Adoptie copil (incredintare, revocare). Decizia 869/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(699/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 869
Ședința publică de la 20 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Andreea Doris Tomescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Aurora Herold
JUDECĂTOR - -
GREFIER -
* * * * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 2 B, împotriva sentinței civile nr. 90 din 22.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
are ca obiect - adopție (contestație împotriva dispoziției de respingere eliberare atestat privind aptitudinea de a adopta).
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă consilierul juridic, în calitate de reprezentant al recurentei pârâte Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2 B, în baza împuternicirii de reprezentare juridică nr. - din 08.04.2009 depuse la dosar și intimata reclamantă, personal și asistată de avocatul, în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 07.04.2009 eliberată de Baroul București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul intimatei reclamante depune la dosar întâmpinare și comunică un exemplar reprezentantului recurentei pârâte.
Reprezentantul recurentei pârâte arată că nu solicită termen pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.
Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și în cadrul probei depune la dosar o adresă care provine de la intimata reclamantă prin intermediul Cabinetului de Avocatură care o reprezintă.
Apărătorul intimatei reclamante apreciază că proba solicitată de partea adversă nu este utilă soluționării cauzei și nu înțelege ce dorește să dovedească prin acest înscris.
Reprezentantul recurentei pârâte arată că prin înscrisul depus la dosar înțelege să dovedească netemeinicia afirmațiilor pe care reclamanta le face prin întâmpinarea depusă la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public solicită ca acest înscris să fie primit la dosar.
Curtea, după deliberare, apreciază că prezentul înscris nu prezintă relevanță în cauză în raport de faptul că această cerere vizează o procedură a plasamentului, în timp ce obiectul prezentului litigiu este cu totul altul, restituie înscrisul părții și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentului pârât solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, casarea sentinței civile atacate și pe fond să se constate legalitatea și temeinicia dispoziției contestate.
Menționează că instanța de fond investită cu soluționarea contestației nu a făcut diferența între evaluarea inițială necesară stabilirii unei măsuri de plasament și evaluarea necesară eliberării unui atestat de persoana aptă să adopte; intimata reclamantă nu a înțeles diferența dintre cele două proceduri referitoare la adopție și plasament și nu îndeplinește condițiile psiho - morale necesare creșterii și îngrijirii unui copil.
Apărătorul intimatei reclamante solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică, având în vedere că din conținutul motivelor de recurs nu rezultă nici o critică formulată de recurentă cu privire la netemeinicia hotărârii instanței de fond.
Menționează că s-au depus la dosar evaluări psihiatrice și o expertiză efectuată de Institutul de Medicină Legală care atestă faptul că intimata reclamantă este capabilă să adopte.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca legală și temeinică, având în vedere că din probele administrate în cauză rezultă că solicitanta cererii de reevaluare în vederea obținerii atestatului de adoptare nu prezintă tulburări psihice și oferă garanțiile morale necesare pentru a primi copilul spre adopție, cu atât mai mult cu cât aceste situații au fost constatate cu puțin timp înainte de soluționarea acestei cereri, cu ocazia încuviințării cererii de plasament.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 1.02.2008 reclamanta a formulat contestație împotriva dispoziției nr.67/14.01.2008 privind respingerea solicitării de reevaluare în vederea eliberării atestatului de persoană aptă să adopte, solicitând obligarea DIRECȚIEI GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 2 să elibereze atestatul privind aptitudinea de a adopta.
În motivarea acțiunii s-a arătat că prin dispoziția nr. 67/2008 s-a respins solicitarea de reevaluare în vederea eliberării atestatului de persoană aptă de a adopta, având în vedere raportul final nr.4/8.01.2008 de reevaluare a capacității de a adopta, prin care s-a constatat neîndeplinirea condițiilor de fond cerute de lege pentru eliberarea atestatului.
Prin hotărârea nr.166/2.08.2007 Sector 2 Bas tabilit măsura de plasament la contestatoare pentru copilul, născut la 24.02.2007, apreciind că aceasta întrunește garanțiile morale și condițiile materiale necesare creșterii și îngrijirii unui copil, remarcându-se printr-o gândire matură și o atitudine responsabilă față de situația copilului.
