Adoptie copil (incredintare, revocare). Decizia 3/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
decizia civilă nr.3//MF Dosar nr-
Ședința Camerei de Consiliu din 29 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma judecător
JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
Judecător: - -
Grefier: -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de intervenienții și împotriva sentinței civile nr.43/S din data de 8 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul pentru minori și familie Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința Camerei de Consiliu din data de 22 iunie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea de a formula și depune concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru astăzi 29 iunie 2009.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 43/S/08.04.2009, Tribunalul pentru minori și familie Brașova admis acțiunea formulată de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului B în contradictoriu cu pârâții G, și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
A încredințat pe minorul pentru o perioadă de 90 de zile pârâților G și, în vederea adopției, stabilind domiciuliul minorului pe perioada încredințării la domiciliul pârâților.
A delegat exercițiul drepturilor și obligațiilor părintești cu privire la copil, pe perioada încredințării, pârâților, cu excepția celor care conduc la încheierea unui act juridic, respectiv administrarea bunurilor copilului care a dispus a fi exercitate de Consiliul Județean
A respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții și.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că minorul a fost instituționalizat prin Dispoziția 243/11.09.2002, menținută prin hotărârea 1600/2003 la Serviciul Public Specializat, Prinț din B deoarece mama copilului nu avea o locuință și un venit stabil.
Prin sentința civilă nr. 461/2005 a Tribunalului pentru Minori și familie Brașovs -a dispus plasamentul copilului la asistentul maternal.
Pentru copilul în cauză a fost deschisă pentru prima oară procedura adopției prin sentința civilă 91/11.07.2007 a acestei instanțe, însă nu a putut fi identificată o familie care să corespundă nevoilor acestui copil, astfel că termenul prevăzut de legea 273/2004 a expirat și procedura deschiderii adopției s-a reluat, motiv pentru care prin sentința civilă nr. 113/06.11.2008 a Tribunalului pentru Minori și familie Brașovs -a deschis din nou această procedură.
S-a procedat apoi la selectarea celei mai potrivite familii care să adopte acest copil și a fost identificată familia, atestată conform atestatului 4/25.06.2008, emis de C și s-a trecut ulterior la efectuarea procedurii practice având în vedere toate informațiile referitoare la situația familială, materială, de locuit, factorii bio-psiho-sociali, starea de sănătate, aspirațiile, așteptările, atitudinile și experiențele trăite pe care instituția le deține cu referire la familia adoptivă și la copil.
Copilul a fost prezentat familiei în familia asistentului maternal profesionist și se reține potrivit raportului întocmit că minorul a relaționat bine cu cei doi soți, a răspuns la toate întrebările adresate, a pus la rândul lui întrebări, iar când a fost întrebat dacă dorește să mai fie vizitat de cei doi soți copilul a răspuns afirmativ. Pentru că întâlnirea a decurs bine s-a hotărât continuarea potrivirii practice și responsabilii de caz au hotărât împreună cu familia un program de vizită în scopul dezvoltării treptate a relației dintre copil și familia potențial adoptivă. În cadrul acestui program de vizită familia a vizitat copilul la domiciliul asistentului maternal și împreună cu alți prieteni ai celor doi soți care au un copil de vârsta lui pentru ca acomodarea să fie mai ușoară. În aceeași împrejurare, familia s-a plimbat cu minorul în oraș și l-au dus la Grădina. Relațiile dintre familia potențial adoptivă și familia de plasament a copilului au fost bune, ambele familii fiind preocupate de adaptarea minorului. Intervenienții arată în interogatoriul administrat că la început le-a plăcut familia și au fost încântați de aceasta, filele 138, 140 din dosar. Martora care i-a însoțit pe pârâți în vizita pe care au efectuat-o a arătat că familia de plasament i-a primit bine, au petrecut o parte din zi la domiciliul soților, din discuții a rezultat că aceștia erau de acord cu adopția copilului de familia, iar s-a purtat cu familia.
La data de 05.12.2008, a fost învoit la inițiativa reclamantei în familia potențial adoptivă în localitatea, iar la data de 10.12.2008, potrivit declarației martorei, asistentul social al asistentei maternale, aceasta din urmă i-a comunicat că dorește să-l adopte pe.
