Uzucapiune. Decizia 441/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 441
Ședința publică de la 23 Octombrie 2009
Completul compus din
PREȘEDINTE: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 2: Mona Maria Pivniceru
JUDECĂTOR 3: Adriana
Grefier:
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de Comunitatea din împotriva deciziei civile nr. 287 din 23.03.2009 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic pentru recurentă, lipsă fiind reprezentantul intimatului Municipiul I prin Primar.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că pricina este la al treilea termen, la dosar s-au depus prin serviciul de registratură precizări formulate de recurentă prin care arată că este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Instanța constată că recursul este declarat în termen, motivele de recurs se încadrează în prevederile art. 304 Cod procedură civilă, scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Interpelat, reprezentantul recurentei arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată pricina în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Consilier juridic solicită admiterea recursului, casarea deciziei nr. 287/2009 a Tribunalului Iași, pe fond, admiterea apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 12774 Judecătoriei Iași. Având în vedere că s-a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale, solicită respingerea excepției, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel.
Arată că au fost aplicate greșit prevederile art. 12 pc.5 din Legea 213/1998 și ale art. 19 din Legea nr. 215/2001. Imobilul din litigiu a fost o sinagogă ce a fost demolată și care a intrat în proprietatea statului.
Interpelat, consilier juridic arată că imobilul a intrat în baza Legii nr. 58/1974 în proprietatea statului.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 12764/05.11.2008, Judecătoria Iașia admis excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtului Municipiul prin Primar și respins acțiunea reclamantei Comunitatea din
Pentru se pronunța astfel, instanța de fond reținut următoarele:
Uzucapiunea reprezintă unul dintre modurile de dobândire a proprietății bunurilor imobile, față de dispozițiile Cod civil, respectiv art.1837, care definește prescripția ca un mijloc de a dobândi proprietatea și art.645, potrivit căruia proprietatea se dobândește, între altele și prin prescripție.
Articolul 1890 cod civil reglementează posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra unui imobil dacă se face dovada că cel care invocă uzucapiunea a exercitat o posesie utilă și sub nume de proprietar un interval de timp mai mare de 30 de ani.
Prescripția achizitivă reprezintă o sancțiune aplicată proprietarului nediligent, care are ca efect dobândirea dreptului real prin efectul posedării lucrului în timpul determinat de lege, astfel încât starea de fapt se transformă în stare de drept.
Astfel dreptul de proprietate ce se invocă pe calea prescripției achizitive urmează a fi opus celui care poate invoca un drept de proprietate asupra imobilului.
Potrivit dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, unitățile administrativ teritoriale, respectiv comunele, orașele, municipiile și județele, sunt persoane juridice de drept public, având un patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină, în condițiile în care, astfel cum prevede art.23 din același act normativ, consiliile locale și primarii reprezintă autorități ale administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii, funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice ale localității, în condițiile legii.
Pentru ca Municipiul I să aibă calitate procesuală pasivă în cauză este sarcina reclamantei să dovedească faptul că acesta are în patrimoniu terenul din I-.
Din probele administrate în cauză, declarațiile de martori respectiv expertiză, nu rezultă că terenul este în proprietatea Municipiului, martorii declarând că terenul este al Comunității, fapt ce rezultă și din concluziile raportului de expertiză.
Nu rezultă din nici un înscris depus la dosar că reclamanta ar fi pierdut proprietatea cu privire la imobil, și că aceasta ar fi intrat în proprietatea municipiului I prin expropriere.
Cum reclamanta căreia îi revine sarcina probei nu a dovedit calitatea de proprietar al municipiului I asupra imobilului teren situat în I-, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiului I și a respins acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâtul ca fiind introdusă împotriva unei persoane ce nu are calitate procesuală pasivă.
Apelul formulat de reclamanta Comunitatea I împotriva sentinței civile nr. 12764 din 5.11.2008 pronunțată de Judecătoria Iașia fost respins prin decizia civilă nr. 287 din 23.03.2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut următoarele:
Prin cererea formulată, reclamanta Comunitatea din Ias olicitat - în contradictoriu cu pârâtul Municipiul I prin Primar- să se constate dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune cu privire la imobilul teren situat în I,-, județul I, în suprafață de 592,93 mp, sector cadastral 75, parcela nr. 1(25239) și înscrierea acestui drept în cartea funciară a imobilului.
Prin întâmpinarea de la fond, pârâtul Primarul Municipiului Iai nvocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
Uzucapiunea invocată prin actul de investire de către reclamanta Comunitatea din cu privire la imobilul teren în suprafață de 592.96. situat în I,-, este acel mod de dobândire a proprietății sau a altor drepturi reale prin posedarea neîntreruptă a unui imobil în timpul și condițiile prevăzute de lege. Prin uzucapiune, în mod indirect, este sancționat fostul proprietar care prin pasivitatea lui a făcut ca timp îndelungat bunul să se afle în posesia unei alte persoane care s-a comportat ca proprietar sau titular al unui alt drept real. Spre deosebire de contractul translativ de proprietate, uzucapiunea operează un transfer al proprietății în beneficiul unui posesor neproprietar și în lipsa exprimării unui consimțământ în acest sens de către adevăratul proprietar.
Conform dispozițiilor art. 1895 Cod civil "cel ce câștigă cu bună credință și printr- justă cauză un nemișcător determinat va prescrie proprietatea aceluia prin zece ani dacă adevăratul proprietar locuiește în circumscripția tribunalului județean unde se află nemișcătorul și prin douăzeci de ani dacă locuiește afară din acea circumscripție".