Prin cererea nr.-/1.11.2007, contestatoarea a solicitat încetarea măsurii de protecție, deoarece mama minorului, numita a șantajat-o și a sunat-o pe contestatoare de mai multe ori la telefon, spunându-i că nu mai dorește să aibă grijă de copilul său.
În această situație, contestatoarea s-a adresat Sector 2 cu cerere de încetare a măsurii de protecție, ulterior revenind asupra acestei decizii.
La solicitările contestatoarei de a i se elibera atestatul privind aptitudinea de a adopta, pârâta i-a respins solicitarea de reevaluare a atestatului de persoană aptă să adopte.
În ceea ce privește motivul principal pentru care i s-a respins solicitarea de eliberare a atestatului, respectiv starea de sănătate, s-a menționat factorul defavorizant, așa-zisul istoric medical de care se prevalează pârâta, precum și că "ar fi o persoană cu boală psihică și handicap mintal", împrejurări care nu sunt adevărate.
În acest sens, reclamanta a invocat concluziile examinării stării de sănătate realizate de Spitalul la 23.01.2008 de către o comisie compusă din medici specialiști, psihiatri și psihologi. Aceștia au stabilit că în anul 2006 urmat tratament pentru un episod depresiv major recurent, actual simptomatologia fiind remisă, în consecință fiind aptă pentru adopție, întrucât este clinic sănătoasă și fără tulburări psihice la data examinării.
Aceeași stare de sănătate rezultă și din certificatul medical nr.182/15.06.2007 eliberat de Policlinica nr.2 cu Plată
Referitor la garanțiile morale, reclamanta a apreciat că le îndeplinește, invocând în acest sens considerentele hotărârii nr.166/2007 emisă de pârâtă.
Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, prin sentința civilă nr.90/22.01.2009, a admis în parte acțiunea reclamantei, a anulat dispoziția nr.67/14.01.2008 emisă de Consiliul Local Sector 2 - - Sector 2 B, a obligat pârâta Sector 2 să procedeze la reevaluarea reclamantei în vederea eliberării atestatului de persoană aptă să adopte.
În motivarea sentinței, s-a reținut că prin încheierea din 5.08.2008, instanța a dispus efectuarea unei expertize psihiatrice a reclamantei pentru evaluarea stării de sănătate psihică, dacă aceasta suferă de o boală psihică sau de un handicap mintal și dacă se poate aprecia din punct de vedere psihiatrie, cu privire la aptitudinea reclamantei de a îngriji copii minori.
Prin hotărârea nr.166/2007 a Consiliului Local Sector 2, Comisia pentru Protecția Copilului a stabilit pentru minorul, născut la 24.04.2007, măsura plasamentului la reclamantă, reținând că aceasta și-a asumat responsabilitatea creșterii și îngrijirii minorului, a manifestat atașament față de acesta, precum și dorința de a-i asigura un climat psihoafectiv necesar, întrunind garanțiile morale și condițiile necesare creșterii și îngrijirii unui copil, s-a remarcat printr-o gândire matură și o atitudine responsabilă.
Prin hotărârea nr.321/1.11.2007 a aceleiași autorități, Comisia pentru Protecția Copilului a dispus încetarea măsurii de plasament la reclamantă cu motivarea că ulterior hotărârii nr.166/2007 s-au identificat acte medicale din care rezultă că reclamanta se afla în evidență cu "tulburări afective - tip depresiv".
Prin cererea înregistrată la. Sector 2 - Serviciul Adopții, sub nr.-/17.07.2007, reclamanta solicitase evaluarea sa în vederea eliberării atestatului de persoană aptă să adopte.
La.6.11.2007, prin dispoziția nr.5939 Sector 2 - Serviciul Adopții a respins solicitarea reclamantei de eliberare a atestatului de persoană aptă să adopte în temeiul raportului final de evaluare nr.433/26.10.2007, cu motivarea că s-a constatat neîndeplinirea condițiilor de fond cerute de lege pentru eliberarea atestatului de familie aptă să adopte.
Reclamanta a solicitat la 13.11.2007, prin cererea înregistrată sub nr.-, reevaluarea în vederea eliberării atestatului.
Prin decizia nr.67/14.01.2008 s-a respins solicitarea reclamantei de reevaluare în temeiul raportului final de reevaluare a capacității de a adopta nr.4/8.01.2008, cu motivarea că s-a constatat neîndeplinirea condițiilor de fond cerute de lege pentru eliberarea atestatului de familie aptă să adopte.
