Validare poprire. Decizia 298/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.298 /R/2010
Ședința publică din 10 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Tania Antoaneta Nistor
--- -
JUDECĂTORI: Tania Antoaneta Nistor, Sergiu Cătălin Boboș
--- -
-- -
GREFIER:
TARȚA
S-a luat în examinare recursul declarat de terța-poprită COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, împotriva deciziei civile nr. 504/A din 20 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pecreditorul - precum și pe debitorul, având ca obiect calidare păoprire.
La apelul nominal se prezintă creditorul-inimat -, asistat de avocat, lipsă fiind reprezentantul terței-poprite-recurente și debitorul-initmat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 9 lei taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentantul creditorului-initmat depune la dosar o cerere adresată Direcției Județene de Drumuri și Poduri C, pentru a dovedi că a făcut demersuri în sensul stingerii pe cale amiabilă a litigiului, și arată că nu a primit nici un răspuns din partea acesteia. De asemenea depune la dosar concluzii scrise și chitanța prin care se atestă plata onorariului avocațial.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul creditorului-intimat solicită respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii ca temeinice și legale a hotărârii recurate și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 595 lei, potrivit chitanței depuse la dosar. Arată că creditorul-intimat a încercat să pe cale amiabilă litigiul însă nu a reușit. A încercat să-și execute creanța, însă de fiecare dată terța poprită face contestație la executare reiterând la nesfârșit aceleași motive, deși suma a fost consemnată la CEC Bank Persoana îndreptățită a culege sumele datorate cu titlu de despăgubiri, de la terța poprită era. Întrucât acesta a decedat, fiul său, debitorul-intimat în speță, ar fi persoană aparent îndreptățită la primirea despăgubirilor. Calitatea de persoană îndreptățită a lui a fost demonstrată prin constatarea renunțării frauduloase la moștenire. În această situație, singura care are drept de dispoziție asupra sumelor este terța-poprită SA reprezentată în teritoriu de Direcția Regională de Drumuri și Poduri În concluzie, poprirea are obiect, terțul poprit a fost corect identificat de către organul de executare, iar susținerea terței potrivit căreia sumele stabilite cu titlu de expropiere nu ar putea fi urmărite în cadrul de executare silită nu reprezintă decât o dovadă în plus a relei credințe în îndeplinirea obligației de plată față de creditorul-recurent.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 8504/05.06.2009 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N a fost admisă în parte cererea formulată de către creditorul în contradictoriu cu terțul poprit Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - și cu debitorul; a fost validată poprirea înființată de către organul de executare Biroul Executorului Judecătoresc în dosar execuțional nr. 140/2008, prin adresa din data de 27.03.2009, comunicată terțului poprit la data de 31.03.2009; a fost obligat terțul poprit Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - să plătească creditorului suma de 11.396,6 Euro, suma de 348,3 USD și suma de 8.410 lei reprezentând despăgubiri civile, dobânda legalî, cheltuieli de judecată si cheltuieli de executare silită. A fost amendat terțul poprit Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - cu amendă judiciară în suma de 500 lei.
A fost obligat terțul poprit Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - să plătească creditorului suma de 605,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 10 lei reprezintă taxa judiciara de timbru, suma de 0,3 lei reprezintă timbru judiciar, iar suma de 595 lei reprezintă onorariu avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță reținut că prin sentința penală nr. 1601/01 octombrie 1996 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr. 7457/1996, debitorul, inculpat în acea cauză, a fost obligat să plătească creditorului, parte civilă în acea cauză, sumele de 10.420 mărci germane și 158 dolari SUA sau echivalentul în lei la data achitării, precum și dobânda legală.