Uzucapiunea se manifestă ca o veritabilă sancțiune îndreptată împotriva adevăratului proprietar pentru faptul că acesta, prin pasivitatea sa îndelungată s- desesizat de bun permițând intrarea unei alte persoane în posesia acestuia și, pe această bază, formarea aparenței de proprietate în favoarea acestuia din urmă.
Astfel, acțiunea în constatarea calității de proprietar prin efectul uzucapiunii trebuie să fie soluționată în contradictoriu cu fostul proprietar. Pornind de la noțiunea de parte în accepțiunea sa materială ce ține de resortul dreptului substanțial, în contextul prescripției achizitive, calitate procesuală pasivă în prezentul litigiu are fostul proprietar care, datorită pasivității sale este sancționat în condițiile art. 1890 și următoarele Cod civil.
Pentru ca Municipiul I să aibă calitate procesuală pasivă în cauză este sarcina reclamantei să dovedească faptul că acesta are în patrimoniu terenul din I-.
Reclamanta, căreia îi revine sarcina probei nu a dovedit calitatea de proprietar al Municipiului I asupra imobilului teren situat în I-, astfel încât, în mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiului I și a respins acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâtul, ca fiind introdusă împotriva unei persoane ce nu are calitate procesuală pasivă întrucât din probele administrate în cauză, declarațiile de martori, expertiză, nu rezultă că terenul este în proprietatea Municipiului și din nici un înscris depus la dosar nu rezultă că terenul ar fi intrat în proprietatea municipiului I prin expropriere sau sub altă formă.
Față de aceste considerente, tribunalul, în baza dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, a respins apelul și a păstrat sentința apelată.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta Comunitatea I criticând-o ca netemeinică și nelegală. Susține recurenta că în mod greșit instanța de apel nu a ținut cont de dispozițiile art. 12 pct. 5 din Legea nr.213/1998 care prevede că în litigiile având drept obiect dreptul de proprietate asupra bunului, calitate procesuală activă are statul reprezentat în unitățile teritorial-administrativ prin Primarul municipiului, orașului sau comunei și care nu au aplicabilitate și în situațiile în care nu pot fi identificați foștii proprietari.
În ceea ce privește Legea nr. 215/2000 s-a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art. 19 potrivit căruia "unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, iar în litigiile referitoare la acest patrimoniu în justiție, unitatea administrativ va fi reprezentată de primar". Se mai arată că pe imobilul teren din I- a fost o sinagogă, clădire demolată, terenul la acea vreme în temeiul Legii 58/1974 -art. 30, trecând în proprietatea statului.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Verificând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de recurs formulate și la dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată următoarele:
Prin acțiunea introductivă la instanță recurenta-reclamantă Comunitatea din Ias olicitat în contradictoriu cu pârâtul Municipiul I prin Primar să se constate dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune cu privire la imobilul teren situat în I,-, județul I în suprafață de 592,93. sector cadastral 75, parcela nr.1(25239) și înscrierea acestui drept în Cartea Funciară a imobilului.
Uzucapiunea fiind acel mod de dobândire a proprietății sau a altor drepturi reale prin posedarea neîntreruptă a unui imobil în timpul și în condițiile prevăzute de lege, ea apare ca o sancțiune îndreptată împotriva proprietarului nediligent, acesta fiind cel care are calitate procesuală pasivă într-o astfel de acțiune.
Instanța de apel, păstrând soluția instanței de fond a constatat că Municipiul I - prin Primar nu are calitate procesuală pasivă, deoarece reclamantul nu a făcut dovada că acesta ar avea patrimoniul său, terenul din I,-.
Însă, potrivit art. 26(1) din Legea 18/1991 terenurile situate în intravilanul localității care au aparținut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat în ambele cazuri fără moștenitori, trec în proprietatea comunei, orașului sau municipiului, după caz, și în administrarea primăriilor.
Coroborând acest text de lege cu art. 21(1) din Legea nr. 215/2001 (republicată și actualizată) rezultă că în cauzele în care se pune în discuție dreptul de proprietate al statului cu privire la un astfel de teren, calitate procesuală pasivă are unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se află situat imobilul. În continuare art. 22 stabilește că delimitarea teritorială a comunelor, orașelor municipiilor și județelor se stabilește prin lege,
Potrivit art. 62 din același act normativ, Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție, iar art. 21 al. 2 statuează că unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate în justiție de primar sau de președintele consiliului județean.
Așadar greșit ambele instanțe au concluzionat că Municipiul I, prin Primar nu poate fi parte în proces, Municipiul I reprezentat prin Primarul Municipiului I are calitate procesuală pasivă în cauză.
Prin urmare, având în vedere dispozițiile articolului 312 al. 2 Cod procedură civilă și că procesul s-a soluționat fără a se intra în cercetarea fondului, se va trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Comunitatea din I împotriva deciziei civile nr. 287 din 23.03.2009 a Tribunalului Iași, decizie pe care o modifică în tot.
Admite apelul declarat de Comunitatea din I împotriva sentinței civile nr. 12764 din 5.11.2008 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o schimbă în tot.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului I prin Primar.
Trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi -23.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
14.11.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Georgeta ProteaJudecători:Georgeta Protea, Mona Maria Pivniceru, Adriana