În raportul final de reevaluare a capacității de a adopta nr.4/2008 se arată la capitolul "Precizări privind starea de sănătate" că potrivit adeverinței medicale nr.2288/7.06.2007 eliberată de Cabinetul medical individual Dr., reclamanta este în evidență cu tulburarea afectivă de tip depresiv episod depresiv major, nu este în evidență cu boli infectocontagioase. Pe de altă parte, certificatul medical nr.182/15.06.2007 eliberat de către Policlinica nr.2 cu Plată B Dr. atestă că reclamanta nu prezintă tulburări psihice la data examinării fiind aptă pentru adopție.
De asemenea, certificatul medical nr.-/21.09.2007 eliberat de către Centrul de Sănătate B Dr. atestă faptul că reclamanta este clinic normal sănătoasă în momentul evaluării, aceeași fiind și concluzia adeverinței medicale nr.3018/9.10.2007 eliberată de către Spitalul Clinic - Dr..
Ca urmare a solicitării - Serviciu Adopții de furnizare a datelor medicale pentru reclamantă, în adresa nr.2610/3.10.2007 Spitalul Clinic, prin același medic psihiatru, a subliniat următoarele aspecte:
în perioada 16.02. - 9.10.2006 a urmat tratament pentru tulburare afectivă de tip depresiv major; în 16.120.2007 s-a prezentat pentru o evaluare; totodată, în lipsa unui consult care să ateste starea prezentă a pacientei nu se pot exprima asupra capacității de a avea în îngrijire un copil.
În concluziile raportului s-a stabilit că evaluarea psihologică s-a efectuat în baza interviului clinic structurat și a observației active, în mai multe întâlniri realizate la sediul pârâtei, reținându-se că solicitanta prezintă un echilibru psihic instabil perturbat de existența unor traume și conflicte psihice evidente.
Reclamanta prezintă instabilitate, anxietate, capacitate scăzută de autocontrol, negarea realității, elemente care indică depresia. Este defensivă, cu slabă estimare de sine, sentimente de inadecvare și inferioritate în relația cu ambianța, neglijarea sănătății proprii pe fondul unor tulburări psihice prezintă tremor esențial permanent despre care petenta a afirmat că i-a apărut la vârsta de 16 ani.
S-a mai reținut că reclamanta nu are capacitatea de a înțelege etapele legale ale procedurii, deși au fost explicate în mai multe feluri, adaptate capacității sale de înțelegere.
Solicitanta confundă și insistă în a confunda denumiri oficiale ale actelor (atestat de persoană aptă să adopte cu certificat fiscal atestat fiscal), deși i sau explicat termenii. Nu are răbdare să asculte explicațiile reprezentanților pârâtei și consideră creșterea copilului pe care spune că îI iubește ca un sacrificiu de sine, precum și o investiție din partea dânsei, văzându-l ca pe o garanție pentru mai târziu, datorită faptului că îi oferă o casă și condiții "dacă Dumnezeu și statul e bun cu ea". Ca părinte, dorește să-i ofere hrană "un acoperiș deasupra capului, un "tată" și o "mamă".
Și în privința aptitudinilor parentale în vederea adopției și a factorilor favorizanți și defavorizanți, concluziile aceluiași raport au fost negative.
Tribunalul a avut în vedere la pronunțarea soluției prevederile art.5, 8, 9 și 10 din Legea nr.272/2004, la analizarea concluziilor raportului final de reevaluare a capacității de a adopta nr.4/2008 care a stat la baza dispoziției nr.67/2008 de respingere a solicitării de reevaluare, doar în ceea ce privește starea de sănătate a reclamantei și a garanțiilor de moralitate, reținând că celelalte argumente cu privire la pretinsa "atitudine rezervată a reclamantei față de reprezentanții instituției și a incapacității de a înțelege cadrul legislativ al adopției" nu constituie condiții de fond pentru adopție.
Au fost reținute concluziile raportului de primă expertiză medicală psihiatrică a reclamantei, nr.A- în baza a două examinări ale reclamantei în Comisia și prin internare efectivă în Spitalul Prof.Dr.AI. precum și documentația medicală preexistentă, "Ia momentul acelei examinări, reclamanta nu prezintă tulburări psihice clinic manifestate pe axa I de diagnostic, care să afecteze calitatea îngrijirii minorului".
