Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 99/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILA NR. 99/
Ședința publică de la 02 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Eleonora Spiridon
JUDECĂTOR 2: Paulina Georgescu
JUDECĂTOR 3: Vanghelița Tase
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta revizuientă -prin mandatar - (decedati), în contradictoriu cu intimatii, domiciliată în Constanta,-.-.14..54, Constanta,-.-.1...71, și, domiciliate în Constanta,-.-.1...71, împotriva deciziei civile nr. 239 din 7.05.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr- și sentinței civile nr. 3583 din 17.04.2996 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr. 13117/2004, având ca obiect revizuire.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatele și personal.
Procedura este legal îndeplinită, potrivit disp.art. 87 și urm. Cod pr. civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Intimatele Martia și declară că - nu are
Intimatele solicită respingerea recursului.
Instanta rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată sub nr-, pe rolul Tribunalului Constanța, revizuienta, prin mandatar - a formulat, în contradictoriu cu intimații, -, și, în considerarea dispozițiilor art.322 pct.2 și art.322 pct.5 cod procedură civilă, cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 927 din 15.12.2006 pronuntata de Tribunalul Constanta in dosarul civil nr- si a sentintei civile nr. 3583 din 176.04.2006 pronuntata de Judecatoria Constanta in dosarul civil nr. 13117/2004.
În considerentele cererii de revizuire s-au evidențiat următoarele:
În mod greșit, instanțele care au soluționat în fond și în apel, acțiunea revizuientei, nu au stabilit calitatea de unic al acesteia, în raport de defuncții G și, părinții săi și aceasta în raport de dispozițiile art.653-art.659 cod civil, art.686 cod civil și aceasta numai de către instanța de judecată.
Se relevă, în acest sens, că intimatul, este cetățean al M și deci, notariatele din C și Pitești, nu puteau fi competente.
Se susține că, instanțele trebuiau să constate, în condițiile prev. de art.111 cod procedură civilă că și revizuienta, îndeplinea condițiile prevăzute de art.653-art.659 cod civil și să aibă în vedere faptul că, nici unul dintre pârâți nu a formulat cerere proprie de chemare în judecată, cerere de intervenție, conform art.47 cod procedură civilă ori cerere reconvențională, potrivit art.119 cod procedură civilă, cu atât mai mult cu cât, majoritatea pârâților au renunțat la succesiune.
În mod greșit s-a reținut, prin decizia civilă nr. 927 din 15.12.2006 pronuntata de Tribunalul Constanta, faptul că revizuienta nu ar fi solicitat constatarea calității de unic și nu ar fi invocat prescripția și decăderea celorlalți i din dreptul de a accepta succesiunea.
Se arată că, numita ar fi acceptat moștenirea, în mod expres prin formularea și înregistrarea unei cererii, în anul 2003 la Comisia din cadrul Prefecturii C, de restituire a averii preluate, în mod abuziv, în anul 1944, urmând să se ia în considerare faptul că, Prefectura C este o autoritate publică, iar revizuienta, a acceptat, în formă autentică și în mod expres succesiunea, prin invocarea, în fața instanței, a excepțiilor prescripției și decăderii, instanță care, de asemenea, este o autoritate publică.
În mod eronat instanțele nu au reținut că revizienta a acceptat, în mod tacit moștenirea, prin intrarea în posesia unor bunuri mobile, ce făceau parte din masa succesorală, respectiv, o plapumă, o masă, un scaun cu și un pat și totodată, prin raportarea la masa succesorală a unei perechi de cercei ce au aparținut numitei, cu mențiunea că, revizuienta a fost primul copil și a fost foarte apropiată de mama sa.
Se susține că, în mod greșit instanțele nu au inclus în masa succesorală și despăgubirile ce urmează să fie acordate în baza Legii nr.290/2003, și față de această eroare, nu s-a dispus obligarea la plata unei taxe judiciare corespunzătoare acestei valori.
