Adoptie copil (incredintare, revocare). Decizia 1177/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(1660/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.1177
Ședința publică de la 19 august 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cristina Nica
JUDECĂTOR 2: Singh Ioana
JUDECĂTOR 3: Andreea Doris
GREFIER -
***** *****
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de d-na procuror.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant, împotriva sentinței civile nr.37 din 14.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți și.
are ca obiect - adopție - anulare certificat adopție.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul-reclamant, personal, lipsind intimații-pârâți și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurentul-reclamant se legitimează cu seria - nr.-, eliberată de Secția 15 Poliție, la data de 18.05.2001. Arată că nu are alte probe de solicitat în cauză, în afara celor deja depuse la dosar.
Curtea, în urma deliberării, încuviințează proba cu înscrisuri administrate la dosar, în conformitate cu dispozițiile art.305 din Codul d e procedură civilă.
Curtea, din oficiu, pune în discuție admisibilitatea cererii de chemare în judecată, urmând a fi puse concluzii și pe fondul cauzei.
Recurentul-reclamant, având cuvântul, solicită respingerea excepției invocate și pe fond admiterea recursului astfel cum a fost formulat, arătând că nu a atacat hotărârea dată de SUA întrucât s-au mutat în România.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea excepției invocată și pe fond respingerea recursului ca nefondat, arătând că avut loc adopția.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, Curtea reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.37/14.01.2009, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins ca nefondată cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții și, având ca obiect anularea certificatului de adopție încheiat la data de 17.09.1991.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut faptul că reclamantul nu a dovedit legătura de rudenie dintre el și, despre care pretinde că este fratele său. Reclamantul susține practic că a fost adoptat de fratele său și soția acestuia, încălcându-se prevederile art.8 din Legea nr.273/2004.
Împotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat recurs, arătând că adopția încheiată la data de 17.09.1991 este lovită de nulitate deoarece s-au încălcat prevederile art.8 din Legea nr.273/2004, adopția realizându-se între frați.
În dovedirea recursului, reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri: certificatul de naștere nr.12498/22.09.1975 al reclamantului, certificatul de naștere nr.39/05.01.1963 al pârâtului, certificatul de căsătorie nr.57/12.01.1960 și cartea de identitate a reclamantului seria - nr.-, cartea de identitate a pârâtului seria - nr.- și cartea de identitate a numitei seria - nr.-.
Deliberând asupra recursului, instanța de control judiciar constată că e nefondat pentru următoarele considerente:
În anul 1991, recurentul-reclamant a fost adoptat de către fratele său, și soția acestuia, adopția realizându-se în Statele Unite ale Americii. Așa cum rezultă din copia cărții de identitate depuse la dosar, în calitate de părinți ai reclamantului-recurent figurează și și nu părinții adopției potrivit hotărârii instanței americane. Întrucât recurentul s-a întors în țară alături de ceilalți membri ai familiei, iar actele românești de stare civilă nu au fost modificate în concordanță cu hotărârea de încuviințare a adopției pronunțată în, acesta a solicitat instanțelor române anularea certificatului de adopție întocmit în străinătate, invocând motivul nerespectării dispozițiilor art.8 alin.1 din Legea nr.273/2004.
Prevederile legale sus-menționate statuează interdicția încheierii adopției între frați, recurentul-reclamant susținând că prin nesocotirea acestui principiu consacrat de legislația română a fost nerespectată una din condițiile de fond ale adopției.
Întrucât recurentul-reclamant avea cetățenie română la data adopției, încuviințarea acesteia de către instanța de judecată americană a dat naștere unui raport juridic cu element de extraneitate, care intră sub incidența Legii nr.105/1992 sub aspectul stabilirii legii aplicabile și a jurisdicției competente. Astfel, potrivit dispozițiilor art.30 alin.1 din actul normativ sus-menționat, condițiile de fond cerute pentru încheierea adopției sunt reglementate de legea națională a adoptatorului și a adoptatului, aceștia trebuind să îndeplinească condițiile care sunt obligatorii pentru ambii, stabilite de fiecare dintre cele două legi naționale. În alineatul 2 al aceluiași articol este reglementată situația în care adopția este realizată de soți, caz în care condițiile de fond ale adopției sunt cele stabilite, prin coroborare cu prevederile art.20 din Legea nr.105/1992, fie de legea națională comună, fie de legea domiciliului comun. Întrucât părinții adoptatori ai recurentului-reclamant au ambii cetățenie română, făcând aplicarea prevederilor legale sus-menționate, rezultă că legea care guvernează condițiile de fond ale adopției este legea română.