În ceea ce privește pretinsul handicap mintal al reclamantei, instanța a subliniat concluziile aceluiași raport de expertiză, din care rezultă că IQ acesteia este 100, având o inteligență de nivel mediu, o capacitate de analiză, sinteză și abstractizare în limite normale, concluzii care se coroborează cu considerentele hotărârii nr.166/2007 a Consiliului Local Sector 2 privind plasamentul minorului la reclamantă, respectiv că aceasta din urmă s-a remarcat printr-o gândire matură și o aptitudine responsabilă.
Tribunalul a apreciat ca nedovedite cele două condiții cumulative impuse de art.8 alin.3 din legea nr.272/2004.
În privința celei de-a doua condiție de fond a cărei neîndeplinire se invocă, în raportul final de reevaluare care a stat la baza emiterii deciziei contestate, garanțiile morale, tribunalul a remarcat conținutul discriminator și nedovedit al acestor concluzii, respectiv întreținerea de către reclamantă a unei relații imorale (concubinaj cu persoană căsătorită).
Tribunalul a mai menționat contrarietatea concluzii lor raportului final în condițiile în care aceeași Direcție a stabilit, sub aspectul garanțiilor morale ale reclamantei la data de 2.08.2007, că reclamanta îndeplinește garanțiile morale și condițiile necesare creșterii și îngrijirii unui copil.
În ceea ce privește solicitarea reclamantei ca instanța să emită atestatul de persoană aptă să adopte, s-a apreciat că instanța nu se poate substitui competențelor legale în această materie, care aparțin Comisiei pentru protecția Copilului - Serviciul Adopții, cu parcurgerea tuturor etapelor indicate de art.5 și urm. din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.273/2004 aprobate prin nr.HG1435/2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 2.
În motivarea recursului s-a arătat că la 13.11.2007, intimata reclamantă a solicitat reevaluarea în vederea eliberării atestatului privind capacitatea de a adopta, cerere ce i-a fost respinsă prin dispoziția nr.67/2008. Anterior acestei date, respectiv 17.07.2007, contestatoarea a solicitat evaluarea în vederea adopției, scop în care au fost întreprinse demersuri necesare pentru evaluare.
Potrivit acestor proceduri, s-a întocmit fișa de evaluare psihologică și ancheta socială, care au arătat că intimata nu îndeplinește condițiile psihomorale pentru adopție, însă îndeplinește condițiile materiale necesare creșterii și educării unui copil.
După data evaluării, intimata s-a prezentat la sediul recurentei, respectiv 21.10.2007, dată la care a avut o primă întâlnire în care s-au stabilit de comun acord zilele și orele de întâlnire pentru reevaluare. Încă de la prima întâlnire, s-a observat capacitatea redusă a contestatoarei de a înțelege procedurile legale de atestare, dânsa solicitând eliberarea certificatului fiscal atestat fiscal.
În 28.11.2007 contestatoarea a solicitat ca evaluările să se facă telefonic, neputându-se prezenta, fiind plecată la cursuri.
Au mai avut loc întâlniri și în datele de 3.12.2007, 5.12.2007, 10.12.2007, 12.12.2007, recurenta arătând că intimata manifesta o dependență față de persoanele din jurul său (mama și concubinul său), aceasta fiind însoțită în permanență la întâlnirile cu reprezentanții instituției.
Din actele întocmite după aceste întâlniri, a rezultat aceeași concluzie ca și în cazul primei evaluări, respectiv că îndeplinește condițiile materiale, dar nu și pe cele psiho-morale.
Argumentul intimatei, referitor la faptul că a fost aptă în momentul în care s-a dispus plasamentul copilului la ea, nu poate fi primit întrucât, apreciază recurenta, reclamanta se află într-o gravă confuzie, dând dovadă de faptul că până la acest moment nu a înțeles diferența dintre cele două proceduri, despre evaluările care se fac în fiecare caz în parte.
Se mai susține că măsura plasamentului este temporară, putându-se oricând revoca, în funcție de concluziile raportului trimestrial.
De asemenea, se mai arată că intimata tratează cu ușurință problemele sale medicale, nu dorește să se trateze, întrerupând din proprie inițiativă tratamentul prescris, nu înțelege pentru ce i s-a recomandat medicația.