Revizuienta apreciază aceste erori și greșeli ale instanțelor, precum și greva magistraților, ca fiind acte de indisciplină, săvârșindu-se de către magistrații care au intrat în completul de judecată, infracțiunea de fals intelectual.
Se critică de revizuient și modalitatea în care s-a realizat procedura de citare de către institția poștală, fiind acordate mai multe termene ca urmare a neîndeplinirii procedurii de citare cu revizuientul, persoană care domiciliază în străinătate.
Se susține că, deși în dispozitivul deciziei civile nr. 927 din 15.12.2006 pronuntata de Tribunalul Constantas -a menționat că hotărârea s-ar fi pronunțat în ședință publică, acest aspect nu corespunde realității întrucât pronunțarea nu s-a realizat în ședință publică în ziua în care s-a pronunțat instanța, împrejurare care ar rezulta din faptul că, mandatarul părții a rămas în sala de ședință până după orele 16, în condițiile în care ședința de judecată s-a terminat în jurul orelor 13.
Revizuienta menționează că, în cursul judecății în dosarul civil nr.2590/2006 al Tribunalului Constanța, a invocat excepția de neconstituționalitate, motivată prin aceea că revizuientei I se încalcă mai multe drepturi, garantate prin legea fundamentală, respective art.16 alin.1, art.44 și art.136 alin.5, dispoziții legale referitoare la egalitatea fără privilegii și discriminare, la dreptul de proprietate și la dreptul la moștenire, drepturi consfințite și prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Structurat pe aceste dispoziții legale, revizuienta face trimitere la actele normative în baza cărora era îndreptățită să-i fie restituite bunurile preluate abuziv de către stat ori să i se acorde despăgubiri, respectiv, Legea nr.18/1991, Legea nr.10/2001, Legea nr.247/2005 și Legea nr.9/1998, acte normative care reglementează expres repunerea persoanelor îndreptățite în termenul de acceptare a moștenirii prin cererea adresată instituțiilor investite cu atribuții în soluționarea cererilor de restituire a bunurilor sau de acordare a despăgubirilor, cu atât mai mult cu cât, prin tratate internaționale, Statul Român s-a obligat să-i despăgubească pe cetățenii români.
În mod eronat s-a apreciat de către instanța care a pronunțat decizia civilă nr. 927 din 15.12.2006 că, această excepție nu ar avea legătură cu obiectul judecății întrucât, față de dispozițiile constituționale și a celorlalte acte normative menționate, statul R nu poate confisca bunurile ce s-au aflat în proprietatea numiților G și, atâta timp cât există succesibili din clasa descendenților, cărora legea le recunoaște și dreptul la sezină, Legea nr.290/2003 trebuia să prevadă egalitatea termenelor de acceptare cu C pentru depunerea cererilor, altfel, actul normative menționat are un caracter discriminatoriu.
Se susține că, întrucât proprietatea numiților G și a fost confiscată în anul 1944, termenul de prescripție privind acceptarea moștenirii a fost interrupt.
Se critică actul normativ și sub aspectul aplicării sale, având în vedere că, nu a fost însoțit și de norme metodologice, fără de care, se apreciază că, actul normativ nu putea fi pus în aplicare până la data de 06.09.2006 când s-au adoptat normele metodologice la actul normativ, astfel cum a fost modificat, prin eliminarea menționării exprese a anului 1940 și trimiterea la anul părăsirii forțate a bunurilor.
În raport de această situație, se consideră că de la data de 05.09.2006 a început să curgă un nou termen de prescripție ce a fost întreruptă în anul 1986, ori, revizuienta s-a adresat cu cerere încă din anul 2004.
Se susține încălcarea de către judecători, cu rea voință și interese de grup, a dispozițiilor art.17 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art.129 alin.4 și 5 cod procedură civilă.