Debitorul nu a achitat creditorului sumele datorate, iar în urma decesului tatălui său, a renunțat fraudulos la moștenirea acestuia, pentru a evita o urmărire silită din partea creditorului. Creditorul a atacat pe calea acțiunii pauliene această renunțare frauduloasă la moștenire, iar prin decizia civilă nr. 159/R/12 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, instanța a dispus revocarea renunțării frauduloase a debitorului la succesiunea defunctului și a constatat că din masa succesorală rămasa în urma defunctului au făcut parte și terenurile situate în com., identificate prin nr. cad. 464 în suprafață de 1067. nr. cad. 1532-1534 în suprafață de 1154,84. și respectiv nr. cad. 1235-1237 în suprafață de 1652,07. toate expropriate la data de 12.10.2004 prin Hotărârile nr. 314, 315 si 316 ale Comisiei de aplicare a Legii nr. 198/2004, terenuri înlocuite în masa succesorală cu valoarea despăgubirilor stabilite prin hotărârile amintite, precum și toate celelalte terenuri în suprafață de 4,5 ha identificate în titlul de proprietate nr-. De asemenea, Tribunalul Cluja dispus predarea fictivă a masei succesorale către debitorul, astfel încât creditorul să se poată îndestula din aceasta în limita creanței sale. Totodată, debitorul a fost obligat să plătească creditorului 1195 lei cheltuieli de judecată.
In consecință, creditorul a formulat cerere de executare silită împotriva debitorului, ce a fost înregistrată la. în dosar execuțional nr. 140/2008, la data de 23.07.2008.
La data de 27.03.2009, organul de executare de la domiciliul debitorului, a înființat poprire prin adresa însoțită de copie certificată de pe titlurile executorii - sentința penală nr. 1601/01 octombrie 1996 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr. 7457/1996, sentința civilă nr. 683/2007 a Judecătoriei Turda, decizia civilă nr. 159/R/2008 a Tribunalului Cluj, decizia civilă nr. 1133/R/22 mai 2008 Curții de APEL CLUJ - pe care le-a comunicat terțului poprit Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România în condițiile art. 454 alin. 1.pr.civ. poprit i s-a pus în vedere interdicția de a plăti sumele de bani poprite, până la concurenta sumei datorate, comunicându-i-se și obligațiile pe care urma să le îndeplinească în temeiul art. 456 alin. 1.pr.civ.
Deoarece terțul poprit nu și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau pentru executarea popririi, creditorul a sesizat instanța de executare, Judecătoria Cluj -N, în vederea validării popririi.
Față de înscrisurile de la dosar, instanța a apreciat că cererea formulată de către creditorul este parțial întemeiată, deoarece în cererea de validare a popririi creditorul a făcut vorbire de sumele de 11.396,6 Euro si 348,3 USD, stabilite în favoarea sa prin hotărâre judecătorească, cu titlu de despăgubiri civile, respectiv 9.910 RON reprezentând cheltuieli de judecată și de executare, însă în adresa de poprire emisă de organul de executare s-au menționat sumele de 11.396,6 Euro, 348,3 USD si 8.410 lei reprezentând despăgubiri civile, dobânda legală, cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare silită. Ca atare, instanța a luat în considerare sumele menționate în adresa de înființare a popririi. Instanța a constatat că creanța cu privire la care se cere validarea popririi este certă, lichidă și exigibilă, compunându-se din 11.396,6 Euro, 348,3 USD si 8.410 lei reprezentând despăgubiri civile, dobânda legală, cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare silită, așa cum rezultă din procesul-verbal de cheltuieli din 26.03.2009 întocmit de organul de executare.
In privința apărărilor formulate de către terțul poprit prin întâmpinare, instanța a apreciat că acestea sunt neîntemeiate, despăgubirea de expropriere nu are o afectațiune specială, potrivit art. 452 alin. 2 lit. a Cod proc.civ. din moment ce aceasta ia locul terenurilor expropriate în patrimoniul expropriatului, producându-se o subrogație reală cu titlu particular, ceea ce nu echivalează cu vreo afectațiune specială.
In fine, a susține că despăgubirea respectivă nu face parte din patrimoniul debitorului și că poprirea ar fi lipsită de obiect echivalează cu a nesocoti hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiunea pauliană a creditorului și s-a dispus predarea fictivă a masei succesorale către debitorul.
