Uzufruct. Decizia 523/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Nr.-operator 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 523

Sedința publică din 18 mai 2009

PREȘEDINTE: PROF.-.DR.- -

JUDECĂTOR 1: Univ Lidia Barac

JUDECĂTOR 2: Rujița Rambu

GREFIER:

S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul și pârâții și împotriva Deciziei civile nr.22/A/28.01.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, având ca obiect uzufruct.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat reclamantul recurent personal și pârâții recurenți prin avocat.

Procedura legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul pârâților recurenți a depus taxa judiciară de timbru în cuantum de 682 lei și concluzii scrise.

Reclamantul recurent a depus taxa judiciară de timbru în cuantum de 682 lei, învederând că pârâta recurentă nu a achitat taxa judiciară de timbru aferentă cererii de recurs, de 682 lei.

Reprezentantul pârâților recurenți a învederat că nu apreciază necesar a fi achitate două taxe de timbru, întrucât obiectul recursului declarat de pârâta și pârâtul este unic.

Instanța a constatat că au fost îndeplinite dispozițiile privitoare la achitarea taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, aferente cererii de recurs în discuție.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, s-a acordat cuvântul în susținerea recursurilor.

Reclamantul recurent, având cuvântul, a solicitat admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, respingerea recursului declarat de pârâții în cauză, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul pârâților recurenți, având cuvântul cu privire la recursul reclamantului, a solicitat respingerea, învederând că, deși acesta din urmă a solicitat modificarea deciziei civile recurate în sensul admiterii cererii sale de constatare a nulității absolute integrale a Contractului de vânzare - cumpărare autentic nr. 3009/2007, ca obiect al recursului, în cuprinsul motivelor a precizat că a renunțat la o asemenea cerere și nu a înțeles să revină asupra ei iar, în finalul recursului, a solicitat să se admită recursul său în sensul de a se menține Decizia civilă nr. 22/28.01.2009.

De asemenea, reprezentantul pârâților recurenți, a solicitat admiterea recursului declarat de pârâți, astfel cum a fost formulat, modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului și respingerii celor două acțiuni conexate, învederând că instanța de apel, în mod greșit, a reținut că clauza de dezicere trebuie invocată pe cale de acțiune, domnia sa apreciind că această clauză poate fi invocată, cu precădere, pe cale de excepție.

Cu privire la buna - credință a lui, reprezentantul pârâților recurenți, a susținut că aceasta a fost constatată și reținută prin hotărârile judecătorești anterioare.

Totodată, reprezentantul pârâților recurenți a invocat intervenția prescripției de 3 ani, susținând că numitul, cel cu care a încheiat convenția reclamantul, a decedat în anul 1999, iar acțiunea în prestație tabulară este o acțiune personală, astfel că nu există temei în admiterea acesteia.

Reclamantul recurent, având cuvântul, în replică, a învederat, relativ la prescripția invocată, că acțiunea lui este prescrisă după trei ani de la data decesului până în 2003.

CURTEA

Prin Decizia civilă nr.22/A/28.01.2009 Tribunalul Arada respins apelul declarat de pârâții și împotriva Sentinței civile nr.9796/5.12.2007 pronunțată de Judecătoria Arad. A admis în parte aderarea reclamantului la apelul declarat de pârâți, sentința fiind schimbată în partea privind cheltuielile de judecată, pârâții fiind obligați să plătească în solidar reclamantului suma de 22, 45 lei cheltuieli de judecată parțiale, în primă instanță. Restul dispozițiilor sentinței au fost menținute.

S-a respins petitul vizând constatarea nulității absolute, integrale, a Contractului de vânzare-cumpărare nr. 3009 /15.05.2007. Pârâții au fost obligați să plătească reclamantului suma de 676,5 lei cheltuieli de judecată parțiale, în apel.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut, relativ la cererea de aderare la apel a reclamantului, că dispozițiile art. 294 Cod procedură civilă îngrădesc posibilitatea formulării unor cereri noi în apel, în raport cu cele deduse judecății în fața instanței de fond. S-a constatat că reclamantul nu a formulat un petit în fața instanței de fond, vizând constatarea nulității absolute, integrale, a Contractului de vânzare-cumpărare nr. 3009/15.05.2007.

Cu privire la fondul apelului, Tribunalul a reținut temeinicia și legalitatea hotărârii apelate, apreciind că prima instanță a evaluat corespunzător clauzele contractului dedus judecății cu privire la daunele interne ce s-ar cuveni reclamantului, dacă acesta ar opta pentru facilitatea de a solicita desființarea convenției, din culpa cocontractantului.

De asemenea, s-a apreciat raționamentul instanței cu privire la natura clauzelor contractuale, reținându-se că pârâții nu au inițiat o acțiune în rezoluțiunea promisiunii de vânzare - cumpărare, valorificând clauza de dezicere.

S-a apreciat că pârâta cunoștea, încă din anul 2003, despre existența promisiunii de vânzare - cumpărare, încheiată între reclamant și autorul pârâtei.

Tribunalul se referă și la îndeplinirea cerințelor legale vizând înscrierea promisiunii de vânzare - cumpărare în

Împotriva acestei hotărâri ambele părți au declarat recurs.