De reținut că în cauză au fost respectate prevederile art. 26, alin 2 din Legea 273/2004 care impuneau obligația direcției de a analiza prioritate posibilitatea încredințării copilului în vederea adopției asistentului maternal profesionist, în acest sens, reclamanta având în vedere că asistentul maternal își exprimase poziția cu referire la adopția acestui copil și declarase și în prima procedură de deschidere a adopției, fila 21, dosar dar și a doua oară la data de 26.09.2008 că nu dorește să îl adopte pe fila 93, dosar. Ca urmare Bas electat pentru acest copil o familie care să corespundă cât mai bine nevoilor lui.
În continuare instanța a analizat actele și probele dosarului prin prisma interesului superior al acestui copil și a recurs chiar la ascultarea lui chiar dacă procedura nu era obligatorie potrivit art. 24 din Legea 272/2004 și art. 7 din Legea 273/2004.
Din ansamblul probelor administrate a rezultat că minorul a fost pregătit în vederea adopției sale de către o familie, familia lui. În acest sens sunt declarațiile asistentului social, martora care arată că asistentul maternal a pregătit minorul în vederea adopției. Copilul știa că familia nu era familia lui și o altă familie îl va adopta. Declarația asistentului social se coroborează cu însemnările asistentului maternal din jurnalul copilului, filele 119 și următoarele din care se desprinde faptul că minorul a fost pregătit pentru adopție. Cu referire la poziția asistentei maternale referitor la adopție, se reține că aceasta a arătat la interogatoriu că a considerat că familia care dorea să-l adopte pe se va răzgândi întrucât așa s-a întâmplat în trecut cu o altă familie care dorea să-l adopte. Aceasta își justifică poziția cu referire la adopția lui și prin aceea că dacă ar fi depus cerere pentru adopție i s-ar fi dat alți doi copii în plasament, fila 122, dosar.
Aspectele referitoare la pregătirea copilului în vederea adopției se coroborează și cu cele relatate de minor, care vorbește despre familia lui și chiar o desenează. El apreciază că mama ( pârâta - ) este cea care i-a dat naștere și îi spune, onuko".
copilului a format convingerea instanței că el este pregătit să fie integrat în noua sa familie, iar integrarea a debutat deja, acest lucru datorându-se nu numai datorită faptului că minorul a fost învoit în familia ci mai ales faptului că minorul a fost crescut și educat în acest sens, și anume că la un moment dat va veni familia lui care o să-l ia acasă. Copilul percepe întâlnirea cu familia în mod firesc, povestește despre noi săi prieteni de acasă și de la grădiniță, despre lucrurile pe care le face mama, care gătește și face și prăjiturele și nu se raportează la familia de plasament decât dacă este întrebat.
Rapoartele întocmite în vederea monitorizării copilului în familia indică aspectele reținute mai sus și anume că minorul manifestă interes față de tot ceea ce este nou pentru el și pune o sumedenie de întrebări, iar atitudinea copilului este una pozitivă. Copilul manifestă atașament față de familia potențial adoptivă, îți exprimă sentimentele de afectivitate atât prin contact fizic dar și verbal și prin încercările lui de a le fi de ajutor.
Familia se manifestă prin devotament și dăruire dar și prin reguli impuse, asigurând copilului un mediu echilibrat și sigur. Din stilul de viață al familiei și modul acesteia de a se raporta la copil a rezultat o acomodare bună și o dezvoltare armonioasă a copilului. La nivel verbal și cognitiv s-a putut observa că minorul a învățat multe cuvinte în limba maghiară, cunoaște numerele de la 1 la 10, învață cântece și povești. Copilul este înscris la o grădiniță cu predare în limba română, are prieteni atât de etnie maghiară, dar și română.
Faptul că minorul s-a integrat bine în familia de adopție este relatat și de martora, vecina soților care are un de vârsta lui cu care acesta se vizitează și chiar de martora care a surprins scena întâlnirii la sediul instanței dintre familia de plasament și care era preocupat de faptul că nu are calculator și a spus că va merge la ( la domiciliul asistentului maternal, unde exista un calculator). Întrucât pârâta a început să plângă auzind această discuție, copilului a consolat-o, i-a mângâiat mâna și i-a spus că a glumit.
Se reține faptul că familia G și a fost atestată ca familie aptă să adopte prin atestatul 4/25.06.2008 emis de C întrucât prezintă garanțiile morale și condițiile materiale necesare creșterii și educării armonioase pentru un copil, fila 23 dosar. Potrivit raportului de evaluare întocmit în vederea adopției rezultă că cei doi soți au dat dovadă pe parcursul evaluării că sunt oameni deschiși și înțelegători, sunt conștienți de răspunderea lor. S-a remarcat că dorința lor de a adopta un copil este foarte puternică și sunt de orice sacrificiu sau schimbare în favoarea viitorului copil. Pe perioada evaluării psiho-sociale familia s-a conturat ca un cuplu bine format, cu o atitudine calmă și echilibrată.