Solutionând pe fond cauza, Tribunalul Constanțaa pronunțat decizia civilă nr.239 din 7 mai 2007 prin care a respins ca nefondată cererea de revizuire a apelului promovat de reclamanta prin mandatar - împotriva deciziei civile nr.927 din 15 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-și a sentintei civile nr.3583 din 17 aprilie 2006 pronunțată de Judecătoria Constanța în contradictoriu cu pârâții, - și.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a retinut că aspectele reliefate de către revizuientă în considerentele cererii de revizuire, nu își găsesc suport probator - motiv pentru care a fost respinsă.
De altfel în speță nu sunt incidente dispozițiile art.322 al.1 pct.2 și pct.5 Cod pr.civilă.
În termen legal împotriva deciziei civile nr.329 din 7 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Constanțaa declarat recurs.
Motivează recursul arătând că instanța de apel a interpretat greșit actul juridic dedus judecății,a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, iar soluția pronunțată este lipsită de temei legal - dată cu aplicarea greșită a legii.
În continuarea recursului, revizuienta recurentă relatează aceleași aspecte pe care le-a sustinut în cererea de apel și anume:
-că instanțele nu au stabilit calitatea de unic al acestuia în raport de defuncții G și;
-că instanțele trebuie să constate că este unică moștenitoare în condițiile în care nici unul dintre pârâți nu au formulat cerere de chemare în judecată, reconvențională, cu atât mai mult cu cât majoritatea au renunțat la succesiune.
Mai relatează că nu au fost incluse în masa succesorală despăgubirile acordate în baza Legii nr.290/2003.
De asemenea, instanta de apel nu a raspuns la actele de indisciplină săvârșite de către magistrați.
Pentru cele menționate mai sus a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Analizând decizia recurată în baza motivelor de recurs instanța constată că recursul este nefondat pentru următoarele:
Motivele de recurs invocate de către recurentă nu își găsesc suport probator -ele exced obiectului cererii de chemare în judecată și anume revizuirea deciziei civile nr.927/2006 pronunțată de Tribunalul Constanta și sentintei civile nr.3583/2006 pronunțată de Judecătoria Constanța.
Dispozițiile art.322 al.1pct.2 și pct.5 Cod pr.civilă nu sunt incidente în cauză, în sensul că cele două instanțe care au pronunțat hotărârile a cărui revizuire se solicită, au judecat în limitele învestirii și după pronunțarea acesteia nu s-au descoperit înscrisuri care nu au putut fi prezentate dintr-o împrejurare mai presus de voința părtilor.
Instanta de apel a analizat și a decis în raport de materialul probator administrat și de dispozițiile legale aplicabile în cauză cu privire la drepturile succesorale ale revizuientei-recurente, raspunzând prin decizia atacată tuturor cererilor.
De altfel,pe calea recursului nu pot fi analizate actele de indisciplină ale magistraților,așa cum sustine revizuienta.
Pentru considerentele expuse, curtea în baza art.312 Cod pr.civilă va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D EC IDE
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurenta revizuientă -prin mandatar - (decedati), în contradictoriu cu intimatii, domiciliată în Constanta,-.-.14..54, Constanta,-.-.1...71, și, domiciliate în Constanta,-.-.1...71, împotriva deciziei civile nr. 239 din 7.05.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr- și sentinței civile nr. 3583 din 17.04.2996 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr. 13117/2004.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,astăzi 02.03.2009.
Pentru președinte complet Pentru jud.-
jud.- urmare urmare a eliberării din
eliberării din funcție prin funcție prin pensionare
pensionare se semn.conf.art. se semn.conf.art.261 al.2 cpc
261 al.2 cpc
Președinte instanță Președinte instanță
Judecător
-
Grefier,
- -
Jud.apel:;
Red.dec.jud./10.04.2009
Tehnored.gref.- 15.04.2009
2 ex.
Președinte:Eleonora SpiridonJudecători:Eleonora Spiridon, Paulina Georgescu, Vanghelița Tase
