Adoptie copil (incredintare, revocare). Decizia 2/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

decizia civilă nr.2/R/ Dosar nr-

Ședința Camerei de Consiliu din 23 martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu judecător

JUDECĂTOR 2: Daniel Marius Cosma

JUDECĂTOR 3: Maria

Grefier: -

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de petenții și împotriva sentinței civile nr.1/CC din data de 22 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Covasna, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința Camerei de Consiliu din data de 16 martie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru astăzi, 23 martie 2009.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele;

Prin sentința civilă nr. 1/CC/22.01.2009, Tribunalul Covasnaa respins cererea formulată de petenții și pentru încuviințarea adopției intimatei.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că obiectul cererii îl constituie adopția intimatei, persoană majoră, iar potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 3 din Legea nr. 273/2004, persoana majoră poate fi adoptată numai dacă adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o în timpul minorității.

Raportat la aceste condiții ale textului citat, tribunalul a apreciat că, în cauză, cererea petenților nu poate fi admisă, nefiind îndeplinită cerința creșterii intimatei de către petenți.

În acest cadru al analizei, a arătat prima instanță că intimata a fost încredințată spre creștere și educare Fundației Sf. din D în anul 2000, iar petenții au fost și sunt încă angajații acestei fundații, în calitate de administrator iar ca pedagog. În exercitarea acestor atribuții, petenții s-au ocupat, în cadrul unei "familii sociale", de îngrijirea a 10 copii, pe care îi ajutau la învățătură, îi supravegheau la joacă, organizau petrecerea timpului liber, ocupându-se în egală măsură de toți copiii, fără a crea un program separat intimatei. Prima instanță a acceptat posibilitatea stabilirii între petenți și intimată a unor sentimente de afectivitate mai profunde față de ceilalți copii din cadrul fundației, motiv pentru care, uneori, mergeau în excursii ori chiar au luat-o pe intimată pentru a-și petrece concediul împreună, însă, a concluzionat că asemenea împrejurări nu echivalează cu noțiunea de creștere în timpul minorității, atenția acordată de petenți intimatei fiind egală celei acordate celorlalți 9 copii din cadrul fundației. Intimata a fost încredințată fundației din D ca măsură specială de protecție a copilului, toate cheltuielile de îngrijire și formare educațională fiind alocate de această fundație, iar nu de către petenți. În felul acesta, concluzionează judecătorul fondului, supravegherea și ajutorul acordat de petenți intimatei, în calitate de angajați ai fundației respective, nu echivalează cu cerința legală de creștere în timpul minorității.

Împotriva hotărârii au declarat recurs petenții și, solicitând modificarea în tot a acesteia, în sensul admiterii cererii de adopție a intimatei.

În dezvoltarea criticilor căii de atac, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, se învederează că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii atunci când a statuat că nu este îndeplinită cerința creșterii intimatei de către petenți în timpul minorității. Se susține astfel, că activitățile derulate de petenți nu s-au restrâns exclusiv la îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, pe care le-au desfășurat în cadrul Fundației "Sf. ", ci au vizat preocuparea deosebită pentru creșterea și educarea minorei. În acest sens, se arată de către recurenți că dispoziția legală care permite înfierea unei persoane majore, nu face deosebire între calitatea profesională a adoptatorilor, astfel că, deși aceștia au avut atribuții profesionale în cadrul fundației amintite, după programul strict de activitate și-au dedicat preocupările formării intimatei. Pe linia acelorași critici aduse hotărârii primei instanțe, mai învederează recurenții petenți că nu este întemeiată nici argumentația reținută de tribunal, potrivit căreia cheltuielile necesare creșterii și educării intimatei au fost suportate exclusiv de fundația de ocrotire, câtă vreme, susțin aceștia, au acordat ajutor intimatei inclusiv pe plan material.

Verificând hotărârea atacată în limitele motivelor de nelegalitate invocate, potrivit prevederilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat.

