Adoptie copil (incredintare, revocare). Decizia 1193/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(2064/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1193
Ședința publică de la 28.09.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cristina Nica
JUDECĂTOR 2: Mariana Haralambe
JUDECĂTOR 3: Fănica Pena
GREFIER - - -
* * * * * * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de domnul procuror.
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 4 B, împotriva deciziei civile nr.951 din 25.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă.
Cauza are ca obiect deschidere procedură adopție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenta-reclamantă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 B, prin consilier juridic, în baza delegației pe care o depune la dosar, lipsind intimata-pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul recurentei-reclamante arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Reprezentantul recurentei-reclamante solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate, iar pe fond, deschiderea procedurii de adopție pentru minora, suspendarea exercitării drepturilor și obligațiilor părintești ale mamei și delegarea lor către Consiliul Local al Sectorului 4 B,
Arată că hotărârea recurată este dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât instanța de fond nu a făcut aplicarea dispozițiilor art.13 din Legea nr.272/2004, care prevăd în mod excepțional că instanța judecătorească poate trece peste refuzul părinților firești de a consimți la adopție dacă se dovedește prin orice mijloc de probă că aceștia refuză în mod abuziv să-și dea consimțământul la adopție și să se preocupe de situația și creșterea minorei.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind temeinică și legală.
CURTEA,
La data de 30 aprilie 2009, petenta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 Bas olicitat, în contradictoriu cu intimata, încuviințarea deschiderii procedurii adopției interne a minorei, născută la 04 noiembrie 2005 în B, sector 4, fiica lui și, suspendarea exercitării drepturilor și obligațiilor părintești ale mamei și delegarea exercițiului drepturilor și obligațiilor părintești către Consiliul Local al Sectorului 4
În motivarea cererii s-a arătat că minora nu este recunoscută de tată, fiind născută din relațiile întâmplătoare ale mamei - pârâte, care nu avea o locuință, fiind găzduită timp de un an, împreună cu fiul său în vârstă de 17 ani la Asociația Casa, astfel că s-a luat măsura, la cererea mamei, ca minora să fie preluată în sistemul de protecție al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 B, prin hotărârea nr. 389 din 14 decembrie 2005, instituindu-se plasamentul la asistentul maternal.
S-a arătat că mama și-a vizitat periodic fetița până la data de 26 mai 2006, apoi nu s-a mai interesat de copil, revenind în noiembrie 2006 și decembrie 2006, arătând că nu are o locuință și nici serviciu, iar de la vizita din ianuarie 2007 absentat timp de aproape un an de la vizitele programate, reușindu-se o contactare telefonică a mamei, ulterior, având loc o întâlnire la locuința în fapt a acesteia la data de 03 decembrie 2008, unde se afla cu ultimul său născut, unde a primit consiliere psihologică cu privire la responsabilitățile părintelui pentru copilul său aflat la vârsta de trei ani, de nevoile lui afective și de stabilitate, comunicându-i-se că refuzul de vizitare al copilului poate determina deschiderea procedurii de adopție, după această dată, pârâta manifestând în continuare un total dezinteres față de minora în cauză, aceasta nemaiputând fi contactată ulterior.
În drept s-au invocat prevederile art. 12, 13, 14, 22 - 24 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției.
S-au administrat probele cu înscrisuri: raport psihosocial privind situația copilului, planul individualizat de protecție, hotărârea nr. 389 din 14 decembrie 2005, certificatul constatator al nașterii minorei, raport de consiliere, declarația olografă a mamei firești a copilului, acte medicale și cele privind situația intimatei.
La termenul din 28 mai 2009, intimata s-a prezentat în instanță personal și a învederat că a născut un alt copil, fiind găzduită împreună cu cei doi copii ai săi, și la Asociația "Pro " din V de M, județul P, minorul fiind de mai multe ori spitalizat, aceasta arătând și că nu a avut posibilitatea să se preocupe și de minora în cauză, în prezent, nefiind de acord cu deschiderea procedurii adopției.
Susținerile intimatei au fost confirmate de referatul asociației menționate din 09 iunie 2009 și biletele de ieșire din spital depuse la dosar.