În privința cererii de amendare a terțului poprit, instanța a observat că potrivit art. 460 alin. 2 Cod proc.civ. măsura amendării este lăsată la aprecierea instanței. Instanța a constatat că terțul poprit a refuzat, cu rea-credință să își îndeplinească obligațiile privind efectuarea popririi, reaua-credință este dovedita și prin apărările vădit neîntemeiate formulate prin întâmpinare și prin atitudinea procesuală de opoziție față de cererea creditorului. In consecință, în temeiul art. 460 alin. 2 fraza finală Cod proc.civ. instanta a amendat terțul poprit Compania Național de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - cu amenda judiciară în sumă de 500 lei.
Văzând dispozițiile art. 274 alin. 1. instanța a obligat pe terțul poprit Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - să plătească creditorului suma de 605,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 10 lei reprezintă taxa judiciară de timbru, suma de 0,3 lei reprezintă timbru judiciar, iar suma de 595 lei reprezintă onorariu avocat, dovedit cu chitanța nr. 048/07.04.2009, aflata in original la fila 102 din dosar.
Prin decizia civilă nr. 504/A/20.10.2009 a Tribunalului Cluja fost respins ca nefondat apelul declarat de către apelanta terț poprit Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România B, împotriva sentinței civile nr.8504/05 iunie 2009, pronunțată în dosarul civil nr- al Judecătoriei Cluj -N, care a fost păstrată în întregime. Apelanta a fost obligată să-i plătească intimatului - suma de 595 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reținut că, critica apelantei privind necompetenta materială a Judecătoriei Cluj -N în soluționarea prezentei pricini este nefondată, întrucât în conformitate cu dispozițiile art. 460 alin 1 Cod proc.civ. competența de soluționare a cererii de validare a popririi revine instanței de executare.
Or, în temeiul art. 373 alin 2 Cod proc.civ. instanța de executare este judecătoria din circumscripția căreia se face executarea, în speța de față Judecătoria Cluj -N, cu atât mai mult cu cât prin adresa de la fila 74 din dosarul de fond, înregistrată sub nr. 8829 din data de 03.04.2009, emisă de către prin Direcția Regională Drumuri și Poduri către J, sumele au fost consemnate pe numele aparentului proprietar la CEC Bank C-N, iar contul de la CEC Bank Caf ost cel poprit.
Nu a putut fi reținută ca pertinentă nici critica apelantei potrivit căreia aceasta nu are calitatea de terț poprit, întrucât prin Dispoziția de poprire de la fila 71 din dosarul de fond s-a dispus executarea silită prin înființarea unei popriri pe sumele de bani datorate debitorului la terțul poprit R prin Direcția Regională de drumuri și Poduri
În mod corect instanța de fond a apreciat faptul că apelanta are calitatea de terț poprit, deoarece Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - are această calitate, întrucât datorează sume de bani debitorului, din moment ce a păstrat dreptul de dispoziție asupra sumelor consemnate pe numele debitorului si a blocat contul respectiv, din moment ce îl considera pe debitor doar o persoană aparent îndreptățită.
De altfel, prin adresa nr. 8829 din data de 03 aprilie 2009 emisă de către R prin Direcția Regională de Drumuri și poduri C, sumele au fost consemnate la CEC Bank pe numele aparentului proprietar în temeiul art. 5 din Legea 198/2004, învederând de altfel că sumele nu au fost ridicate întrucât nici o persoană nu a făcut dovada dreptului de proprietate, drept urmare aceste sume vor fi blocate până la data la care persoana îndreptățită va face dovada dreptului de proprietate prin documente justificative.
De asemenea prin adresa nr. 20631 din data de 20.08.2009 emisă de către aceeași R prin Direcția Regională de drumuri și poduri C, Biroului Executorului Judecătoresc i se aduce la cunoștință faptul că deblocarea sumei de bani prevăzută în dosarul execuțional nr. 140/2008 consemnată la CEC Bank, se poate face doar de către Societatea Civilă de Avocați " și Asociații", iar eliberarea sumelor de la CEC se va face după definitivarea situației juridice a terenurilor, persoanei/persoanelor care fac dovada dreptului de proprietate asupra terenului expropriat, concluzia firească fiind acea că aceste sume au rămas la dispoziția terțului poprit.