Toate aceste considerente au format convingerea instanței că acțiunea reclamantei este întemeiată și în baza art. 27, alin 3 din Legea 273/2004 a admis-o și a dispus încredințarea pe o perioadă de 90 de zile pe minorul, născut la data de 06.08.2002, în B pârâților G și pe o perioadă de 90 de zile în vederea adopției.
În baza art 30 alin 1 din Legea 273/2004 a stabilit domiciliul minorului pe perioada încredințării la familia G și ambii cu domiciliul în com., sat nr 58, jud
În baza art 30 din Legea 273/2004 s- dispus delegarea exercițiului drepturilor și obligațiilor părintești cu privire la acest copil, pârâților G și pe perioada încredințării cu excepția celor care conduc la încheierea unui act juridic și a celor care privesc administrarea bunurilor copilului care se exercită de Consiliul Județean
Pentru aceleași considerente, în baza art 49 și urm.. civ s-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții și formulată în contradictoriu cu reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului B, pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și pârâții G și având ca obiect respingerea acțiunii de încredințare a copilului pe o perioadă de 90 de zile familiei și menținerea măsurii plasamentului în familia asistentului maternal.
Împotriva hotărârii au declarat recurs intervenienții și, solicitând, în principal, casarea hotărârii și reținerea cauzei spre rejudecare, cu administrarea de noi probe, iar, în subsidiar, modificarea în tot a sentinței, cu consecința respingerii acțiunii principale și a admiterii cererii de intervenție.
În dezvoltarea criticilor căii de atac - întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 9 Cod procedură civilă - se învederează că demersurile și procedurile inițiate de cele două direcții de protecție a drepturilor copilului, părți în cauză, pentru adopția minorului de către pârâții, au fost făcute cu încălcarea legii, aspect ignorat a fi analizat de prima instanță.
Se susține astfel de către recurenți că au fost încălcate dispozițiile art. 26 din Legea nr. 273/2004, întrucât imediat după rămânerea irevocabilă a sentinței civile nr. 113/2008, în data de 29.11.2008 s-a și realizat procedura de selecție a pârâților pentru adopția minorului, după cum și prima întâlnire din cadrul potrivirii practice, raportul privind propunerea de încredințare a copilului către pârâți fiind întocmit la data de 03.12.2008. Învederează pe această cale recurenții că nu s-au efectuat vizite de către pârâții, care să asigure dezvoltarea treptată a relațiilor de atașament dintre copil și adoptatori.
Pe de altă parte, se arată de către recurenți că rapoartele de informare și evaluare întocmite de cele două direcții de specialitate au fost întocmite după declanșarea litigiului, mai precis a formulării cererii de intervenție de către recurenți, existând contradicții între atestatul pârâților, datat 25.06.2008, și raportul final de evaluare întocmit de C la data de 20.08.2008, datat 11.09.2008, prin care se recomandă eliberarea către acești pârâți a Atestatului pentru adopția unui copil.
Hotărârea este criticată din perspectiva respingerii cererii de intervenție, recurenții considerând că întrunesc toate condițiile pentru adopția minorului, minorul fiind în îngrijirea familiei de aproape 5 ani, acomodându-se în mediul familial al asistentei maternale, intervenienții dispunând de condiții materiale superioare pârâților, iar declarația dată de intervenienta în sensul că nu dorește adopția copilului, invocată de tribunal în argumentarea soluției, a fost dată cu convingerea că prin deschiderea procedurii de adopție nu se va găsi o familie adoptatoare pentru copil. În mod corespunzător sunt atinse în cuprinsul recursului condițiile concrete ale existenței minorului în familia pârâților, sugerându-se că în familia adoptatoare limba de comunicare este limba maghiară, necunoscută de copil.
Verificând hotărârea atacată în limitele motivelor de nelegalitate invocate, curtea apreciază recursul ca nefondat.
recurenților relativ la Raportul final de evaluare reactualizat, întocmit de C sunt parțial întemeiate, fără ca disfuncționalitățile semnalate să aibă vreo înrâurire asupra procedurii urmate în deschiderea procedurii de adopție a minorului.
