Uzucapiune. Decizia 457/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (2326/2008)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.457
Ședința publică de la 09.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cristina Nica
JUDECĂTOR 2: Mariana Haralambe
JUDECĂTOR 3: Fănica Pena
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenții-reclamanți și împotriva deciziei civile nr. 822 din 27.05.2008 pronunțate de Tribunalul București - Secția a Va Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL.
are ca obiect acțiune civilă pentru uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publicăla prima strigare a cauzeise prezintă avocatul, în calitate de reprezentant al recurenților - reclamanți și, în baza împuternicirii avocațiale nr.25791/24.11.2008, emise de Baroul București - Cabinete Asociate de Avocați (fila 19), intimatul - pârât MUNICIPIUL B, PRIN PRIMARUL GENERAL reprezentat de consilier juridic, în baza delegației aflate la fila 13 și intimatul - pârât STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR reprezentat de consilier juridic, în baza delegației pe care o depune, lipsind intimatul - pârât .
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, prin serviciul registratură, a fost comunicată încheierea de amânare a pronunțării în dosarul nr-, de către Tribunalul București - Secția a V-a Civilă și lipsesc relațiile solicitate de la Primăria Municipiului B - Comisia de Aplicare a Legii nr.10/2001.
Curtea apreciază că la acest moment dosarele sunt apelate spre a fi amânate, nefiind formulată cerere în acest sens, lasă cauza la a II-a strigare.
La a II-a strigare a cauzeise prezintă avocatul, în calitate de reprezentant al recurenților - reclamanți și, în baza împuternicirii avocațiale nr. 25791/24.11.2008, emise de Baroul București - Cabinete Asociate de Avocați (fila 19), intimatul - pârât MUNICIPIUL B, PRIN PRIMARUL GENERAL reprezentat de consilier juridic, în baza delegației aflate la fila 13 și intimatul - pârât STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR reprezentat de consilier juridic, în baza delegației depuse la prima strigare a cauzei, lipsind intimatul - pârât .
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, din oficiu, invocă excepția nulității deciziei apelate pentru lipsa încheierii dezbateri, pronunțate în dosarul nr- de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, care este un motiv de ordine publică și acordă cuvântul asupra acestui aspect.
Apărătorul recurenților - reclamanți și solicită respingerea excepției, menținerea hotărârii pronunțate ca temeinică și legală. Fără cheltuieli de judecată.
Consilierul juridic MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL solicită admiterea acestei excepții și, pe fond, respingerea acțiunii, ca nefondate.
Consilier juridic al intimatului - pârât STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR achiesează la concluziile consilierului juridic al intimatului - pârât Municipiul B prin Primarul General.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cerea înregistrată la data de 06 aprilie 2007 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 B sub nr-, reclamantele și au chemat în judecată pe pârâții, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Municipiul B prin Primarul General, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună constatarea dobândirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate de către reclamanți asupra terenului în suprafață de 400,08 mp. situat în B,-, sector 1.
Prin sentința civilă nr. 16998 din 07 decembrie 2007, Judecătoria Sectorului 1 Bar espins cererea formulată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că soții și au dobândit terenul în suprafață de 400,08 mp situat în B,-, sector 1, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat de notariatul de Stat B conform procesului - verbal nr. 905/131 din 21 martie 1256.
Din acest teren, soții și au vândut la data de 01 august 1957 cu chitanță de mână o suprafață de 200. către Liber și Liber. Diferența de 200,08 mp. de teren a fost înstrăinată de soții și lui și cu o chitanță de mână în 08 august 1965. Reclamanta împreună cu soțul său (defunct) - au cumpărat cu chitanță de mână în 01 februarie 1966 suprafața de teren de 200. situată în B,-, sector 1 de la soții Liber și. La 22 martie 1967, reclamantele au cumpărat cu chitanță de mână diferența de teren de 200. din imobilul sus-menționat de la și
a avut ca succesor pe (certificat de moștenitor nr. 155/1961 eliberat de Notariatul de Stat sector 8 B). a avut ca succesor pe (certificat de moștenitor nr. 640/1975 eliberat de Notariatul de Stat sector 8 B). a avut ca succesor pe (certificat de moștenitor nr. 1104/1983 eliberat de Notariatul de Stat sector 3 B). a avut ca succesor pe (certificat de legatar nr. 302/2002 de către Biroul Notarilor Publici Asociați " și "). a avut ca succesor pe pârâtul (certificat de moștenitor nr. 4 din 13 ianuarie 2004 de către Biroul Notarului Public " ").
