Adoptie copil (incredintare, revocare). Decizia 1/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1/AD/2010
Ședința din Camera de Consiliu de la 28 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea
JUDECĂTOR 3: Carla
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
Procuror:
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către împotriva sentinței civile nr. 81/AD/18.01.2010 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-, având ca obiect deschidere procedură adopție.
Având în vedere absența motivată a titularului completului de recursuri penal+civil - C1, respectiv doamna judecător, consemnată în procesul verbal de absență întocmit, în conformitate cu art. 98, coroborat cu art. 99 și următoarele din Regulamentul de Ordine Interioară a Instanțelor Judecătorești, lipsa judecătorului se complinește prin prezența judecătorului de serviciu desemnat din lista de permanență de la Secția Civilă- secția proximă, pentru data de 28 Ianuarie 2010, în persoana doamnei - -.
La apelul nominal făcut în ședința Camerei de Consiliu se prezintă recurenta, personal, lipsind consilier juridic cu delegație în reprezentarea intimatei DGASPC
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a depus prin serviciul registratură răspunsul la solicitarea instanței și concluzii scrise formulate de către intimat DGASPC H într-un exemplar, prin fax, însă i-au fost comunicat și aduse la cunoștință recurentei.
La întrebarea instanței, recurenta învederează că de nu mai știe absolut nimic de când i-a fost luată, însă ea continuă să primească indemnizația de asistent maternal. Arată că a luat cunoștință de actele depuse la data prezentei.
Instanța pune în discuție excepțiile formulate de către intimata DGASPC - H, respectiv cea a lipsei calității procesuale, a tardivității recursului și a lipsei de interes în cauză.
Recurenta, având cuvântul, arată că a primit hotărârea motivată pe data de 5 și imediat a și declarat recurs întrucât i-a fost asistent maternal fetiței care i-a fost dată de la vârsta de 7 luni și mai are doi copii în plasament, iar în 2007 a depus cerere pentru minoră pentru a se deschide adopția. Nu mai are alte cereri.
Procuror, asupra excepțiilor invocate de către petentă, solicită respingerea acestora ca nefondate față de faptul că pentru recurenta de față calitatea de asistent maternal nu a încetat prin nici o dispoziție, sens în care are calitate de persoană îndreptățită și interes. Față de excepția tardivității, apreciază că hotărârea i-a fost comunicată în termenul de 5, sens în care s-a și declarat recurs, îndeplinindu-se cerințele privind repunerea în termen, deși recurenta s-a prezentat la dezbateri. Declară că nu mai are alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Recurenta, având cuvântul, solicită instanței să-i fie încredințată fetița întrucât a crescut-o de la o vârstă fragedă. În concluzie, solicită admiterea recursului.
Procuror, având cuvântul, solicită instanțe admiterea recursului având în vedere și motivele așa cum au fost redactate în scris, precum și cele declarate astăzi, în calitate de asistent maternal recurenta are interes, sens în care se solicită admiterea recursului de față împotriva sentinței civile nr. 81/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, pe care solicită să fie casată fiind dată cu nerespectarea dispozițiilor legale cu privire adopția internă. Mai învederează faptul că măsura plasamentului către asistentul maternal nu a încetat, însă DGASPC - Hap rocedat la luarea copilului fără a existat dispozițiile legale în acest sens, făcându-se referire doar la faptul că demersurile pentru a reda copilul în sânul familiei, în speță bunica, au eșuat și acesta nu poate fi plasat în familia extinsă. Apreciază aceste susțineri ca fiind extrem de lapidare, iar planul prezentat nu este convingător pentru integrarea copilului într-o nouă familie, cea adoptatoare, cu atât mai mult cu cât nici comisia, nici instanțele nu s-au pronunțat cu privire la revocarea măsurii plasamentului.
Instanța, față de actele dosarului și cele expuse, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 81/AD/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - secția civilă în dosar nr- a fost admisă cererea petentei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului H și în consecință:
A fost încuviințată deschiderea procedurii adopției interne a copilului, născută în 20.11.2005 și a fost delegat exercițiul drepturilor și obligațiilor părintești în favoarea Consiliului Județean
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut următoarele:
Copilul este născută la data de 20.11.2005 în localitatea D, județul H, mama fiind, iar tatăl necunoscut.
Copilul a fost părăsit de mamă în spital, situație ce a determinat intervenția statului prin instituțiile de specialitate în sensul instituționalizării acestuia la Centrul de Îngrijire și Recuperare
Ulterior, prin hotărârea nr. 400/2006, Comisia pentru protecția copilului Haî ncetat măsura și a dispus instituirea plasamentului copilului la un asistent maternal profesionist.
În prezent copilul este în dificultate datorită decesului mamei sale, respectiv a dezinteresului bunicii materne.