În sprijinul acestor afirmații este citată indicația Dr. care afirmă că în lipsa unui consult medical care să ateste starea prezentă a reclamantei, nu se poate exprima asupra capacității de îngrijire a unui copil (adresa nr.3.10.2007).
Față de concluziile raportului de expertiză medico-Iegale întocmite de, recurenta a dorit să sublinieze câteva aspecte, respectiv că: intimata a indus în eroare comisia de expertiză, povestindu-Ie acestora aspecte legate de "colaborarea dintre părți", unele din informații fiind incorecte. În acest sens, a informat fals asupra împrejurării ce au dus la încetarea plasamentului, respectiv că intimata a fost cea care a renunțat la copil.
Altă afirmație falsă este aceea a existenței a două litigii între părți din care unul pentru adopție și unul pentru eliberarea atestatului de adopție, situație care, de asemenea, demonstrează neînțelegerea procedurilor.
O altă informație falsă este și cea legată de momentul apariției depresiei, intimata susținând că a apărut în anul 2006 din cauza unor probleme legate de construirea unei case, deoarece autorizația de construcție nr.946/20/E a fost emisă la 2.08.2007, nicidecum în 2006.
Se mai arată că și din acest raport de expertiză a rezultat o serie de simptome, precum cele menționate la punctele 3.1.6.2.; 3.2. și 4.1. concluzionând că la momentul examinării nu prezintă tulburări psihice clinic manifestate, deși are conturate tendințe depresive și labile.
Recurenta apreciază că nu numai contestatoarea s-a aflat într-o stare de confuzie, ci și instanța de fond, care nu a făcut diferența între evaluarea inițială necesară stabilirii unei măsuri de plasament și evaluarea mult mai aprofundată și complexă necesară eliberării unui atestat de persoană aptă să adopte.
Solicitarea de reevaluare a fost respinsă de către recurentă, în temeiul art.19 alin.1, 2 și 3 din Legea nr.273/2004, precum și art.1 - 11 din Anexa 1 la HG nr.1435/2004.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefundat.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport cu motivele de recurs invocate, Curtea va respinge recursul ca nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Prezenta cauză, având ca obiect anularea unei dispoziții privind respingerea solicitării de reevaluare în vederea eliberării atestatului de persoană aptă să adopte, întemeiată în drept pe dispozițiile art.19 alin.4 din Legea nr.273/2004, are deschisă doar calea de atac a recursului.
În această situație, sunt aplicabile dispozițiile art.3041proc.civ. care prevăd că în situația în care recursul este declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art.304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele.
Din perspectiva acestor dispoziții legale, Curtea va grupa motivele de recurs invocate, identificând o critică de netemeinicie referitoare la aprecierea greșită a probelor de către instanța de fond, atât sub aspectul conduitei profesionale a instituției recurente și a respectării procedurilor legale în materie, cât și în ceea ce privește raportul de expertiză medico-legală întocmit de către și administrat în fața instanței de fond.
De asemenea, s-a identificat și o critică de nelegalitate referitoare la confuzia instanței de fond între două instituții de drept, respectiv plasamentul și adopția.
În ceea ce privește greșita interpretare a probelor administrate, Curtea consideră că această critică nu este fondată, întrucât instanța, față de temeiul de drept invocat, respectiv art.19 alin.4 din Legea nr.273/2004, a analizat sub aspect subiectiv și obiectiv conduita ambelor părți implicate în procesul de evaluare.
Chestiunea supusă dezbaterii este aceea a evaluării din punct de vedere medical și moral a intimatei reclamante, sens în care nu se poate da valoare probatorie absolută actelor și aprecierilor, concretizate prin fișele de evaluare inițială nr.537/28.12.2007, și a celei de evaluare psihologică nr.539/28.12.2007, precum și anchetei sociale nr.538 din aceeași dată, care provin chiar de la partea reclamată în justiție.
Întrucât sub aspectul îndeplinirii condițiilor materiale de creștere și îngrijire a copilului, recurenta a apreciat îndeplinirea acestora, era necesar obținerea unui punct de vedere independent și imparțial în ceea ce privește evaluarea psihică și psihologică a intimatei.
În acest sens, în temeiul dispozițiilor art.129 proc.civ. instanța de fond a dispus și a încuviințat efectuarea unei expertize de specialitate de către, respectând în același timp și principiul oralității procesului civil și cel al contradictorialității.
