelor 728-741 Cod civil. Pe de altă parte, dacă existau nemulțumiri a celorlalți moștenitori, doar aceștia aveau dreptul de a contesta modul de calcul și nu recurentul, care nu a suferit nici un prejudiciu, astfel criticile fiind neavenite.
Faptul că recurentul a dorit să i se atribuie lui casa părintească, că și alți moștenitori și-ar fi dat acordul în acest sens, că recurentul căruia i s-a atribuit mai deține o casă, nu sunt aspecte ce să determine existența unor motive de nelegalitate ci, eventual, de apreciere a probelor, de netemeinicie, ce nu sunt motive de recurs în sensul articolului 304 Cod de procedură civilă. Pe de altă parte, conform schiței întocmită de expert, ambele case, atât cea ce face obiectul masei succesorale cât și cea edificată de, sunt alăturate, folosite ca un tot unitar nefiind astfel încălcate dispozițiile articolului 736 Cod civil, ci din potrivă.
Sigur că litigiul de față s-a purtat pe parcursul a mai multor ani de zile, prețurile de circulație ale imobilelor crescând continuu, astfel că valoarea stabilită de experți urmează a fi actualizată la data punerii în executare a deciziei, conform indicelui de inflație de la data întocmirii expertizelor de evaluare la data plății, conform articolului 3712Cod de procedură civilă, nefiind necesară o casare cu trimitere a cauzei în vederea reevaluării prețului de circulație, astfel litigiul nu se va mai finaliza niciodată, raportat la cele expuse.
Față de considerentele expuse, nefiind incidente dispozițiile articolului 304 Cod de procedură civilă, instanța de recurs în baza prevederilor articolului 312 aliniatul 1 Cod de procedură civilă, va respinge ca nefondate recursurile, urmând a menține în întregime decizia recurată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondate recursurile civiledeclarate de recurentul pârât, cu domiciliul în nr. 438 județul S M și de recurentul reclamant, cu domiciliul în nr. 440 județul S M, în contradictoriu cu intimații pârâți, cu domiciliul în nr. 370 județul S M și din nr. 103 județul S M, ambii cu domiciliul în nr. 370 județul S M, ambii cu domiciliul în nr. 124 județul S M, cu domiciliul în nr. 322 județul S M, ambii cu domiciliul în nr. 102 județul S M, cu domiciliul în S M- județul S M, cu domiciliul în S M- bloc 46. 20 județul S M, toți cu domiciliul în - județul S M, împotriva deciziei civile nr. 80/Ap din 03 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 17 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - --
decizie: /28.04.2008
Complet apel:, -
în 2 ex.: /13.06.2008
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