Văzând că demersurile direcției petente, conform planului individualizat de protecție a copilului, pentru ca acesta să fie reintegrat în familia extinsă au eșuat, s-a apreciat că sunt îndeplinite dispozițiile art. 22 alin. 3 din Legea nr. 273/2004 pentru deschiderea procedurii adopției interne.
Împotriva sentinței civile 81/AD/2009 a Tribunalului Hunedoaraa declarat recurs asistentul maternal profesionist solicitând modificarea ei în sensul respingerii cererii.
În motivare, recurenta arată că minora i-a fost încredințată în plasament încă din anul 2006, este profund atașată de ea și soțul ei, iar în prezent, fără acordul său minora a fost dată unei alte familii.
Se susține totodată de către recurentă că atât ea cât și soțul ei doresc să adopte copilul după ce le va fi redat.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 273/2004.
Prin întâmpinare, intimata Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Hai nvocat excepția lipsei calității procesuale active a recurentei, motivată de faptul că aceasta nu este părinte, tutore sau reprezentant legal al copilului, excepția tardivității recursului întemeiat pe faptul că recurenta a cerut repunerea în termen și lipsa interesului în promovarea căii de atac rezultată din faptul că deschiderea procedurii adopției interne a copilului nu vatămă nici un interes legitim al recurentei.
Pe fond se arată că nu este posibilă reintegrarea copilului în familie deoarece copilul are paternitatea necunoscută iar mama este decedată și nici plasarea acestuia în familia extinsă (întrucât bunica maternă este dezinteresată de copil) sau substitutivă.
Ca atare, nefiind posibilă reintegrarea copilului în familie sau familia extinsă, interesul superior al copilului este de deschidere a procedurii adopției interne, aceasta fiind măsura finală în planul individualizat de protecție nr. 18505/30.07.2009.
Analizând actele și lucrările dosarului în conformitate cu dispozițiile art. 304/1 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor urma:
Prealabil, examinarea excepțiilor invocate de către intimată relevă netemeinicia acestora.
Astfel, sub aspect procedural prin dispozițiile art. 61 alin. 4 din Legea nr. 273/2004, legiuitorul a statuat că judecata cererilor de deschidere a procedurii adopției interne se va face potrivit regulilor procedurii necontencioase, prevăzute de Cartea a III-a din Codul d e procedură civilă.
Potrivit art. 336 alin. 2 Cod procedură civilă, termenul de recurs în materia procedurii necontencioase curge de la pronunțare, pentru cei care au fost de față și de la comunicare pentru cei care au lipsit iar potrivit art. 336 alin. 3 Cod procedură civilă recursul poate fi făcut de orice persoană interesată chiar dacă nu a fost citată la dezlegarea pricinii.
Cum recurenta în calitate de asistent maternal este cea care se ocupă de îngrijirea copilului, în familia substitutivă, urmează că ea are atât legitimare procesuală cât și interes legitim în promovarea căii de atac.
Excepția tardivității recursului nu poate fi primită, odată ce pentru recurentă calea de atac curgea de la comunicarea hotărârii.
În acest sens, este de observat că recurenta nu a fost de față la pronunțarea hotărârii, motiv pentru care ea ar fi trebuit să fie comunicată, conform art. 388 alin 1 raportat la art. 266 alin. 3 Cod procedură civilă. Comunicarea s-ar fi impus și în considerarea efectelor pe care hotărârea le produce față de ea, efecte statuate de dispozițiile art. 3 alin. 3 lit. a și art. 26 alin. 2 din Legea nr. 273/2004. În acest context cererea recurentei de repunere în termenul de recurs este lipsită de interes.
În ceea ce privește fondul cauzei dintru început Curtea subliniază că adopția și implicit deschiderea aceste proceduri nu se poate face decât în interesul superior al copilului, principiul fiind expres consacrat prin dispozițiile art. 5 alin. 1 din Legea nr. 273/2004.
acestui principiu este urmarea firească a faptului că scopul adopției este acela de a asigura protecția intereselor patrimoniale și nepatrimoniale ale copiilor lipsiți de o ocrotire corespunzătoare.
Astfel, cum este reglementată prin Legea nr. 273/2004, procedura adopției cuprinde două faze, una administrativă și una judiciară.
Deschiderea procedurii adopției interne ca prim stadiu al fazei judiciare, se face de către instanța judecătorească numai după realizarea unui control riguros asupra demersurilor administrative efectuate în vederea reintegrării copilului în familia naturală sau cea lărgită.
Conform art. 22 alin. 1 și 2 din Legea nr. 273/2004, "pe baza planului individualizat de protecție, astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, direcția în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului efectuează demersuri pentru reintegrarea copilului în familie sau după caz, pentru plasamentul copilului în familia extinsă sau substitutivă.