Conform adresei emise de Primăria Municipiului B - Direcția Juridic, Contencios, Legislație, în evidențele Comisiei pentru analizarea notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 figurează dosarul nr. 10210, soluționat prin Dispoziția Primarului General nr. 2450 din 17 februarie 2007 de respingere a notificării care are ca obiect imobilul situat în str. - (fosta denumire a str. -) nr. 6, sector 1. În aceste condiții, nu se poate reține că posesia reclamantei este una pașnică, netulburată, fiind afectată de acest viciu al posesiei.
În contextul unei posesii echivoce, care nu s-a desfășurat sub nume de proprietar, stăpânirea terenului de către reclamanta, ca fapt juridic, nu poate duce la prescripția achizitivă.
Față de această situație, instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1846, 1847, 1890 Cod civil, urmând să respingă cererea.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, la data de 14 februarie 2008 au declarat apel reclamantele și, care a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a Va Civilă la data de 17 aprilie 2008.
Prin decizia civilă nr. 822 A din 27 mai 2008, Tribunalul București - Secția a Va Civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de apelantele reclamante și împotriva sentinței civile nr. 16998 din 07 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B în dosarul civil nr-.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a înlăturat primul motiv de apel în care se invocă faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat pe excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Statul Român prin întâmpinare, reținând că singura persoană vătămată prin nesoluționarea acestei excepții ar fi fost Statul Român, care însă nu a promovat apel împotriva hotărârii primei instanțe și nicidecum apelantele reclamante.
Referitor la greșita apreciere a probelor pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că acest motiv de apel nu poate fi primit, prima instanță reținând în mod corect că reclamantele nu au demonstrat existența unei posesii utile, sub nume de proprietar.
Astfel, din probele administrate în cauză nu rezultă că reclamantele au fost înscrise în evidențele fiscale și au plătit impozitul aferent imobilului în litigiu, pentru a demonstra stăpânirea terenului sub nume de proprietar.
În ceea ce privește existența notificării formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, într-adevăr aceasta nu demonstrează existența violenței ca viciu al posesiei, însă așa cum s-a arătat anterior, posesia exercitată de reclamante este echivocă, aceasta nu s-a desfășurat sub nume de proprietar, neîndeplinind condițiile prevăzute de art. 1846, 1847 și 1890 Cod civil.
Împotriva acestei decizii la data de 14 iulie 2008 au declarat recurs și, care a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a III a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie la 15 octombrie 2008.
În motivare, acestea au arătat, invocând art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă, că în mod nelegal a respins instanța de apel primul motiv de apel prin care criticau hotărârea instanței de fond sub aspectul nepronunțării asupra excepției lipsei calității procesual pasive a statului român, cu motivarea că singura persoană vătămată prin soluționarea acestei excepții este Statul Român.
Excepția lipsei calității procesul pasive este o excepție absolută, de ordine publică, care poate fi invocată de orice parte și de către instanța de judecată, în orice fază procesuală.
Recurentele aveau interesul de a se soluționa această excepție, pentru a se clarifica în contradictoriu cu ce persoană au uzucapat imobilul și pentru a se stabili ce apărări de fond urmează a fi analizate la soluționarea cauzei raportat la calitatea de pârât a părții care le-a invocat.
Prin nesoluționarea acestei excepții s-a ajuns la situația de a se analiza existența dreptului material, fără a se stabili care parte are calitate pasivă în cadrul raportului juridic de conflict dedus judecății.
Mai mult, cu privire la fondul cauzei, instanțele de fond și apel au stabilit că posesia recurentelor este echivocă. Acest viciu este unul relativ și poate fi invocat numai de pârât, deci cu atât mai mult se impunea soluționarea excepției calității procesuale pasive a Statului Român, pentru a se stabili dacă apărările invocate de acesta pot fi analizate sau nu.
Invocând prevederile art. 304 pct. 8 și 9 Cod de procedură civilă, recurentele au arătat că în mod nelegal a respins tribunalul cel de al doilea motiv de apel și a constatat că posesia lor a fost echivocă, cu motivarea că nu au fost înscrise în evidențele fiscale și că nu au plătit impozit pentru imobilul care face obiectul prezentei acțiuni în uzucapiune.