Recurentul-reclamant, prin acțiunea introductivă, face referire la dispozițiile art.8 alin.1 din Legea nr.274/2004, care consacră interdicția adopției între frați. Având în vedere că adopția recurentului-reclamant a fost încuviințată în anul 1991, iar actul normativ invocat de acesta drept temei juridic (Legea nr.273/2004) a intrat în vigoare la data de 23.06.2004 (data publicării în Monitorul Oficial) și care, potrivit principiului constituțional al neretroactivității legii, consacrat în art.15 din Constituție, nu poate să-și extindă efectele asupra unor raporturi juridice născute anterior adoptării sale, înseamnă că, în speța de față, condițiile de fond ale adopției nu pot fi reglementate decât de legea română în vigoare la data încuviințării acesteia. Așa cum rezultă din certificatul de adopție emis de instanța de judecată americană, adopția a avut loc la data de 17.09.1991, dată la care această instituție juridică era reglementată de Codul familiei, care în art.67 alin.2, instituia aceeași interdicție a adopției între frați.
Coroborând dispozițiile art.33 cu cele ale art.30 din Legea nr.105/1992, rezultă că nulitatea adopției este supusă, sub aspectul condițiilor de fond, legii naționale comune a adoptatorilor soți sau, în lipsa acesteia, legii domiciliului comun al acestora.
Deși, în petitul acțiunii introductive, recurentul-reclamant a solicitat anularea certificatului de adopție, instanța, făcând aplicarea dispozițiilor art.84 Cod de procedură civilă în coroborare cu prevederile art.316 și art.298 Cod de procedură civilă, constată că recurentul-reclamant, de fapt, a urmărit să obțină anularea adopției pentru nerespectarea unei condiții de fond (negativă) care constă în interdicția adopției între frați.
Practic, instanța română este sesizată cu o acțiune în constatarea nulității absolută a adopției, consfințită printr-o hotărâre judecătorească pronunțată de o instanță străină. Pentru ca efectele acestei hotărâri să fie acceptate și integrate în ordinea juridică română este necesară recunoașterea prealabilă a hotărârii potrivit legii române.
Analizând dispozițiile Legii nr.105/1992 care reglementează efectele hotărârilor străine în România și care condiționează producerea acestor efecte în sistemul de drept român, de recunoașterea hotărârii, ca etapă preliminară, instanța de control judiciar constată că în speță, deși este vorba de o hotărâre care se referă la statutul civil al persoanei, prevederile art.166 din Legea nr.105/1992 nu sunt aplicabile.
Aceste dispoziții legale conferă beneficiul recunoașterii de plin drept a hotărârilor judecătorești străine pronunțate în materie de stare civilă dacă au fost pronunțate de statul de cetățenie al persoanei în cauză sau dacă, fiind pronunțate într-un stat terț, au fost recunoscute inițial în statul de cetățenie al fiecărei părți.
Întrucât, atât recurentul-reclamant, cât și părinții adoptivi ai acestuia nu au cetățenie română la data încuviințării adopției de către instanța americană, situația din prezenta cauză nu se încadrează în ipoteza art.166 din Legea nr.105/1992, nefiind vorba de o recunoaștere de plin drept a acestei hotărâri.
Pe cale de consecință, recurentul-reclamant ar fi trebuit să urmeze în prealabil procedura recunoașterii hotărârii de adopție, conform dispozițiilor art.167-168 din Legea nr.105/1992.
Văzând prevederile art.168 pct.2 din Legea nr.105/1992 și apreciind că art.67 alin.2 fam. care statuează interdicția adopției între frați, este o normă de ordine publică, Curtea constată că hotărârea de adopție pronunțată de instanța americană nu este recunoscută și nu poate fi recunoscută de legea română.
Față de dispozițiile art.169 din Legea nr.105/1992, care permite instanțelor române să procedeze la examinarea în fond a hotărârii străine sau la modificarea ei, doar în măsura necesară verificării îndeplinirii cerințelor legale de recunoaștere, instanța de control judiciar apreciază că nu poate pronunța anularea adopției încuviințate de o instanță străină, acțiunea recurentului-reclamant fiind inadmisibilă.
Pentru toate aceste considerente, văzând și dispozițiile art.312 Cod de procedură civilă, Curtea va admite excepția inadmisibilității pusă în discuția părților din oficiu, va admite recursul și va modifica sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția inadmisibilității, invocată din oficiu de instanță.
Admite recursul declarat de recurentul-reclamant, domiciliat în B, sector 4,-, -.3,.2,.38, împotriva sentinței civile nr.37/14.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimații-pârâți și, ambii domiciliați în B, sector 1,--
Modifică sentința civilă recurată, în sensul respingerii acțiunii, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 august 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Tehnodact.
2 ex/10.09.2009
------------------------------------------
- Secția a V-a -
Președinte:Cristina NicaJudecători:Cristina Nica, Singh Ioana, Andreea Doris
| ← Adoptie copil (incredintare, revocare). Decizia 518/2009.... | Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 603/2009. Curtea... → |
|---|