În dezlegarea dată cererii formulate de petenți, instanța de fond a dat o interpretare restrictivă noțiunii de creștere, cuprinsă ca cerință în prevederile art. 5 alin. 3 din Legea nr. 273/2004 pentru încuviințarea unei solicitări de adopție a unei persoane majore.

Argumentele expuse în considerentele hotărârii sunt viabile în adaptarea lor situațiilor stricte de creștere a unui copil în timpul minorității, acțiune care presupune luarea copilului în îngrijirea directă, aducerea aportului nemijlocit la educarea, creșterea, conturarea personalității viitorului individ matur. Datele concrete ale speței relevă însă o situație atipică, ale cărei elemente nu pot priva pe petenți de beneficiul recunoscut, cel al posibilității de adoptare a intimatei. Aceasta întrucât, astfel cum se desprinde din circumstanțele cazului, dovedite ca atare prin mijloacele probatorii administrate, petenții, dincolo de preocupările manifestate în cadrul fundației unde sunt angajați de mai bine de 10 ani, și în care își aduc aportul la acțiunea de protejare a copiilor supuși măsurilor de plasament, față de intimată aceștia au exprimat un atașament deosebit.

După cum relevă declarațiile testimoniale ale martorilor, adresele depuse în cauză, inclusiv în calea de atac a recursului, dincolo de programul de 8 ore desfășurat de intimați ca angajați ai fundației, restul timpului, inclusiv în perioada sfârșitului de săptămână, petenții l-au dedicat intimatei, și aceasta începând din anul 2000, momentul în care intimata a împlinit vârsta de 10 ani, fapt ce a permis copilului aflat la această vârstă să conștientizeze și să beneficieze de aproprierea afectivă a unei familii, reprezentată persoana petenților. Pe întreaga perioadă care a urmat, relațiile de apropiere dintre intimată și petenți au căpătat forme mai profunde, prin excursiile făcute împreuna, concediile petrecute în mediul specific unor relații de familie, la "bunici", marcând în timp stabilirea unor relații proprii dintre părinți și copil, intimata adresându-se petenților cu apelativul "mamă" și "tată". În cadrul acestor relații, este firesc ca petenții să fi alocat sume de bani, în înțelesul aportului material, pentru satisfacerea nevoilor intimatei, astfel încât nu poate fi acceptată lipsa lor de contribuție la creșterea minorei, care a revenit exclusiv fundației unde aceasta era amplasată ca măsură de protecție.

Așadar, reținând sensul larg al noțiunii de creștere, sintagmă care cuprinde nu doar relația de locuire a minorului cu potențialul adoptator ci toate segmentele care contribuie la creșterea, educarea, formarea, stabilirea liantului afectiv specific raporturilor dintre părinți și copii, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, urmează a admite recursul, a modifica în tot sentința primei instanțe, cu consecința admiterii cererii și a încuviințării adopției intimatei de către petenți. Urmare a adopției, intimata va dobândi numele de familie al adoptatorilor, corespunzător măsurii de eliberare a unui nou certificat de naștere.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul declarat de petenții și împotriva sentinței civile nr. 1/CC/22.01.2009 a Tribunalului Covasna, pe care o modifică în tot.

Admite cererea formulată de petenți și încuviințează adopția de către aceștia a numitei, născută la data de 20.07.1989 în or. T, jud. H, fiica lui și, naștere consemnată în registrul de stare civilă de la Primăria or. T la nr. 445/01.08.1989.

Dispune dobândirea de către adoptată a numelui de familie al adoptatorilor, urmând a se numi, precum și eliberarea unui nou certificat de naștere al adoptatei.

IREVOCABILĂ.

Dată în ședința camerei de consiliu și pronunțată în ședință publică, azi 23.03.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - - - -

GREFIER

-

Red./27.03.09

Tehnored.AN/ 30.03.09 - 3 ex.

Jud. fond

Președinte:Nicoleta Grigorescu
Judecători:Nicoleta Grigorescu, Daniel Marius Cosma, Maria

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Adoptie copil (incredintare, revocare). Decizia 2/2009. Curtea de Apel Brasov