Tribunalul reținut că în mod corect judecătorul fondului a statuat faptul că urmare acestei acțiuni pauliene, despăgubirea - rezultat al exproprierii, face parte din patrimoniul debitorului cu un singur scop și anume acela ca creditorul să își poată realiza creanța sa și în consecință, terțul poprit nu se poate prevala că este doar o persoană aparent îndreptățită la despăgubire.
În mod corect tribunalul a reținut că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 452 alin 2 lit a C pr. Civ. deoarece sumele supuse executării silite prin expropriere nu sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege, fiind vorba de o subrogație reală cu titlu particular, aspect care nu echivalează cu vreo afectațiune specială.
Este evident că ipoteza afectațiunii speciale se referă la situația în care sumele de bani consemnate în favoarea unui beneficiar vor putea fi utilizate de către acesta numai în vederea realizării unui scop bine determinat, situație care nu se regăsește în speța de față, deoarece din momentul în care sumele stabilite cu titlu de expropriere au fost consemnate în favoarea expropriatului acesta le poate utiliza în orice mod, potrivit voinței sale.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, solicitând casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece decizia recurată a fost pronunțată cu încălcarea competenței altei instanțe, invocându-se disp. art. 304 pct. 3 Cod proc.civ.
S-a solicitat în temeiul art. 300 alin. 2 Cod proc.civ. suspendarea executării deciziei civile nr. 504/A/20.10.2009 până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
În motivarea recursului s-a arătat că în mod nelegal a fost respinsă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj - În materia validării popririi, competența aparține instanței de executare de la sediul terțului poprit, iar terț poprit este Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și nu C, cum eronat a menționat creditorul. Recurentul arată că C nu are personalitate juridică, nici calitate procesuală pasivă și nu este reprezentant legal al recurentei. Prin urmare, având în vedere faptul că recurenta are sediul în B, B-dul - nr. 38 Sector 1, instanța de executare ar fu Judecătoria Sectorului 1
În subsidiar, s-a solicitat și modificarea hotărârii pronunțate în apel, deoarece au fost încălcate disp. art. 452 alin. 1 și 2 Cod proc.civ. art. 15 din Legea nr. 198/2004, art. 1 alin. 3 din nr.OUG 84/2003 și art. 1092-1121.civil, art. 373 alin. 2 Cod proc.civ.
Recurenta a invocat faptul că nu are calitate de terț poprit, deoarece nu datorează debitorului creditorului nici o sumă de bani sau titluri de valoare. Potrivit disp.art. 15 din Legea nr. 198/2004, recurenta a consemnat despăgubirea într-un cont deschis pe numele debitorului creditorului și din acel moment recurenta nu mai datorează nicio sumă de bani debitorului, potrivit disp. art. 1092-1121.civil.
C este o entitate fără personalitate juridică și nu poate avea calitate de reprezentantă a recurentei, potrivit art. 1 alin. 3 din nr.OUG 84/2003, deși instanța fondului a apreciat contrariul.
Recurenta a apreciat că poprirea este lipsită de obiect, deoarece debitorul creditorului este doar o persoană aparent îndreptățită la despăgubiri. Recurenta a apreciat că debitorul are un drept de creanță împotriva Statului Român afectat de un termen suspensiv, deoarece nu s-a probat dreptul de proprietate al acestuia asupra terenurilor expropriate.
Demersul recurentei a fost făcut în scopul protejării bugetului statului, despăgubirea stabilită în temeiul Legii nr. 198/2004 făcând parte din sumele care, potrivit art. 452 alin. 2 lit. a, nu sunt supuse executării silite prin poprire.
Prin concluzii scrise, reclamantul - a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuielilor de judecată.
Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Terțul poprit a solicitat suspendarea executării deciziei recurate, fără să indice motivele pentru care se impunea suspendarea executării deciziei civile nr. 504/A/20.10.2009, de asemenea acesta nu s-a prezentat pentru se pune în discuție cererea și stabilirea cauțiunii. Deoarece cererea de suspendare a fost făcută fără să indice motivele pentru care s-ar impune suspendarea, potrivit dispozițiilor art. 300 al. 2.Pr.Civ. aceasta a fost apreciată ca inadmisibilă.
În ceea ce privește recursul, curtea constată că acesta este nefondat. Primul motiv de contestație vizează necompetența teritorială a Judecătoriei Cluj -N în soluționarea cererii de validarea popririi. Recurenta, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, a invocat faptul că sediul acesteia este în B, Bulevardul -, nr. 38, sector 1 și în consecință, competența de soluționare a acestei popriri ar reveni Judecătoriei sectorului 1 B și nu Judecătoriei Cluj - Sediul recurentei este stabilit de art. 1 G 84/2003, însă în acest articol se prevede că se pot înființa sucursale, reprezentanțe, agenții și alte asemenea subunități în țara și în străinătate, în condițiile legii și ale statutului. DRDP C, chiar dacă nu are personalitate juridică, este o subunitate a recurentei, împrejurare ce rezultă din recipisele de consemnare a sumelor de bani pentru terenul expropriat și consemnate pe numele lui. Din aceste recipise rezultă că DRDP Cad epus sumele datorate de recurentă. Prin urmare nu se poate reține că poprirea s-a făcut pe DRDP C deoarece se menționează că terțul poprit este A, iar DRDP C apare ca reprezentant, executorul bazându-se pe dispozițiile legale din G 84/2003 și pe faptul că banii au fost consemnați la de această direcție. Prin urmare, criticile recurentei vizând terțul poprit sunt nefondate, deoarece apare A, și nu DRDP C, ca terț poprit.
Judecătoria Cluj -N este instanța competentă să soluționeze poprirea deoarece art. 460.Pr.Civ. indică numai faptul că în vederea validării popririi se va sesiza instanța de executare, respectiv judecătoria. În ceea ce privește competența teritorială, curtea constată că dispozițiile art. 460 trebuie coroborate cu dispozițiile art. 453.Pr.Civ. care stabilesc competența pentru înființarea popririi, deoarece validarea popririi este doar o etapă a procedurii de poprire.
Art. 453.Pr.Civ. prevede o competență alternativă a executorului de la domiciliul debitorului, sau sediul terțului poprit. În cazul de față debitorul are domiciliul în C-N iar terțul poprit în B, însă posibilitatea alegerii instanței (sau executorului pentru înființarea popririi) îi aparține creditorului, în funcție de interesele sale. În ipoteza în care terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile creditorul, debitorul sau organul de executare vor sesiza instanța de executare, cu validarea popririi, respectiv judecătoria în circumscripția căreia se află sediul executorului sesizat cu înființarea popririi. Dacă creditorul a ales un executor judecătoresc din raza teritorială a Judecătoriei Cluj - este firesc ca și validarea popririi să se facă de Judecătoria Cluj -N, după cum rezultă din coroborarea dispozițiilor art. 453 și 460.Pr.Civ..
Curtea apreciază că dispozițiile procedurale privind competența teritorială au fost respectate și în consecință nu este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 3.Pr.Civ.
În ceea ce privește susținerea recurentei, că nu datorează debitorului creditorului nici o sumă de bani, deoarece a consemnat pe numele acestuia suma de bani reprezentând valoarea terenurilor expropriate de la antecesorul său, nu poate fi primită. Recurenta a apreciat că din momentul în care consemnat pe numele lui suma de bani datorată pentru terenul expropriat nu mai are nici o obligație, deoarece consemnarea sumei de bani echivalează cu plata, potrivit art. 1092- 1121.Civil. Cu toate acestea, în art. 5 al. 6 din 198/2004, se prevede că pentru terenurile expropriate, care fac obiectul unei succesiuni și nu se poate face dovada calități de moștenitor, despăgubirea se va consemna pe seama moștenitorului aparent, în cazul de față. În ultima teză a acestui articol se stipulează că despăgubirile vor fi eliberate de expropriator, persoanei care își va dovedi calitatea cu hotărâre judecătorească irevocabilă. În normele de aplicare a 198/2004, aprobate prin HG 434/2009, se prevede că suma consemnată se va elibera de unitatea bancară, numai la cererea expropriatorului și numai la persoana indicată de acesta.