Din perspectiva acestor principii, recurenta a avut posibilitatea de a formula orice obiecțiuni considerate necesare la raportul de expertiză efectuat
în cauză, în condițiile în care instanța a acordat un termen pentru a se lua cunoștință de concluziile acestuia.
În aceste condiții și având în vedere concluziile raportului de primă expertiză medico legală psihiatrică, întocmit de o comisie de medici specialiști psihiatri, din care rezultă că intimata reclamantă nu prezintă tulburări psihice clinic manifestate pe axa I de diagnostic la momentul examinării, instanța de fond a apreciat corect probele.
Astfel, instanța nu a dat preponderență doar evaluărilor provenite de la recurentă, unele dintre acestea fiind apreciate ca subiective, aspect care rezultă și din motivele de recurs formulate în cauză, în care se fac aprecieri personale față de conduita reclamantei în relația cu angajații recurentei, cu atât mai mult cât recurenta nu vine cu argumente bazate pe greșita interpretare a legii, ci tot cu argumente subiective.
În acest sens, Curtea nu primește nici critica potrivit căreia instanța de fond s-a aflat în eroare cu privire la evaluarea necesară în cazul plasamentului și cea pentru adopție, respectiv că evaluarea morală ce cuprinde și componenta psihică ale adoptatorului diferă în mod esențial de aceeași evaluare pe care recurenta este obligată să o realizeze în situația măsurii plasamentului.
Deși între cele două instituții există notabile diferențe, printre care și caracterul temporar al plasamentului, nu se poate susține că evaluarea psihologică și psihiatrică a persoanei căreia i se încredințează copilul prin plasament diferă substanțial.
Întrucât în discuție, în ambele situații, se află o măsură de ocrotire a unui copil, ceea ce prevalează este interesul superior al acestuia, motiv pentru care este necesară existența aceleiași rigori, atât pentru plasament cât și pentru adopție.
Monitorizarea măsurii plasamentului și posibilitatea menținerii ori înlocuirii acestei măsuri de protecție a copilului nu justifică o îngăduință mai mare în ceea ce privește aptitudinile psihice ale persoanei căreia i se plasează copilul, întrucât consecințele unui comportament neadecvat, chiar pe o perioadă scurtă și limitată, poate pune în primejdie siguranța și sănătatea copilului.
Din acest punct de vedere este lipsit de relevanță aspectul că reclamanta intimată nu înțelege diferența dintre cele două instituții juridice, după cum la fel de irelevant este și faptul că aceasta nu cunoaște anumiți termeni legali.
Chiar în situația în care s-a constatat la o primă evaluare neîndeplinirea garanțiilor psiho-morale, procedându-se ulterior la o reevaluare, nimic nu împiedică dreptul reclamantei intimate de a contesta decizia prin care s-a respins solicitarea de reevaluare, întrucât art.19 alin.4 din Legea nr.273/2004 prevede posibilitatea ca în cazul unui rezultat nefavorabil al evaluării, adoptatorul are dreptul să solicite direcției reevaluarea, în termen de 30 zile de la comunicarea rezultatului. Rezultatul nefavorabil al reevaluării poate fi contestat în instanță în termen de 15 zile de la data comunicării.
Curtea mai are în vedere la pronunțarea acestei soluții și faptul că instanța de fond nu a procedat la suplinirea consimțământului recurentei, ci a obligat-o doar să procedeze la o nouă reevaluare a condițiilor necesare eliberării atestatului de persoană aptă să adopte.
Dispoziția contestată nr.67/2008 are ca obiect respingerea solicitării de reevaluare, deși în preambulul acesteia se reține ca temei raportul final de reevaluare a capacității de a adopta nr.4/2004, raport care conține un rezultat nefavorabil al reevaluării, rezultând astfel și contradicția în termeni a acestei dispoziții.
Astfel fiind, în temeiul art.312 alin.1 cu referire la art.3041proc.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 2 B, împotriva sentinței civile nr.90 din 22.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - --
GREFIER
Red.
/2 ex.
27.05.2009
------------------------------
-Secția a III-a -
Președinte:Andreea Doris TomescuJudecători:Andreea Doris Tomescu, Ioana Aurora Herold
| ← Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 129/2008. Curtea... | Divort. Decizia 1387/2009. Curtea de Apel Craiova → |
|---|