În recursul reclamantului, hotărârea este criticată prin prisma dispozițiilor art. 304 pct.5, 6 Cod procedură civilă, în raport cu modul de soluționare a cererii sale de aderare la apelul pârâților, cu privire la constatarea nulității absolute, integrale, a Contractului de vânzare-cumpărare nr. 3009, menționat.

În recursul pârâților, hotărârea este criticată prin aceea că instanța nu a valorificat clauza de dezicere inserată în convenția din 16.08.1997, operând cu o confuzie între clauza rezolutorie, clauza penală și clauza de dezicere, aceasta din urmă producând efecte prin simpla atitudine a părților contractante, manifestată, inclusiv, ca excepție sau apărare în orice fază a procesului.

Hotărârea este criticată și sub aspectul stabilirii relei - credințe a pârâtului, context în care se susține ignorarea Sentinței civile nr.287/19.01.2005, care a reținut buna - credință a pârâtului. Se susține că instanța, greșit, a dat eficiență Sentinței civile nr.6117/28.11.2006, deși, aceasta, are dată anterioară.

Se susține și încălcarea dispozițiilor art. 58 din Legea nr. 115/1938, cât și ale art. 1 -3 din Decretul nr. 167/1958, sub aspectul prescripției dreptului la acțiune.

Verificând recursurile declarate în cauză, Curtea constată, în raport cu dispozițiile art. 299 și urm. Cod procedură civilă, că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, invocate, hotărârea pronunțată fiind legală.

Astfel, cu privire la recursul reclamantului, Curtea constată că instanța a dat eficiență dispozițiilor art. 294 Cod procedură civilă, astfel că, direct în apel, reclamantul nu poate investi instanța cu cereri noi, în condițiile în care în fața instanței de fond nu a învestit instanța în condițiile legii.

Constatarea nulității absolute, integrale, a contractului de vânzare-cumpărare, invocată în cererea de aderare la apel, reprezintă o cerere nouă, în sensul art. 294 Cod procedură civilă, atât prin modul de formulare, cât și prin obiectul ei, în raport cu natura litigiului dedus judecății.

Așa fiind, recursul reclamantului este nefondat.

Relativ la recursul pârâților în cauză, Curtea constată că hotărârea atacată este legală, întrucât instanța a valorificat corespunzător Sentința civilă nr.6117/28.11.2006, irevocabilă, prin care înscrisul, încheiat între reclamant și defunctul, a fost calificat ca o promisiune de vânzare - cumpărare asupra a două boxe, reținându -se reaua - credință a pârâtului la încheierea unei alte promisiuni de vânzare -cumpărare cu pârâta, vizând întregul imobil, inclusiv cele două boxe, astfel că această stare nu putea fi modificată de instanță.

De asemenea, reaua - credință a pârâtei a fost apreciată în conformitate cu probele administrate, din care rezultă că aceasta a avut cunoștință despre promisiunea de vânzare -cumpărare încheiată de antecesorul său, cu reclamantul în cauză, încă din anul 2004, astfel că, nesocotindu - și obligația de a suporta pasivul succesoral, în aceeași măsură în care a cules activul succesoral, devin incidente dispozițiile art. 966, 968 Cod civil.

Acest comportament contractual a determinat anularea parțială a contractului de vânzare-cumpărare nr. 3009/2007, cu privire la cele două boxe.

Curtea constată că pretinsa clauză de dezicere ( răzgândire) a fost valorificată de instanță în raport cu întreaga operațiune juridică încheiată, valorificându-se dispozițiile legale contemporane încheierii promisiunii de către reclamant și antecesorul pârâtei, respectiv dispozițiile Legii nr. 112/1995, care au instituit interdicția de vânzare -cumpărare cu privire la imobilul dobândit în baza aceleași legi.

Evident, interdicția viza pe reclamantul defunct, antecesor al pârâtului, în măsura în care operațiunea de vânzare -cumpărare ar fi fost subsecventă realizării obligațiilor de a face stipulate în promisiunea de vânzare - cumpărare cu privire la cele două boxe.

Instanța a analizat și raportul dintre cele două hotărâri judecătorești ( Sentința nr. 287/2005 și Sentința civilă nr. 6117/2006), prin prisma dispozițiilor art. 9 ( 8) din Legea nr. 112/1995, în vigoare și incidente la data acelor judecăți.

În mod corect, s-a apreciat că nu sunt incidente dispozițiile art. 1201 cod civil și nu pot fi înlăturate dispozițiile art. 774, 777, 786 Cod civil, 969, 1073 Cod civil, art. 27 din Legea nr. 7/1996.

La fel, problema prescripției dreptului la acțiune nu poate fi reluată în discuție în raport cu natura și obiectul procesului, marcat prin petitele acțiunii tranșate de instanță, cât și în raport cu împrejurarea că reclamantul se află în posesia celor două boxe ( al căror preț l-a achitat proprietarul inițial).

Așa fiind, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile declarate de reclamantul, pârâții, împotriva Deciziei civile nr.22/A/28.01.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 18 MAI 2009

Președinte Judecător JUDECĂTOR 3: Marinela

PROF.-.DR.- - - - -

Grefier

RED.B/19.05.2009

DACT.B/2ex/02.06.2009

INST.APEL- - - Tribunalul Arad

INST.FOND- - Judecătoria Arad

Președinte:Univ Lidia Barac
Judecători:Univ Lidia Barac, Rujița Rambu, Marinela

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Uzufruct. Decizia 523/2009. Curtea de Apel Timisoara