Or, în cazul de față recurenta refuză să execute decizia civilă nr. 159/R/2008 pronunțată de Tribunalul Cluj, prin care s-a admis acțiunea pauliană și s-a constatat că este moștenitorul lui și s-a dispus predarea fictivă a masei succesorale pentru ca creditorul, să-și poată realiza creanța. Prin această hotărâre s-a statuat atât asupra calității debitorului, de moștenitor legal, cât și asupra drepturilor creditorului .
Așadar refuzul recurentei de a dispune unității bancare să plătească intimatului suma pe care i-o datorează este abuziv. Mai mult, în considerentele deciziei irevocabile invocată, se menționează atât hotărârile prin care s-a dispus exproprierea terenului lui cât și calitatea de moștenitor a lui, precum și suma consemnată astfel încât nu există nici un dubiu pentru executarea hotărârii. Corect a reținut tribunalul că promovarea unei noi acțiuni pauliene ar fi fără obiect în aceste condiții.
Deoarece există o hotărâre judecătorească, care stabilește calitatea de persoană îndreptățită la despăgubiri, expropriatorul nu poate refuza aplicarea acesteia.
Nu poate fi primită nici critica potrivit căreia poprirea este lipsită de obiect, deoarece dreptul de creanță al debitorului împotriva statului este supus unui termen suspensiv, întrucât aceste apărări ar fi putut fi făcute numai dacă nu ar fi existat decizia civilă nr. 159/R/2008 pronunțată de Tribunalul Cluj.
Or, în condițiile în care există o hotărâre care stabilește cu certitudine moștenitorul proprietarului expropriat și raportul juridic al acestuia cu intimatul - demersul recurentei nu poate fi interpretat decât ca fiind abuziv, motiv pentru care a și fost amendată România.
Curtea constată că în prezenta cauză nu este incident art. 452 al. 2.Pr.Civ. deoarece sumele consemnate la CEC nu sunt destinate unei afectațiuni speciale.
Corect a reținut tribunalul că afectațiunea specială se referă la situația în care sumele de bani sunt consemnate pentru un anumit scop, ceea ce nu este cazul în speță. Sumele obținute ca urmarea exproprierii reprezintă valoarea de înlocuire a terenurilor expropriate incidentă fiind subrogația reală cu titlu particular și beneficiarul are dreptul de dispoziție asupra acestora. Deci corect s-a reținut de tribunal că nu sunt incidente dispozițiile art. 452 al. 2.Pr.Civ. De fapt prin memoriul de recurs nu s-a criticat decizia pronunțată în apel, prin raportare la considerentele acesteia, ci s-au reluat fidel criticile formulate și în memoriul de apel.
Din considerentele mai sus reținute, curtea constată că nu se verifică motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 3 și 9.Pr.Civ. și în consecință, în temeiul art. 312.Pr.Civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de terțul poprit Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, împotriva deciziei civile nr. 504/A din 20 octombrie 2009 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o va menține.
În temeiul art. 274.Pr.Civ. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, va fi obligată să-i plătească intimatului - suma de 597,15 lei, cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial( 23) și taxa judiciară pentru copie după încheierea de ședință din 27.01. 2010( 19, 20).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de terțul poprit COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, împotriva deciziei civile nr. 504/A din 20 octombrie 2009 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatului - suma de 597,15 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Tania Antoaneta Nistor, Sergiu Cătălin Boboș
- - - - - - - -
GREFIER
TARȚA
Red. dact. GC
5 ex/10.03.2010
Jud.apel:,
Președinte:Tania Antoaneta NistorJudecători:Tania Antoaneta Nistor, Sergiu Cătălin Boboș
