Divort. Decizia 1100/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1100/R/MF Dosar nr-
Ședința publică din 12 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Carmen Tică
JUDECĂTOR 2: Daniel Marius Cosma
Judecător - -
Grefier -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr. 97 din data de 9 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul pentru minori și familie Brașov, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 5.10.2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 12.10.2009
CURTEA:
Asupra recursului civil de față,
Constată că prin sentința civilă nr. 3532/14.04.2005, Judecătoria Brașova admis în parte acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtului.
A desfăcut căsătoria încheiată de părți în data de 10.08.1991 și trecută în Registrul stării civile al Primăriei, jud. B, sub nr. 19/10.08.1991 din culpa exclusivă a pârâtului.
După divorț reclamanta va reveni la numele de familie purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de.
A încredințat minora, născută la 8.07.1992, spre creștere și educare mamei reclamante.
A obligat pârâtul la plata unei pensii lunare de întreținere în favoarea minorei în cuantum de 775.000 lei începând cu data introducerii acțiunii, respectiv 4.01.2005 și până la majoratul acesteia.
A constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei imobilul situat în B,-,.3, jud. B și înscris în CF 32606 B sub nr. de ordine, nr. top 11192/10/1/2/2/I/3, reclamanta având o contribuție de 100% la dobândire.
A dispus sistarea stării de devălmășie a părților asupra imobilului menționat prin atribuire acestuia reclamantei.
A respins cererea reclamantei privind desfacerea căsătoriei părților din culpa comună.
A obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1.653.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 97/A/9.06.2009, Tribunalul pentru minori și familie Brașova respins apelul declarat de pârât împotriva sentinței civile nr.3532/2005 a Judecătoriei Brașov.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Cu ocazia soluționării procesului în fața primei instanțe reclamanta a susținut în mod constant, atât prin cererea de chemare în judecată cât și la primul termen din data de 01.02.2005 că nu are cunoștință despre domiciliul actual al pârâtului, acesta fiind plecat în străinătate din anul 2002.
În aceste condiții, judecătorul fondului a dispus citarea pârâtului prin publicitate, în conformitate cu dispozițiile art. 95 alin. 2 Cod procedură civilă, respectiv prin afișarea citației la ușa instanței și într-un ziar de largă răspândire.
Procesul civil s-a desfășurat astfel cu respectarea dispozițiilor art. 85 Cod procedură civilă, privind citarea părților și a art. 94, teza finală Cod procedură civilă, care trimite la art. 95 alin. 2 Cod procedură civilă, privind comunicarea tuturor actelor de procedură - în condițiile reglementate de lege ( cu referire la Capitolul II din Codul d e procedură civilă privind citațiile și comunicarea actelor de procedură).
Sentința civilă nr. 3532/14.04.2005 pronunțată de prima instanță u ocazia soluționării pricinii a fost comunicată ambelor părți, reclamantei la domiciliul actual al acesteia, iar pârâtului prin afișare la ușa instanței conform prevederilor ar. 94 coroborate cu art. 95 alin. 2 Cod procedură civilă - filele 41, 43 dosar fond.
În aceste condiții termenul de 30 de zile pentru exercitarea căii de atac a apelului în cazul pârâtului, curgea din data de 21.07.2005 - data comunicării - și nu de la data la care acesta a luat la cunoștință de sentință, întrucât în cauză comunicarea sentinței a fost realizată în modalitatea permisă de lege a afișării la ușa instanței (Capitolul II din Codul d e procedură civilă privind citațiile și comunicarea actelor de procedură ).
Faptul că pârâtul era în străinătate la data pronunțării sentinței primei instanțe, neavând cunoștință de proces pentru a exercita calea de atac a apelului putea constitui o împiedicare pentru îndeplinirea în termen a actului de procedură (declararea căii de atac), însă pentru analizarea acestei cauze obiective invocate, partea ar fi trebuit mai întâi să investească instanța cu o cerere de repunere în termenul de declarare a apelului, potrivit art. 103 Cod procedură civilă.
În lipsa unei asemenea cereri, Tribunalul este în imposibilitatea de a analiza pe de o parte temeinicia "împiedicării pârâtului" în a exercita calea de atac a apelului în termenul prevăzut de lege și, pe de altă parte, nu poate analiza nici temeinicia motivelor e apel, în cazul în care o astfel de cerere de repunere în termen ar fi fost admisă.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâtul, solicitând modificarea în tot a acesteia, în sensul admiterii apelului, desființării sentinței și trimiterii cauzei spre rejudecare.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în cauză nu au fost respectate dispozițiile art. 95 Cod procedură civilă, procedura de citare pentru termenul de judecată din 14.04.20095, în primă instanță, fiind nulă.
Totodată se invocă reaua credință a reclamantei, care a declarat că nu cunoaște domiciliul pârâtului din Israel, în condițiile în care acesta îi trimisese la data de 19.03.2005 bani, conform recipisei -/19.03.2005 emisă de Trans.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 Cod procedură civilă.
Examinând decizia atacată în raport de actele, lucrările dosarului și cu motivele de recurs, Curtea reține următoarele:
Procesul civil s-a desfășurat în primă instanță cu respectarea dispozițiilor art. 85 și 95 Cod procedură civilă privind citarea părților, în condițiile în care pârâtul se află în Israel, iar adresa domiciliului sau reședinței acestuia nu era cunoscută de reclamantă.
Totodată, "Factura/chitanța nr. T/CR/D - 7173" invocată de pârât în recurs, emisă de Trans nu conține adresa pârâtului, astfel că nu poate face dovada susținerilor acestuia, privind reaua credință a reclamantei.
De altfel, din materialul probator administrat în cauză nu rezultă că reclamanta a cunoscut adresa pârâtului din Israel, motiv pentru care recursul acestuia va fi respins, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
Instanța de apel a reținut corect starea de fapt și de drept a cauzei dedusă judecății, pronunțând o hotărâre legală și temeinică.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul pârât împotriva deciziei civile nr.97/9.06.2009 a Tribunalului pentru Minori și familie Brașov, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.10.2009.
pt.Președinte, - - -, aflată în delegație, semnează președinte instanță, | Judecător, - - - | Judecător, - - |
pt.Grefier, -, aflată în concediu medical, semnează grefier șef secție, |
Red./30.10.2009
Tehnoredact./05.11.2009/ 6.ex
Jud. apel,
Jud. fond
Președinte:Maria Carmen TicăJudecători:Maria Carmen Tică, Daniel Marius Cosma
| ← Divort. Decizia 131/2009. Curtea de Apel Alba Iulia | Divort. Decizia 1387/2009. Curtea de Apel Brasov → |
|---|