Prin sentința civilă nr. 951 din 25 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, în dosarul nr-, s-a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de judecată a reținut că petenta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 B nu a probat întreprinderea demersurilor pentru reintegrarea copilului în familie ori în familia lărgită potrivit art. 22 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției, petenta sesizând instanța și fără a indica actuala reședință a intimatei, căreia nici nu i s-a adus la cunoștință despre inițierea procedurii adopției.
S-a reținut și respingerea categorică de către intimată a ideii deschiderii procedurii adopției minorei, aceasta arătând că doar situația specială în care s-a aflat și starea de sănătate a celui de-al treilea născut și nașterea celui de-al patrulea copil a făcut imposibilă vizitarea copilului în cauză și că nu exclude reintegrarea copilului în familie, deși în prezent este găzduită de o asociație umanitară.
Instanța a mai reținut că revine așadar, în sarcina Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sectorului 4 B, în colaborare cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului P, obligația de a pune în practică prevederile art. 22 din Legea nr. 273/2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța a ignorat faptul că toate demersurile întreprinse de petentă pentru ca mama să-și viziteze copilul, timp de trei ani și J s-au lovit de totalul dezinteres al mamei pentru minora în cauză, și lipsa de afecțiune, în rarele vizite la care s-a prezentat, iar în lungile sale absențe, necomunicând nici locul în care se află, aceasta luând la cunoștință despre faptul că o astfel de atitudine față de copil și comportamentul total dezinteresat față de minoră va determina inițierea procedurii adopției.
Or, instanța de judecată avea posibilitatea, în cazul refuzului abuziv al mamei de a-și da consimțământul la deschiderea procedurii de adopție, să facă aplicarea art. 13 din Legea nr. 273/2004, în sensul de a se trece peste consimțământul părinților firești, dacă adopția este în interesul superior al copilului.
Susținerile intimatei că unul din cei doi copii minori ai săi care locuiesc cu ea, are probleme de sănătate - s-a mai arătat - nu sunt justificate, pentru că întâlnirile au fost pe perioade scurte de timp, iar intimata a promis că dorește să-și ia loc de muncă, să strângă bani, spre a putea locui cu chirie, spre a-și lua minora în cauză, or, după ce s-a reîntors la serviciu, după cinci luni de la luarea măsurii de protecție a plasamentului, mama nu s-a mai prezentat la vizitele programate, decât foarte rar, și atunci întârziind și motivându-și absențele anterioare, în sensul că ar fi uitat de ziua stabilită pentru revederea copilului.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii cererii privind deschiderea procedurii adopției.
În recurs, intimata nu s-a prezentat în instanță și nici nu a comunicat noua sa locuință în fapt.
Nu s-au administrat noi probe în recurs.
Recursul nu este fondat.
Susținerea recurentei, în sensul că prima instanță de judecată nu a făcut aplicarea art. 13 din Legea nr. 273/2004 în sensul de a suplini lipsa consimțământului mamei la deschiderea procedurii adopției, nu poate fi primită, întrucât din probele administrate în cauză rezultă situația specială în care se află intimata - pârâtă, care mai are doi copii născuți ulterior minorei în cauză, de care se ocupă, nu are venituri și nici locuință, fiind adăpostită împreună cu cei doi copii la Asociația "Pro " din V de M, astfel justificându-se imposibilitatea reală, obiectivă, de a se prezenta la termenele fixate de recurentă pentru vizitarea minorei.
În aceste condiții, refuzul mamei de a-și da consimțământul la deschiderea procedurii adopției nu poate fi calificată ca fiind una abuzivă, mama având dorința reintegrării copilului în familie, pe viitor, iar recurenta nu a întreprins demersuri potrivit atribuțiilor legale - pentru reintegrarea copilului în familie, astfel cum a reținut în mod corect prima instanță.
Pentru aceste considerente, potrivit art. 312 Cod de procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta - petentă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4 B împotriva sentinței civile nr. 951 din 25 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28 septembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.
.
2ex./07.10.2009
-4.-.C-.
Președinte:Cristina NicaJudecători:Cristina Nica, Mariana Haralambe, Fănica Pena
| ← Adoptie copil (incredintare, revocare). Decizia 834/2009.... | Divort. Decizia 1723/2009. Curtea de Apel Bucuresti → |
|---|
