Contestație la executare (art.461 c.p.p.). Decizia 242/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 242/ DOSAR NR-
Ședința publică din 15 aprilie 2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Alexandru Vasiliu
JUDECĂTOR 2: Laura Popa
JUDECĂTOR 3: Alexandru Șerban
Grefier - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 71/ din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul condamnat în stare de arest (deținut în Penitenciarul Codlea ) asistat de avocat, în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat G.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebate fiind părțile arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, în temeiul dispozițiilor art. 385 ind. 13 Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat arată că petentul a declarat recurs împotriva sentinței penale nr. 71/ S din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov prin care i-a fost respinsă contestația. Condamnatul consideră că i s-a încălcat dreptul la apărare când s-a dispus schimbarea încadrării juridice deoarece a solicitat să studieze dosarul și nu a fost lăsat să pregătească apărarea. În anul 2007 Curtea de Apel a admis recursul formulat de condamnat, reducând pedeapsa de la 25 ani închisoare la 22 ani închisoare. Instanța de fond a considerat că motivele invocate de către condamnat sunt inadmisibile, nefiind incidente ivite în cursul executării în sensul dispozițiilor art. 461 Cod procedură penală.
În raport de cele menționate și față de faptul că condamnatul a insistat în cererea formulată, solicită admiterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de condamnat, având în vedere că motivele invocate de către acesta nu se circumscriu dispozițiilor art. 461 Cod procedură penală.
Condamnatul având ultimul cuvânt solicită admiterea contestației la executare și pe cale de consecință rejudecarea dosarului.
C URTEA
Constată că prin sentința penală nr. 71/S/18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr- a fost respinsă contestația la executare formulată de condamnatul cu privire la pedeapsa de 22 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 271/5.05.2006 a Tribunalului Brașov.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că motivul invocat de condamnat - încălcarea dreptului la apărare în instanța de apel - nu se încadrează în cazurile prevăzute de art. 461 Cod procedură penală.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, condamnatul, solicitând admiterea contestației la executare.
Curtea, examinând sentința recurată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele, conform dispozițiilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, dar în limitele prevăzute de alin. 1 al aceluiași articol, constată că recursul este nefondat, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
Prima instanță a apreciat în mod corect că în speță nu este incident niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 461 alin. 1 Cod procedură penală.
Într-adevăr, pretinsa încălcare a dreptului la apărare al condamnatului în instanța de apel nu constituie o împrejurare ivită în cursul executării, pentru a se putea analiza din perspectiva cazurilor de contestație la executare.
respective au fost analizate cu ocazia judecării cauzei în fond, fiind parcurse de altfel toate căile de atac prevăzute de lege (inclusiv recursul).
Având în vedere aceste considerente, curtea, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței penale nr. 71/S/18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, pe care o va menține.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală condamnatul va fi obligat să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care onorariul de apărător desemnat din oficiu, în cuantum de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 71/S/18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, pe care o menține.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe recurentul-condamnat să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.04.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
red.Ș/05.05.2009
dact./07.05.2009
3 exemplare
jud fond /
Președinte:Alexandru VasiliuJudecători:Alexandru Vasiliu, Laura Popa, Alexandru Șerban
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Stabilire program vizitare minor. Decizia 401/2009. Curtea de... → |
|---|