Într-adevăr, concluziile acestui raport final, întocmit la data de 20.08.2008 și înregistrat la data de 11.09.2008, recomandă eliberarea pentru pârâții a atestatului pentru adopția unui copil, în condițiile în care acest atestat a fost emis de către autoritatea competentă prin dispoziția nr. 169/25.06.2008. Cât privește necorelarea dintre momentul constatării elementelor de evaluare, efectuate de responsabilul de caz și psiholog, la data de 20.08.2008, respectiv înregistrarea raportului, la data de 11.09.2008, aceasta se datorează intervalului de timp scurs între momentul constatării și întocmirii actului și cel al înregistrării în evidențele instituției, fără efect asupra valabilității juridice a înscrisului.
Ceea ce prezintă relevanță în cauză constă în obținerea de către pârâții a atestatului pentru adopția unui copil, prin dispoziția mai sus amintită, emisă la data de 25.06.2008, demersurile întreprinse ulterior respectând întocmai cerințele legii speciale în materie.
Împrejurarea că la un interval foarte scurt de timp de la momentul rămânerii irevocabile a sentinței civile nr. 113/06.11.2008 - prin care s-a deschis procedura adopției minorului - la data de 29.11.2008 s-a realizat procedura de selectare a familiei adoptatoare, în persoana celor doi pârâți, pune în evidență decizia familiei de a-și pune în valoare atestatul de care dispuneau în vederea adopției unui copil, responsabilul de caz având în vedere, în cadrul potrivirii teoretice, situația copilului precum și dorința potențialilor adoptatori de a adopta un copil în vârstă de cel mult 6 ani.
Raportul privind propunerea de încredințare a copilului pârâților, datat 03.12.2008, subliniază reacția copilului în relaționarea cu familia, faptul că cei doi soți s-au simțit puternic atrași de copil, întâlnirea având loc la domiciliul asistentului maternal profesionist, al intervenientei. În acest fel s-a realizat scopul urmărit de pârâții, acela al adopției unui copil cu trăsăturile și caracterele cerute de aceștia, după cum și interesul superior al copilului de a crește și a se dezvolta în climatul unei familii care îl dorește.
Intervenienții, față de sentimentele nutrite vis-a-vis de copil, astfel cum acestea au fost înșiruite în scris, au meritul de a fi asigurat creșterea, educarea, formarea până la această vârstă a copilului, dar la adăpostul unei măsuri provizorii, cum este cea a plasamentului, conștientizată chiar și de copil, care, în pofida atașamentului firesc față de familia lângă care a stat aproape 5 ani, a remarcat distincția dintre beneficiile unei îngrijiri și tratamentul pe care îl asigură o familie, din care simte el însuși că face parte. Elementele probatorii ale litigiului dezleagă rațiunea pentru care intervenienta a declarat că nu dorește adopția copilului, convinsă fiind că nu se va găsi o familie adoptatoare aptă a schimba statutul social al minorului. Din momentul în care au realizat caracterul inevitabil al adopției, intervenienții au reacționat sub forma atitudinii procesuale manifestate, reclamând dorința de adoptare a copilului sub argumentul unor sentimente care în mod firesc s-ar fi putut stabili în intervalul celor 5 ani, însă până atunci au preferat consolidarea unor relații instituționale de protecție, care le asigurau lunar o indemnizație. Or, interesul superior al copilului cunoaște o cu totul altă direcție, în sensul celor stabilite de prima instanță, expuse și în considerentele anterioare.
Existența unor sensibile deosebiri între condițiile materiale ale celor două familii este insignifiantă, atâta vreme cât rapoartele de integrare a copilului în familia potențial adoptatoare redau dezvoltarea armonioasă a acestuia, integrarea perfectă socio-afectivă în cadrul familiei. Nici chiar elementul lingvistic invocat în recurs nu este de natură a afecta întrunirea condițiilor impuse de lege, fiind un obstacol aparent, ușor de trecut la vârsta copilului, fără a neglija că prin această soluție copilul se apropie etniei mamei naturale.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă urmează a respinge recursul și a menține hotărârea atacată. obligând recurenții la plata cheltuielilor avansate în recurs de pârâții, constând în onorariul avocațial.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de intervenienții și împotriva sentinței civile nr. 43/S/08.04.2009 a Tribunalului pentru minori și familie Brașov, pe care o menține.
Obligă pe intervenienți să plătească pârâților G și suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.06.2009.
Președinte, - - - | Judecător, Pt. - - - aflată în concediu de odihnă, semnează președintele instanței | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red./21.07.09
Tehnored. 22.07.09 - 2 ex.
Jud. fond AN
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Maria Carmen Tică
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Divort. Decizia 428/2009. Curtea de Apel Bucuresti → |
|---|