Planul individualizat de protecție poate avea ca finalitate adopția internă dacă demersurile pentru reintegrarea copilului în familie sau familia lărgită au eșuat."
Conform art. 23 alin. 1 lit. a și alin. 2 din Legea nr. 273/2004, încuviințarea deschiderii procedurii adopției interne se face numai dacă planul individualizat de protecție stabilește necesitatea adopției interne iar Direcția face dovada efectuării corespunzătoare a demersurilor prevăzute la art. 22 alin. 1 și 2.
Demersurile pe care Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului este obligată să le realizeze pentru stabilirea adopției interne ca finalitate a planului individualizat de protecție sunt expuse în capitolul II al HG nr. 1435/2004.
Din examinarea actelor depuse de către petentă la dosarul cauzei nu rezultă efectuarea corespunzătoare a tuturor demersurilor stabilite de art. 15 din HG1435/2004 și întocmirea documentațiilor prevăzute de art. 16 din același act normativ pe de o parte, iar pe de altă parte nu rezultă necesitatea luării măsurii adopției.
Semnificativ în acest sens este faptul că, deși pentru minoră a fost luată măsura plasamentului la asistentul maternal profesionist, încă din anul 2006, nu s-a depus nici un raport de monitorizare, de evaluare sau de reevaluare a situației copilului, din care să rezulte modul în care aceasta s-a integrat în familia substitutivă și evoluția stării ei.
Direcția petentă nu a făcut nici măcar dovada interesului pentru identificarea altor rude din familia extinsă, exceptând bunica al cărui consimțământ a fost luat în vederea adopției.
Separat de aceasta este absolut surprinzătoare modalitatea în care s-a demarat procedura "compatibilizării practice" între minoră și o familie atestată pentru adopție, prin ducerea minorei încă din data de 24.11.2009 la domiciliul acesteia în condițiile în care demersurile pentru identificarea unei familii adoptatoare se fac potrivit art. 26 din Legea nr. 273/2004, după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii adopției, iar acomodarea copilului și a familiei adoptatoare se realizează gradual după un proces prealabil de informare și prin derularea unui program de vizitare, până la o eventuală încredințare, conform capitolului III din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004, aprobate prin nr.HG 1435/2004.
Potrivit art. 39 din Legea nr. 272/2004 "orice copil care este temporar sau definitiv lipsit de ocrotirea părinților săi sau care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora are dreptul la protecția alternativă.
Protecția prevăzută la alin. (1) include instituirea tutelei, măsurile de protecție specială prevăzute de prezenta lege, adopția. În alegerea uneia dintre aceste soluții autoritatea competentă va ține seama în mod corespunzător de necesitatea asigurării unei anumite continuități în educarea copilului, precum și de originea sa etnică, religioasă, culturală și lingvistică."
Urmează ca, în ierarhia măsurilor ce se iau în considerarea garantării dreptului la asistență, precum și în realizarea și exercitarea deplină a drepturilor copilului, au prioritate demersurile pentru integrarea copilului în familia sa și, după caz, pentru plasamentul acestuia în familia extinsă sau substitutivă, iar adopția este o măsură de protecție alternativă, subsidiară, situată după tutelă și măsurile de protecție specială, în ierarhia măsurilor concepute de legiuitor.
Modul în care petenta a motivat necesitatea adopției prin aceea că "mama copilului este decedată, bunica copilului și-a exprimat consimțământul pentru adopție și este necesar să se ofere un climat familial stabil", nu este de natură să justifice luarea măsurii și mai ales să dovedească faptul că aceasta este în interesul superior al copilului.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, constatând că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 22, 24 din legea nr. 273/2004, urmează ca, în temeiul art.312 alin. 1-3 Cod procedură civilă, raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă să admită recursul formulat de recurenta împotriva sentinței civile nr. 81/AD/2009 a Tribunalului Hunedoara, cu consecința modificării sentinței atacate și respingerii cererii de deschidere a procedurii adopției interne a copilului.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepțiile lipsei calității procesuale, interesului și tardivității recursului invocate de către intimata Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Admite recursul formulat de recurenta împotriva sentinței civile nr. 81/AD/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Civilă în dosarul - și în consecință:
Modifică sentința civilă atacată în sensul că respinge cererea de deschidere a procedurii adopției interne a copilului formulată de către petenta DGASPC -
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28 Ianuarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored. /6 ex/05.02.2010
Jud. fond:
Președinte:Dana GhițoaicaJudecători:Dana Ghițoaica, Marius Aurel Motolea, Carla
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Stabilire program vizitare minor. Decizia 1676/2009. Curtea de... → |
|---|