Procedând în acest fel, instanța a încălcat următoarele texte legale:
a) art. 129 alin. 4 Cod de procedură civilă - instanța de apel nu a pus în dezbatere această împrejurare de fapt, pe care s-a bazat respingerea apelului, pentru ca recurentele să poată face apărări cu privire la faptul dacă posesia acestora este afectată sau nu de viciul echivocului, raportat la inexistența înscrierii în evidențele fiscale a imobilului;
b) art. 129 alin. 6 Cod de procedură civilă - tribunalul a respins apelul deoarece a constatat că posesia e echivocă.
echivocității este un viciu relativ, care poate fi invocat doar de partea căreia i se opune uzucapiunea, deoarece doar în raport de aceasta trebuie analizată intenția cu care posesorul a stăpânit bunul, în nume propriu sau în numele proprietarului.
c) art.1847 și art. 1854 Cod civil. Art. 1854 cod civil instituie o prezumție relativă că posesorul unui bun posedă pentru sine și deci că areanimus sibi habendi.
Dovada contrară trebuie făcută de partea căreia i se opune uzucapiunea. În speță nici măcar nu s-a invocat acest viciu de către vreun pârât, nefiind contestată sub niciun fel de către aceștia posesia lor sub aspectul echivocului.
La termenul de judecată din 9.03.2009, Curtea a invocat din oficiu excepția nulității deciziei apelate pentru lipsa încheierii de dezbateri.
Examinând decizia recurată prin prima motivului de recurs de ordine publică invocat din oficiu, prevăzut de art. 304 pct. 5.pr.civ. Curtea reține următoarele:
1. Sub un prim aspect, este necesar a se stabili existența sau inexistența încheierii de la termenul din 20.05.2008, când au avut loc dezbaterile în fața instanței de apel, astfel cum rezultă din cuprinsul deciziei civile nr. 822A/27.05.2008 pronunțate de către Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-.
Încheierea respectivă nu se regăsește în cuprinsul dosarului înaintat odată cu recursul și nici la mapa de hotărâri a acestei instanțe, mapă în care, potrivit adresei trimise de către Tribunal, se află o încheiere de amânare a pronunțării dintr-un alt dosar.
Cât privește înscrisul înaintat de către Tribunal, astfel cum apare redactat în evidența computerizată a grefierului de ședință, acesta nu are valoarea juridică a unei încheieri, în absența semnăturilor judecătorilor și a grefierului, elemente definitorii conform art. 147.pr.civ.: "Dezbaterile urmate în ședință se vor trece în încheierea de ședință, care va fi semnată de judecători și de grefier".
2. C de-al cincilea motiv de recurs vizează neregularități de ordin procedural și care sunt sancționate cu nulitatea de art. 105 alin. 2.pr.civ. Toate neregularitățile procedurale, cu excepția îndeplinirii actelor de procedură de către un judecător necompetent, au fost integrate astfel întru-un singur motiv de casare, ce constituie dreptul comun în materia nulității actelor de procedură.
Conform art. 147.pr.civ. pentru fiecare termen de judecată se întocmește o încheiere, cu excepția situației în care în ședința ce au avut loc dezbaterile se pronunță și hotărârea, deoarece aceasta din urmă va cuprinde și ceea ce s-a petrecut la acel termen, în partea introductivă, numită practicaua (art. 261 pct. 1-4.pr.civ.). Dacă însă pronunțarea s-a amânat, practicaua hotărârii va cuprinde numai indicarea instanței și a completului de judecată, celelalte mențiuni fiind cuprinse în încheierea de ședință de la acel termen, care va face corp comun cu hotărârea.
Hotărârea pronunțată în absența unei încheieri de dezbateri - care constituie un proces verbal al celor petrecute în ședință la acel moment procesual - este lovită de nulitate în temeiul art. 105 alin. 2.pr.civ. vătămarea produsă părților și care nu poate fi înlăturată altfel decât prin casare constând în aceea că instanța de control judiciar nu poate verifica legalitatea constituirii completului și nici respectarea principiului continuității, precum și a altor principii generale ale desfășurării procesului civil de ordine publică.
Față de aceste considerente, reținând nelegalitatea hotărârii atacate pentru motivul arătat, Curtea urmează ca, în temeiul art. 315 pr.civ. să admită recursul, să caseze decizia recurată și să trimită cauza spre rejudecare Tribunalului București. În această situație, analizarea motivelor invocate prin cererea de recurs nu mai este în competența instanței de recurs, ci a aceleia care va soluționa cauza pe fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurentele - reclamante și împotriva deciziei civile nr. 822 din 27 mai 2008 pronunțate de Tribunalul București - Secția a V- Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și Municipiul B prin Primarul General.
Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09 martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
-
Red./.
2ex./08.05.2009
-5.-;
Jud.1.-
Președinte:Cristina NicaJudecători:Cristina Nica, Mariana Haralambe, Fănica Pena
